5,879 matches
-
prin muzică, dans și arta populară. Pe cele trei scene amenajate în cadrul festivalului vor urca peste 1200 de artiști din toată lumea. Nu vor lipsi grecii, sârbii, aromanii, ucrainienii, rusii-lipoveni, germanii, tătarii, rromii, italienii, maghiarii și bulgarii. Vor avea loc spectacole folclorice, târg de meșteșugari, zona gastronomica, plimbări cu trăsuri și ponei, ateliere de creație și multe alte activități pentru toate categoriile de public. Ediția de anul acesta aduce un element de noutate prin amenajarea unui spațiu neconvențional, denumit Fan Zone. Spațiul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
tigrului. Dansatoarele au în jurul gâtului un instrument muzical specific. Nu va lipsi nici Ramayana - povestea adevărului și a idealului în viață; dânsul valorifica principii sfinte în viață: respectul față de mama, cultul partenerului, iubirea de frate, iertarea și Supda dance - dans folcloric tradițional din Gujarat care înfățișează viața femeilor din satele acestei regiuni. Festivalul se va desfășura pe trei scene amplasate în Parcul Cișmigiu, între orele 10-22.00. Accesul este gratuit. În prima zi a festivalului (vineri, 21 iunie) va avea loc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
Acasa > Cultural > Traditii > PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
și se străduiesc să ne facă mai buni, mai înțelegători față de aproapele nostru, mult mai iubitori pentru tot ce ne înconjoară. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Accesează: https://youtu.be/10b ycoPEEc - MIERLIȚA Referință Bibliografică: Partea a II-a ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
aveau să salveze viețile oamenilor, să curețe locurile apocalipsei și să treacă imediat la reconstrucția clădirilor dărâmate, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... Despre personalitățile zdrobite sub moloz, cât mai puțin! Una dintre acestea a fost interpreta de muzică folclorică gorjenească, Filofteia Lăcătușu, care a fost găsită îmbrățișată cu soțul ei, Gicu Simu, amândoi fără suflare, sub o grindă de beton, (la un pas de ei zăceau nașii de botez ai soțului, Anisia și Ion Simu) între ruinele hotelului Victoria
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
avut timp și reacții conștiente de a se îmbrățișa, viețile artistei Filofteia Lăcătușu și soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
Ansamblul folcloric de dansuri populare din comuna Camarasu, județul Cluj -“Fiii CĂMĂRAȘULUI” va participa în perioada 25 august 2014 - 01 septembrie 2014 la festivalul internațional de folclor EARTHDANCERS din Atena. Românii din Grecia sunt invitați să vadă că dansurile și portul popular
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
și portul popular românesc sunt cinstite așa cum se cuvine, iar Marcel Iancu Mocean - primarul comunei Camarasu a lansat și o invitație prin intermediul RoMedia.gr pentru toți cei care iubesc folclorul românesc. Cu toții sunteți așteptați să încurajați ansamblul “FIII CĂMĂRAȘULUI”! Ansamblul folcloric „FIII CĂMĂRAȘULUI” a fost înființat cu intenția de a valorifica și duce mai departe obiceiurile și tradițiile folclorice specifice comunei care au fost păstrate cu mândrie de ansamblul vechi ,care a activat între anii 1970-1989. Acest vechi ansamblu era compus
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
și o invitație prin intermediul RoMedia.gr pentru toți cei care iubesc folclorul românesc. Cu toții sunteți așteptați să încurajați ansamblul “FIII CĂMĂRAȘULUI”! Ansamblul folcloric „FIII CĂMĂRAȘULUI” a fost înființat cu intenția de a valorifica și duce mai departe obiceiurile și tradițiile folclorice specifice comunei care au fost păstrate cu mândrie de ansamblul vechi ,care a activat între anii 1970-1989. Acest vechi ansamblu era compus în marea majoritate din persoane vârstnice, continuatori ai tradițiilor populare din zona Câmpiei Transilvaniei și a avut numeroase
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
de preț bogații ale poporului român. În anul 2004 este rândul unei altei generații de mici artiști amatori de a duce mai departe tradiția artistică în cadrul comunei Camarasu , desfasurandu-si activitatea în căminul cultural din comuna. Sub denumirea de ansamblul folcloric „FIII CĂMĂRAȘULUI”, numele fiind ales pentru că noul ansamblu este format din copii cu vârste cuprinse între 5-18 ani, se reclădește un nou ansamblu cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Camarasu sub conducerea instructorilor Marchiș Sebastian și Băieș Ancuța. O notă
