746 matches
-
a drojdie și a folosință. Te saluți cu cei doi. Lumina nu permite să vă examinați fețele, dar nici ei nu par curioși, nu țin neapărat să te recunoască, să știe cine ești și ce vrei. Înăuntru, Împrejurul cazanului e forfotă și lume multă. Unii sunt ocupați cu golirea cazanului, ceilalți stau pe jos și ascultă povestea cuiva, râd, râgâie, comentează. Cum privești de afară, din Întunericul dens, știi că Încă nu riști să fii descoperit. Așezi rucsacul pe jos, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
clopoțelul în mână, grupuri-grupuri de copii făceau gazdelor urare de an nou mai bun, cu sănătate și belșug în casă, primindu-și răsplata cu un colăcel, un măr, câteva nuci, bomboane fondante și uneori chiar bani. După câteva ore de forfotă și zarvă, liniștea începea să se aștearnă peste sat odată cu înserarea. Obosiți dar voioși, copiii se retrăgeau încet-încet către casele lor. Cele trei surori s-au întors acasă, s-au oprit în prag și au început urarea către părinți, așa
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea românească pe care au căutat să le desăvârșească. Vrem legi care să apere pe tot românul, vrem respectarea lor, vrem legalitate, vrem să trăim dincolo de forfota noroiului vremurilor strâmbe, a vechilor torturi. Vrem să trăim pe vertical! „Învățați pe copiii voștri să nu întrebuințeze mișelia nici contra prietenului și nici contra celui mai mare dușman al lor. Căci nu vor învinge, ci vor fi mai mult
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cazărmii. ― Apoi, după câtă instrucție am făcut cu tunurile, a venit vremea să facem și aplicații. Întâi aplicații de zi și apoi una de noapte, pentru care ne-am pregătit multă vreme... În ziua de dinaintea acestei aplicații, a fost o forfotă grozavă, iar ordinele curgeau ca grindina. „Ați luat cutare lucru? Oamenii sunt la locurile lor? Muniția de manevră este cât scrie la regulament?” Și câte altele... Răspunsurile veneau imediat, că altfel... Să te ții șmotru. Până la urmă, a venit și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
l-a băut cu o poftă și mai mare decât primul. Și l-a băut și pe al treilea, oferit de Matei Păunescu, în hazul tuturor. CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZĂR De câteva zile la liceul Lazăr era o forfotă neobișnuită. Peste o lună urma să se sărbătorească 65 de ani de la înființarea liceului, și Barbă plănuise o serbare impresionantă. Programul fusese alcătuit din câteva inevitabile discursuri, așa-zise ocazionale, din recitări, coruri și orchestră, exerciții de gimnastică și un
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mirosul de pădure umedă, care Îl Înlocuia pe cel sărat al lagunei, amintindu-și uneori plecarea lui spre Veneția după atacul de la Albești, fragmentele de codru văzute atunci pe geamul trăsurii. Ajunseră la Cetatea de Scaun după căderea Întunericului, dar forfota nu Încetase. Curieri domnești ieșeau În galop pe poarta cetății, pornind spre sud și spre vest. Grupuri de călăreți În diferite uniforme (pe care tânărul nu reușea să și le amintească) soseau. Unii intrau În cetate, alții se opreau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
traversară șanțul de apărare pe podul de lemn și intrară În prima curte interioară. Străjerii se dădură la o parte la vederea mantiilor albe. În a doua curte interioară se opriră și descălecară. Sute de făclii luminau interiorul cetății, iar forfota nu părea să Înceteze prea curând. De pe scările donjonului din dreapta coborî un bărbat fără mantie, doar În cămașa acoperită de platoșă. Alexandru se Întoarse spre el și fața i se lumină. Tatăl și fiul se Îmbrățișară lung, fără să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ta. - Capătul lumii e În altă parte, spuse, sec, Ștefănel. - Adevărat. În partea dinspre care vii tu, străinule. - N-ai cum să știi de unde vin. - Sau poate că am. Te caut de două săptămâni. Nu te-am putut recunoaște În forfota asta. Dar știam că nu puteai fi mai departe de Xi’an, fiindcă drumurile sunt Înzăpezite la nord de munții Himalaya. - Mă cauți de două săptămâni? ridică sprânceana Ștefănel, uimit. Știi cine sunt? - Nu. Dar știu alte lucruri. - Ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zăpada așternută într-un strat gros toienind toate cărările și grădinile satului. Venea Crăciunul, și-n toate casele oamenii erau adunați în jurul focului din sobele mari cu plită, preocupați de aromele ce veneau din cuptor. În casa mare boierească era forfotă. Agitația domnea de aproape 24 de ore căci așteptau ca Moșu´ să le aducă cel mai frumos dar - un copil. Minunea s-a întâmplat doar când Maia, după fierbințeala unor dureri îngrozitoare, după hohote de plâns și -o luptă îndârjită
