22,482 matches
-
prin mijlocirea ambasadei de la Copenhaga, - condusă dacă nu greșesc de o poetă - și prin intervenția finală a BBC-ului să îndeplinească dorința în spiritul solidarității umane de pe tot globul. Nu văd de ce un campionat de fotbal ar fi mai cu folos... Să presupunem că trăznaia se realizează. Și că, într-una din zilele lui martie, aprilie, cît va mai dura expediția, îl vom auzi, la BBC, - tradus și în limba română - pe prințul Frederik spunîndu-ne povestea, ... să zicem a Hainelor celor
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
complice, la toate semnalările presei? Nu acum, în februarie-martie 2000, a pierdut bătălia dl. Constantinescu, ci începând cu noiembrie 1996. Șmecher nevoie-mare, președintele a tras de timp, sperând că lucrurile se vor rezolva de la sine și că el va trage foloasele prin mușamalizarea marilor ticăloșii ale comunist-securiștilor. Ce nu și-a dat seama dl. Constantinescu, și nu-și dă nici acum, e că votul pro-Convenție a fost, în toamna lui 1996, un mandat revoluționar. Sătul de corupție, minciună, ticăloșie, asasinate, poporul
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
silește și îi ajută pe mulți români să recurgă la mijloace ilegale, mijloacele ilegale la care recurg mulți români îi silesc pe oamenii puterii (oricare ar fi ea) să guverneze prost și îi ajută s-o facă în propriul lor folos. E umilitor s-o spunem, dar trebuie să avem acest curaj: n-am dovedit până acum că am fi în stare să ne schimbăm în bine fără un domn străin. Ne-a mers bine pe vremea lui Carol I, și
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
sănătății, a banului, a informației etc. - toate la un loc alcătuiesc revoluția sfîrșitului și începutului de mileniu. Singura cale democratică a dezvoltării întinde "punți peste prăpastia cunoașterii care se adîncește"... Economiile lumii în teranziție se interferează, colaborînd, înstărindu-se în folosul celor mulți. Conexiunea se realizează prin satelit. Cuvintele lui J. D. Wolfensohn sînt de bun-augur: Este nevoie să ne re-dedicăm unii celorlalți la intrarea în noul secol. Cum să fie cineva nepăsător la comentariile săracilor citate anterior?" Și iată că
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
a celor mulți începe atunci când, între trădări respingătoare și conștiințe nepătate, micile lașități sunt deschis asumate. În realitate, foarte puțini se încumetă la așa ceva. Dacă marele păcătos va mărturisi ca să-și ușureze sufletul și ca să se mântuiască, deci cu un folos concret (deși nu necondiționat acordat, ci doar sperat), iar cineva nepătat nu are de ce să se căiască și deci nici o problemă nu îl tulbură din acest punct de vedere (nu știu dacă asta e preferabil, sau posibil), lui I. Funeriu
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
sunt într-o poziție din care să contravin legilor țării mele). Semnat: VICTORIA, regină și împărăteasă. Iată secretul longevității monarhiei engleze: respectul total față de lege, până la ultimul detaliu." Cartea Marthei Bibescu, în versiunea Elenei Bulai, se citește cu plăcere și folos. Martha Bibescu, Imagini de album, traducere de Elena Bulai, București, Ed. Albatros, 1998. 188 pag.