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
Ansamblul are 4 costume: de câmpie, din Maramureș, costum de Codru și costum țigănesc. În procurarea acestor costume a contribuit Primăria Camarasu (în cea mai mare parte) cât și organizația World Vision cu care Primăria Camarasu are un parteneriat. Ansamblul folcloric „Fiii Cămărașului” a demonstrat în numeroasele spectacole naționale dar și internaționale că este un adevărat ambasador al României și al comunei reprezentând cu cinste și mândrie folclorul românesc. Deea Mazilu - RoMedia.gr
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
o cer, este locul de cinste pe care îl merităm, la masa de valori a omenirii. În muzica noastră, ritualul, ca funcție simbolică, cu câteva excepții, între care unele geniale, urmează sonoritățile muzicienilor români pe filonul temelor venite din zona folclorică. Enescu este cel care a valorificat genial riturile în Rapsodiile Române. Lia Lungu 11 Iulie 2013, Ontario - Canada
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
Or, după cum a spus posesorul înregistrării, „ el a avut cheița de aur cu care ne deschidea inimile, ne făcea să fim mai sinceri, mai generoși, ne trezea din somn, amintindu-ne că cineva trebuie să rămână treaz”. Prin melosul comorilor folclorice, au mărturisit vrednicia românească frumoșii, dragii noștri invitați, demni de a purta în inimi o fărâmă din darul Duhului Sfânt, ca în clipe de îmbrățișare frățească să ni le dăruie cu dragoste însutită. Primarul satului Mahala, Elena Nandriș, înainte de a
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
re)vine în est’’, sau Lucian Gruia: ,,Vasile Luțai - Păzitorul făcliei’’, Ioan Gâf-Deac: ,,Dan Anghelescu - o carte, eveniment de tulburătoare densitate și semnificație’’, semnături Th. D. (în cadrul capitolului ,, Noi cărți primite la redacție’’ - Gellu Dorian: ,,Cartea singurătăților’’, Alexandru Mica: ,,Nestemate folclorice’’, Passionaria Stoicescu : ,,Arca lui Noe’’), sau texte inedite scoase din sertare tainice de către criticul literar M.N. Rusu, care în acest număr de revistă ne propune o poezie ,,Fără titlu’’ a lui Nichita Stănescu povestindu-ne istoria ei și cum a
LUMINĂ LINĂ / NEW YORK, NR. 2 / 2013 [Corola-blog/BlogPost/93682_a_94974]
-
pentru îngrijirea unor bătrâni, românce venite să muncească în Austria. Vizitatorii erau invitați, să guste țuica românească de prună și vinul „Liliac”, produs de viticultori austrieci în podgoriile din Transilvania și să asculte melodii populare românești interpretate de un grup folcloric din Țara Oașului. „KULINARIK MESSE”, din Hala B, a oferit vizitatorilor sute de specialități culinare: brânzeturi, preparate din carne, băuturi, dulciuri, produse în toate cele 9 Landuri federale ale Austriei, precum și specialități din Ungaria și Italia. La VIENNA AUTOSHOW 2015
Standuri româneşti la „MESSE WIEN” [Corola-blog/BlogPost/93706_a_94998]
-
creează o lume a tradiției fără frontiere, un flux continuu de sunet, în care stilurile muzicale, amestecate într-un creuzet, devin familiare tuturor. Sunt artiști profesioniști din medii variate, care pot cu combina cu ușurință educația clasică cu muzica traditional folclorică, jazz-ul și improvizația. Prima apariție publică a Bucharest Klezmer Band a avut loc în cadrul Festivalului „Shalom Shana Tova”, organizat de Centrul Comunitar Evreiesc din București, (septembrie 2013), iar în scurt timp au urmat concerte pe scene importante din țară
Ziua Europeană a Culturii Iudaice [Corola-blog/BlogPost/93755_a_95047]
-
culturală și literară a fost găzduită în mai toate orașele țării (București, Iași, Botoșani, Constanța, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Galați, Craiova, Reșița și chiar la Chișinău). În primăvara aceasta, prin bunăvoința Dlui Prof. Dr. Dorel Cosma, Președinte IGF, International Union of Folcloric Association, Director al Centrului Cultural Municipal ,,George Coșbuc’’ Bistrița, a Dlui Ovidiu Teodor Crețu, Primarul orașului Bistrița, a Dnei Prof. Elena M. Cîmpan, Președinta Societății Scriitorilor Bistrițeni ,,Conexiuni’’, a întregului colectiv al Casei de Cultură, a Pr. Prof. Univ. Dr.
