3,085 matches
-
5. Jurnalismul școlar Realizarea unui ziar sau a unei reviste școlare este un demers interdisciplinar care stimulează creativitatea, spiritul de observație, imaginația, dezvoltă interesul pentru cercetare, responsabilitatea și curajul exprimării opiniei. Avantajele editării unui ziar școlar sunt considerabile la nivel formativ. În principiu, realizarea unei publicații școlare implică parcurgerea următoarelor etape: 1) sondaje în rândul elevilor; părinților și profesorilor în legătură cu oportunitatea apariției revistei; 2) campania de publicitate; 3) întâlnire cu elevii care doresc să se implice; 4 ) găsirea modalităților de finanțare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alterității și a eventualei competiții. ( Funcțiile jocului (după Jean Piaget) sunt: funcția de adaptare realizată printr-o relație cu dublu sens între real și eu (,,prin asimilarea realului la eu și prin acomodarea, prin imitație, a eului la real"); funcția formativă și informativă; funcția de descărcare energetică și de rezolvare a conflictelor afective funcția catartică; funcția de socializare, funcții sintetizate de Huizinga prin faptul că ,,jocul este o luptă pentru ceva sau o exhibare a ceva"207. ( Vârstei preșcolare îi sunt
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
În funcție de materialul didactic utilizat (sau nu) în realizarea jocului didactic, se diferențiază: * jocurile didactice cu material didactic/intuitive cu precizarea că materialul didactic trebuie să fie accesibil copiilor preșcolari, atractiv, adaptat particularităților perceptive ale acestora, simplu, clar, cu valențe estetice formative etc.: Loto, Puzzle, Harta..., Calendarul naturii, Micul Bibliotecar, jocuri-dramatizări cu decor etc.; * jocurile didactice fără material didactic: Micul recitator/actor, Telefonul fără fir, Mim etc.; în unele situații, se poate valorifica, în etapa inițială a activității, jocul cu material didactic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
3.24. Observația Observația este metoda didactică ce constă în conducerea copiilor către identificarea elementelor specifice ale unui obiect, ale unei ființe, ale unui fenomen al naturii, ale unui proces etc., în vederea asocierii acestora cu anumite coordonate de ordin informativ/formativ ale demersului instructiv-educativ. Caracteristici și repere aplicative ( Succesul valorificării metodei observației este condiționat, pe de o parte, de capacitatea educatorului de a ,,declanșa, conduce și dirija procesul perceptiv" și, pe de altă parte, de ,,calitățile stimulative ale mediului de instruire
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pot fi diminuate/eliminate prin prisma realizării unei selecții optime a mijloacelor de învățământ valorificabile într-o anumită situație de comunicare didactică. Vezi, în acest sens, raportarea acestui proces de selecție la repere precum: criteriul flexibilității, cel al siguranței, criteriul formativ (,,aptitudinile pe care le dezvoltă"238) și cel funcțional-econo-mic (numărul de copii care au nevoie/pot beneficia de materialul respectiv). 7.2. Tipologia mijloacelor de învățământ ancorare în etapa preșcolarității Principala distincție pe care se construiește, în studiile de specialitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe nuanțele/redi-mensionările pe care fiecare element al acestuia le implică. Principalele delimitări vizează perspectivele diferite pe care le oferă asupra mesajului-text literar/nonliterar componente precum: codul valorificat: limbaj artistic vs. limbaj non-artistic; intenția comunicativă: funcția estetică (asociată celei informative/formative) vs. funcția informativă, formativă, persuasivă; sfera emițătorului: creatorul vs. locutorul dintr-o situație de comunicare comună, reală sau (re)creată (însă păstrând, în principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care fiecare element al acestuia le implică. Principalele delimitări vizează perspectivele diferite pe care le oferă asupra mesajului-text literar/nonliterar componente precum: codul valorificat: limbaj artistic vs. limbaj non-artistic; intenția comunicativă: funcția estetică (asociată celei informative/formative) vs. funcția informativă, formativă, persuasivă; sfera emițătorului: creatorul vs. locutorul dintr-o situație de comunicare comună, reală sau (re)creată (însă păstrând, în principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mesajele orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător plasat într-o situație de comunicare guvernată, în principiu, de reperele obiectivității (fără a exclude valențele subiectivității intrinseci procesului comunicativ), mesaje care se constituie în concretizări ale intenției funcțional-infor-mative, formative, persuasive manifestate de către emițător față de un receptor de la care nu primește în mod necesar feed-back. Includem, din această perspectivă, în clasa textelor nonliterare prin raportare și la particularitățile de vârstă ale copiilor preșcolari, respectiv la specificul activităților 326 desfășurate în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de la care nu primește în mod necesar feed-back. Includem, din această perspectivă, în clasa textelor nonliterare