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
pentru o casă ce se află „aici în tîrgu în Iași, pre Ulița Strîmbă a Chervăsăriei”, cumpărată de la „Gașpar franțojul ceasornicaru și cu fămeia lui, Irina și cu fata lui Măgdălina” El este. Ne-am oprit în loc și privim la forfota târgului. Unii urcă în susul uliței, alții coboară. Fiecare cu treburile lui. O bătrână s-a oprit în colțul uliței privind neajutorată când într-o parte când în alta. Parcă îi este frică să treacă în cealaltă parte...Un târgoveț - la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Am cam stat olecă” - îmi trece prin minte. „Dar nici nu puteam trece peste așa o minune în fuga calului”...Ucenicul călugărului iese de după tejghea, vine să sărute mâna călugărului și să primească baslogovenie...Ieșim. Dincolo de turnul clopotniță, ne întâmpină forfota târgului. Pe aici se mișcă altă lume. Trăsuri pe capra cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim cu dregători domnești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ținuta lor și se vede de departe că încalecă cai de soi, nu șagă. Trec pe lângă noi ca vântul...La o vreme, bătrânul mă bate pe umăr, să mă facă atent: Văd că îți place să te uiți la toată forfota asta, dar ar cam trebui să vedem cine mai are case pe Ulița Mare. Trebuie să știi că multe din acestea sunt date chiar de vodă sau stăpânirea lor este întărită de domnitor. Uite chiar la casa din fața noastră. Stăpânirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tot ce îi iese în cale, bătrânul pornește înainte. Îl urmez îndeaproape. Urcăm agale pe Ulița Spânzurătorilor și, după ce trecem prin fața Curții domnești ocolind zidul ce înconjoară biserica Sfântul Nicolae Domnesc și casa Mitropolitului Dosoftei, intrăm pe Ulița Rusească...Mare forfotă...Este un dute-vino continuu...Fețe boierești în trăsuri purtate de cai focoși, călăreți care trec ca și cum ar fi scăpat din pușcă - odată ieșiți pe poarta palatului - bragagii și zarzavagii ce își strigă marfa cu glas înalt, târgoveți ce mișună încoace
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care mă mai contrez pe teme religioase, dar de a cărei prietenie sinceră mă bucur aici, în pustiul ăsta de lume. Îl privesc bucuroasă cum își îndreaptă pașii hotărât spre locul de unde va cumpăra stropi de sănătate. Ajung la școală. Forfotă mare. Doamne, este sărbătoare. E prima serbare de opt Martie pe care o organizez. Am pregătit o scenetă și copii așteaptă costumați și emoționați. Mă văd copil, într-un colț de vis, spunându-mi cu emoție poezia dedicată mamei. Uit
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
dar măcar fiecare o duce pe a sa. La ei de ce s-au schimbat crucile? Doamne, la ce folos atâta zbatere, când, el, oricum va urca cincizeci de trepte, iar ea va rămane tot pe aceeași treaptă... deasupra cerului? Câtă forfotă... Se făcuse dimineața. și oamenii se mirau văzând cele două gânduri chircite pe șinele reci, obosite în așteptare...De ce se adunau oamenii în gări? De ce-l cunoscuse pe un peron anost de gară? Și de ceși lăsase gândul sprijinit de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
decisiv, care poate fi imaginat, în existența omului obișnuit. Uite, să recapitulăm cele câteva zile dinainte de invadarea Poloniei...“ Nu mai puteai continua multă vreme zborul prin nori. Erai obligat să arunci o privire spre pustiul pământesc, să zărești, undeva, în forfota de furnici turmentate, un ac arămiu, cu gămălia ruginită, să recunoști statura unui bărbat, oho, chiar pistruiatul, lunganul nostru amic Matei Gafton care se legăna în ritmul frazelor, la doi pași de ascultătorul apatic. „Cunoști scenariul. Operațiuni în doi timpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și unghiile. Acum, însă, nu prea știa ce să mai facă. Trecu în birou și se așeză în fața ferestrei dinspre parc. Nu aprinse nici măcar o lumânare, din motive de economie, și se felicită că stabilise întâlnirea pentru această seară de forfotă generală. Ideea era să nu atragă atenția