ZILELE ,,LUMINĂ LINĂ’’ LA BISTRIȚA ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93784_a_95076]
-
Prof. Eugenia Zegrean, Doris Gîță, Nicolae Vrăjmaș, Prof. Dr. Dorel Cosma). Momentele literare au fost intercalate cu piese de muzică clasică susținute de artiștii Florin Vlad (vioară) și Alexe Savu (pian), iar seara s-a încheiat cu un frumos moment folcloric local. Dimineața celei de a doua zile a fost dedicată vizitelor la casele memoriale George Coșbuc și Liviu Rebreanu, iar după-amiaza a aparținut în întregime reprezentanților Zilele ,,Lumină Lină’’. În deschiderea ei, Muguraș Maria Petrescu a prezentat activitatea deosebit de rodnică
ZILELE ,,LUMINĂ LINĂ’’ LA BISTRIȚA ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93784_a_95076]
-
românesc Medic de plasă prin satele românești, Vasile Voiculescu și-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegație samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
și am vrea/ Trei prieteni, trei prieteni/ Să ne știe lumea așa//”... unde sunt „Varietățile” de altădată?! Televiziunea de atunci, așa cum era ea, era o albie pe care curgeau torente lirice muzicale de operă, operetă, balet, romanță sau de muzică folclorică și ușoară care parcă au intrat în pământ, un pământ brăzdat azi de uscăciune! Zisul folclor, zisa muzică ușoară de azi nu mai sunt ce erau! Iar opereta, opera, baletul nu mai sunt deloc la tv, pe când romanța e rară
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
a compozitorului, recunoscând totuși că partea cea mai interesantă a creației sale trebuie căutată în zona componisticii. Astfel au fost menționate lucrările de grafică, majoritatea expuse în muzeul care îi poartă numele, cronicile rimate în care au fost preluate valori folclorice întâlnite chiar în propria familie, poeziile intimiste, scrisorile către soția sa, care au valori expresive, autorul dovedind o bună cunoaștere a stilisticii. În expozeul lui Nicolae Dumitrescu un loc aparte a ocupat creația cinematografică a compozitorului care a realizat ilustrația
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
Canada, Mexic, Cuba, Kuweit, Olanda, Algeria etc., Pretutindeni, s-a bucurat de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului și a presei de specialitate. â Din vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța (1976), fiind decorat cu ordine și medalii din partea statului român. Cu
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
cu puterea gândului și a sufletului îndrăgosit din fragedă tinerețe de folclorul autentic, ceea ce a a marcat de-a lungul carierei domniei sale o ascensiune continuă, urcând fără preget treptele definitorii ale desăvârșirii sale spirituale și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu moldav, Capriciu transivan, Dragostea din ce începe, Bădișorul meu, Cântecul bețivei, Balada lui Ciprian Porumbescu - aranjament pentru pian, Triptic maramureșan, Mândruță bucovineancă, Frunză verde mărăcine, Badea-l meu e
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]