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
directorul publicației, Radu Ciobanu, sub titlul Mizeria efectelor secundare, "cazul Eminescu" e privit cu inteligență și bun simț, pornindu-se de la ideea că diversitatea de opinii e normală într-o societate liberă, iar discuțiile și disputele nu sînt decît în folosul poetului: "Așadar, nu rediscutarea, nu "revizuirea" lui Eminescu trebuie să neliniștească. Recitirea unui scriitor în cheie contemporană, cu sensibilitatea altui veac, nu e un păcat. Aici n-au ce căuta "revolta" și "indignarea" cum de atâtea ori ne este dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
experimentală (pe care continua să o stimuleze și s-o proteguiască și în anii războiului, după pensionare), specialitatea în care s-a remarcat, urmînd sugestiile acelei Völkerpsihologie germane, a fost determinarea formulei sufletești a românului. Lucrările sale fundamentale, citite cu folos și azi, sînt Personalismul energetic, Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
apărută în 1983, la editură berlineza Klaus Wagenbach, dar volumul inițial a aparut mult mai devreme, în 1911. Ediția din 1983 fost însoțită, din cîte știu, de o postfața a lui Jürgen Habermas, care i-ar fi fost de mult folos și cititorului român. Nu știu de ce ea a fost omisa din traducere, poate că sînt considerente editoriale foarte concrete la mijloc. Dar omisiunea ei s-ar fi cuvenit suplinita printr-o altă postfața sau prefață, făcută de un germanist român
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
țăran lasă cu limba de moarte copiilor lui să caute în ogorul din fața casei o comoară pe care el ar fi îngropat-o acolo. După moartea tatălui, fiii sapă adînc pămîntul, răscolindu-l în lung și în lat, dar fără folos, pentru că nu găsesc comoara. În schimb, simplul lor efort de căutare se dovedește a fi adevărată comoara: pămîntul săpat astfel este, în anul următor, mult mai roditor și mai bogat decît fusese înainte. Morală e evidență, și în ea se
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
atît din pricina evoluției artiștilor înșiși față de momentul consemnat acolo, cît și (sau mai ales), din pricina irelevantei acelui segment în contextul artei noastre din acest moment. Dar, măcar pentru o anumită perioadă, ele au existat și au putut fi utilizate cu folos, iar acum pot fi un important punct de pornire pentru ediții noi, actualizate ideatic și moral și aduse la zi că informație și că inventar. Ceea ce nu a existat însă deloc a fost un dicționar general de artă care să
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
model, ci și o amenințare. Ei erau poporul în expansiune, forța militară necruțătoare. Amenințarea germană i se pare lui slavici mai puternică decât amenințarea maghiară: trăise la Pesta, profesorii care ar fi trebuit să slujească limba maghiară trădau maghiară în folosul germanei. Pesta era sub ocupație. Așa că "românii sub ocupație" nu erau altfel decât maghiarii siliți să-și asculte pedagogii germanofili. Către finalul "studiilor" Slavici ajunge la concluzii surprinzătoare pentru Junimea, dar și pentru timpurile ce vor veni: "Pentru germani însă
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
frecat la ochi fără să poată totuși zări limpede firele malefice. Ba au cochetat chiar cu favorurile baricadei care a uzurpat puterea, tolăniți "dilematici" la răspîntie de drumuri, bătîndu-si joc de deviza intransigentei și a loialității în principii. Au tras foloase din pretinsa lor neutralitate, cusuta cu ață albă și mai trag și acum. Aplauze și ricanări ÎN ULTIMĂ instanță, ce nu-i iartă unii Anei Blandiana este îndîrjirea cu care s-a înrolat în bătălia pentru o serie de revendicări
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ascezei, metaforă nu părăsește, desfrunzita, tumultul pădurii, absoarbe vegetația și cromatică ei. Privitor că la teatru", poeta urmărește complexitatea naturii omenești în întinderile și adîncurile ei. Dogmă, dacă o stăpînește, se sparge totuși - aceasta este dialectica inspirației - fiind jertfita în folosul polivalentei și ineditului. Abia după obținerea în chinuri a explicației transparente, ca normă etică și estetică - ambiție crucială! - se deschide o pîrtie a improvizației și a nedefinitului, cum prezice subtil ea însăși într-o maximă din Spaimă de literatură: "Există
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
patimă lecturii romanelor cavalerești și și-a schimbat identitatea și viața din pricina lor. Cervantes nu ne exiplică nimic. Comentatorii se mărginesc să constate nebunia personajului, o nebunie însă extrem de ciudată, despre care Unamuno crede că este "de dragul nostru și spre folosul nostru", ca "un exemplu etern de generozitate spirituală". Admirabila caracterizare, dar care nu lămurește lucrurile cîtuși de puțin. Tot ce putem afirmă cu oarecare siguranță este ceea ce putem, ca să zic așa, pipai noi înșine, ceea ce se petrece in român. Alonso
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