nimănui. Prietenul lui, Horace-François-Bastien conte de Sebastiani îi trimisese prin curier un volum frumos, legat în piele de vițel. Niccolo Machiavelli, Principele. Era nu numai o aluzie la perioada lor comună de ascensiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lui Metternich de a se stabili oriunde în cuprinsul teritoriului austriac, un puternic sentiment de nesiguranță își turna în el otrava picătură cu picătură, în fiecare clipă. De câteva ori avusese senzația că era urmărit. I se întâmplase ca în forfota unei piețe, în bolta întunecată a unei intrări, dincolo de cadrul unei ferestre sau în interiorul unei trăsuri grăbite să i se pară că recunoaște ochiul lui Dante Negro sau chiar privirea Marioritzei. Dar ce temei logic puteau să aibă toate aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
implic mai mult. Bingo! Julia și-a pregătit lovitura finală oferindu-i lui James cartea ei de vizită și sugerându-i să se întâlnească într-o altă zi ca să discute despre activitatea fundației în detaliu, „departe de toate zgomotele și forfota de aici“. Relația lor debutase la o lună de zile după. Cu toate că James se exprimase foarte limpede în legătură cu faptul că se simțea extrem de vinovat c-o înșela pe nevastă-sa, pe Deborah. —Dar, pur și simplu, nu pot să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
râse, păi, foamea ne-a făcut și-o să ne mai facă, și uite-l că-i e bine: s-a înviorat. Nici pomeneală să se mai întrebe dacă merită sau nu, cu fumul grătarului gâdilându-i nările și cheful, și forfota pestriță de pe stradă și de la mese, și cu prietenul ăsta care-i dă să mănânce din bănuții lui pentru care asuda umblând printre pescari și târguindu-se cu ei cu noaptea-n cap, punându-și la lucru imaginația și tupeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
zonă liberă, unde puterea centrală nu-și poate vârî nasul. Templierii sunt aici de-ai casei, chiar și azi există o stradă ce le poartă numele. Biserici, palate, o fortăreață care domină Întreaga câmpie, și bani, circulație de negustori, târguri, forfotă În care te poți da la fund. Dar mai ales, și Încă din timpuri preistorice, galerii. O rețea de galerii care se Întinde pe sub toată colina, adevărate catacombe, pe unele le puteți vizita și astăzi. Locuri unde, dacă cineva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
boteze ea. — Bine că am rezolvat această problemă. Cu fiecare zi care se scurgea, Vasile și Paulina avea câte ceva de făcut privind pregătirea botezului. Răgazul de două săptămâni le-a fost suficient. În ajunul și în ziua botezului era mare forfotă la ei acasă. Au avut parte de o zi de vară frumoasă, de multe ajutoare și de mulți oaspeți. Printre cei mai fericiți se număra Claudia care a fost animatoarea petrecerii. Atât și-a pupat fina mică, încât biata fetiță
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
puținul timp pe care-l va mai petrece în șatră. Peste câteva zile trebuia să vină domnul și doamna Stamate s-o ia la ei, după care țiganii trebuiau să plece cu șatra în altă parte. De aceea era mare forfotă. Pe de o parte îi aranjau hainele Prințesei pe care trebuia să le îmbrace la plecare, pe de altă parte își adunau lucrurile cu care trebuiau să plece ei. Niciodată nu plecau cu părere de rău spre alte meleaguri, fiindcă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Cineva a vărsat călimara cu raze de soare și cu vișine coapte peste coroanele stejarilor și crema de ghete peste aluni, iar copacii au tresărit trimițând la plimbare așa frumuseți de coafuri. Întreaga pădure este într-un freamăt, într-o forfotă continuă, zi și noapte. Simte că ceva se petrece și vrea să afle totul, vrea să fie martor. De la un timp, pata aceea roșiatică, ivită ici-acolo printre ramuri a început să se împrăștie ca o boală contagioasă, ca un
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
în pace. Cu toată viteza, smulg un televizor cu plasmă care mai era pe raft și mă îndrept spre standul de verificare pentru a obține certificatul de garanție, ținându-l bine în brațe să nu-l scap în înghesuiala și forfota produsă la acest raion. Sunt fericit că am pus mâna pe acest obiect. Plătesc la ieșire și cu toată viteza spre blocul unde locuiesc eu și doamna Fufi. Când îi dau televizorul, e în culmea fericirii. Mă sărută, aș spune
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]