pot observa, în urma lecturii, instrumentele cu care a lucrat autorul: elementele unei indispensabile, abundente și variate bibliografii. În mijlocul acestei acumulări de informație, consecventă sa implicare directă (că psihanalist) în lucrul cu inconștientul i-a fost, fără îndoială, de un mare folos orientativ. M-aș grăbi să remarc, înaintea ctitoririi - tipic noiciene, a - unui interes european pentru această carte (perfect posibil, de altfel), dublă ei semnificație - sintetică și critica - pentru cititorul autohton. Desigur, traducerile din sfera psihanalitica (îndeosebi din Freud și Jung
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
ceea ce mă privește, cred că la noi fiecare scandal ași are propriile sale cauze, atât doar că aceste cauze particulare seamănă una cu alta, uneori părând identice. Petrecut mai la vedere decât altele, scandalul echipei naționale poate fi cercetat cu folos pentru a obtine dacă nu mari generalizări, cel putin descrierea anumitor elemente constante care depășesc lumea fotbalului. Disputa dintre câțiva jucători notorii ai echipei de fotbal a României și antrenorul lor seamănă izbitor cu fenomenul producerii de rupturi politice din
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
concertante chopiniene, cu originalitatea atât de captivantă a pianisticii pe care o dezvolta Elisabeth Leonskaia; este un artist ce știe să privească altfel asupra opus-urilor pe care le iubim de când lumea! Și nu este puțin lucru a căuta cu folos artistic, a găsi. an seria concertelor camerale bucureștene... Am audiat un spectaculos recital susținut la Ateneul Român de opt clarinetiști dintre care cinci originari din Elveția, concert organizat cu sprijinul ambasadei acestei țări la București. Patrik Bader, Emil Visenescu, Horia
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos, publicând mereu volume de versuri (Biserică de altădată și Florica an 1926, Limpezimi, 1927, Caietul verde, 1932, Scutul Minervei, 1933, Poeme ăntr-un vers, 1936, Țărm pierdut, 1937, Umbră timpului și Balcic, 1940 etc. etc.). Există an volumul pe care al
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
1952, "centenarul Ion Luca Caragiale", fără să înțeleagă sau fără să vrea să înțeleagă că festivitățile respective, departe de a fi avut o semnificație culturală, s-au constituit în ritualuri ale falșificării scrierilor acestor doi clasici și rechiziționării lor în folosul propagandei comuniste.De altfel, Mihai Beniuc nu are nici un scrupul în ceea ce privește sacrificarea adevărului în schimbul înnobilării propriei lui imagini. Atunci când află că Monica Lovinescu îl considera "stalinist" se grăbește să-i denunțe și pe alții că staliniști și, în același timp
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
pe arie de soarele de vară sau în fabrici de strălucirea fontei topite". Și, hélas, G. Călinescu: Cred că deasupra tuturor chestiunilor profesionale primează o calitate pe care ar trebui s-o dezvolte orice scriitor - și anume: a fi de folos poporului. Artă este o misiune, rămîne mereu în picioare comandamentul poetului vates, vestitor al izbînzilor vremii lui. Să te bați la Troia e fără sens astăzi, eroii sînt la cîmp, în uzine, în mine, în văzduh". Și tot Divinul critic
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
în urmă oilor, si nu călare... Șansa noastră și a prietenilor noștri, de istorie, unguri, este să ne înțelegem totuși cumva aici, în mijlocul Europei și să apreciem în celălalt ce este viabil și să respingem ceea ce împiedică acele lucruri de folos să se manifeste în plinătatea lor și cu toată încrederea în conviețuire. Ei avînd de partea lor cultul acțiunii și al existenței eficiente. Noi, subtilitățile ineluctabile ale veșniciei.
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
germană (Geschichte des Osmanischen Reiches, nach den Quellen dargestellt, Bând I-V, Gotha, 1908-1913), rămâne valabilă și astăzi: "Întorcându-ne la valoarea istorică a cărții lui Cantemir, ea e de la 1650-70 înainte superioară. De aici ea poate fi întrebuințata cu folos, daca nu cu siguranta (...). Și aceasta fără a vorbi de note. Dacă și notele la partea întâi, cu știrile multe și variate ce cuprind asupra istoriei, moravurilor, culturii orientale din timpul sau, formau un repertoriu prețios de informații, cu atat
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Leviatanului (1995), deci o selecție din toate volumele de poezie ale autoarei, cărora le-a adăugat (sub titlul Inima axonometrica) și versuri inedite scrise între 1987 și 1998. Spuneam că în ultimele cărți frază poetica a căpătat cursivitate a spre folosul tentației noastre de a o descifra a, dar această cursivitatea trebuie pusă în legătură și cu postmodernismul, care "a convins-o" pe Doina Uricariu, cea din Institutul inimii și Puterea Leviatanului să-și "umanizeze" dicursul liric. Antologarea poemelor, într-o
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
multe SMS-uri în care îi solicita restituirea unei sume de 20.000 de euro. Nu știu cum poți să șantajezi un om prin SMS-uri. Șantajul este atunci când constrângi o persoană și când o ameninți cu scopul de a obține un folos injust. Dacă femeia își cerea banii pe bune, unde este șantajul? Mi se pare foarte ciudat că șefa Curții Supreme, care lucrează în secția penală și care a dat condamnări foarte grele... dintr-o dată se intimidează foarte tare de la un
Savaliuc: Am rămas surprins când am auzit că a făcut PLÂNGERE by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24730_a_26055]