prin raportare și la particularitățile de vârstă ale copiilor preșcolari, respectiv la specificul activităților 326 desfășurate în grădiniță mesaje de tip informativ, publicitar, respectiv formativ. (a) Mesajul de tip informativ este reprezentat, în accepțiunea de față, de: * informațiile din mass-media percepute de copiii preșcolari diferențiat, în funcție de domeniul 327 căruia i se subordonează; vezi informațiile din revistele pentru copii vs. cele prezentate la știri vs. informațiile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc.; de asemenea, copiii pot fi antrenați în compunerea unor mesaje conținând informații utilitar-practice: ce ar scrie pe cutia/eticheta sau pe instrucțiunile de folosire ale jocului preferat, ce ar include în rețeta prăjiturii preferate etc.; (b) Mesajul de tip formativ se concretizează, în grădiniță, în cuvintele 329/mesajele/ imaginile încrucișate, precum și în variante de Loto și Domino 330 care pot fi adaptate și pentru abordarea textului nonliterar. (c) Mesajul de tip publicitar poate fi reprezentat în etapa preșcolarității de: * reclama
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
raportarea) de exemplu, ce texte din literatura pentru copii contemporană ar putea fi valorificate pentru a facilita ancorarea copiilor preșcolari în lumea în care trăiesc; funcția de selecție, respectiv de decizie (privind ierarhizarea subiecților educației după un anumit criteriu informativ, formativ etc.) de exemplu, unde se plasează un anumit copil în ierarhia grupei/grădiniței etc. (prin raportare la un anumit criteriu); această funcție poate fi relaționată și cu cea ,,de supraveghere (de control sau monitorizare)", respectiv cu ,,orientarea școlară și profesională
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
metodei jocului didactic, prezentate supra (6.3.15). 268 Pentru sugestii de texte care pot fi avute în vedere pentru lectura educatorului/educatoarei în activități subordonate altor arii curriculare, vezi Tudoran-Sabău-Antal 2004: 50-52. 269 Pentru o perspectivă asupra criteriilor (informativ, formativ etc.) de selectare a textelor literare, a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească acestea pentru a fi valorificate/abordate în etapa preșcolarității, vezi Miron-Boca-Chichișan 2002: 72-74, Schulman Kolumbus 1998: 64 etc. 270 Vezi și Preda 1999: 23-26. 271 Vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se constituie în inițiale ale numelor unor personaje cunoscute de către copii. 330 Schulman Kolumbus 1998: 89. 331 Pentru detalii, vezi Cucoș 2002: 372-375, Boca-Miron, Chichișan 2002: 90, Oprea 2006: 231-232, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 64, Voiculescu 2003: 91-92 etc. 332 Vezi evaluarea formativă, respectiv sumativă, în Albulescu-Albulescu 2000: 180-181. 333 Vezi și evaluarea individuală, parțială, respectiv globală prin prisma obiectului evaluării: Cristea 2000: 136. 334 Pentru alte tipologii, vezi Boca-Miron, Chichișan 2002: 90-91, Mateiaș 2003: 26, Oprea 2006: 225, 233-245, Bulc 2005: 18
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
descendenții pot moșteni trăsăturile pe care părinții le-au dobîndit în timpul vieții lor. Ideea aceasta a fost discreditata ulterior de Darwin și Weissman, dar a fost reluată și elaborată în secolul al XX-lea de Rupert Sheldrake în ipoteza "cauzației formative", a "rezonantei morfice" / "morfogenetice". ¶ Dominique Arago redescoperă că albastrul cerului este polarizat. ¶ Ernst Chladni introduce "figurile de nisip" (figurile Chladni), obținute de el în urma unui experiment menit să demonstreze că sunetele produc vibrații în obiecte solide (a împrăștiat nisip pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la mediu este interdisciplinaritatea sa, generată de imperativul considerării mediului ca o totalitate complexă de elemente naturale și sociale în viața umanității. Educația relativă la mediu este o educație esențialmente activă. Educația ecologică se referă la acel tip de pregătire formativă și informativă ce asigură atât cunoștințe teoretice și practice necesare cunoașterii mediului natural și antropizat, cât și atitudinile, priceperile, deprinderile și comportamentele ecologice utile oricărui cetățean conștient de necesitatea co-dezvoltării economice cu mediul natural. După Roth R. E. (1998Ă citat
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
condiționată de precizările conținute în criteriile de performanță și de probele de evaluare incluse în standardul de pregătire profesională. Autoevaluarea este tot mai frecvent folosită, deoarece astfel elevii își pot exprima opinii proprii, își pot susține și motiva propunerile. Evaluarea formativă este esențială pentru învățarea și predarea eficientă. Probele de evaluare și autoevaluare se pot concepe sub formă de fișe de observare, fișe de autoevaluare, fișe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi. 1.7. Importanța educației ecologice Costică
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Discipolatul și Învățarea prin comuniune 1.6. Dezamăgirea și trădarea În educație 1.7. Și magiștrii pot deveni „uzurpatori”! 1.8. Miracolul relației educative 1.9. În căutarea unui model 1.10. Educația - o relație privilegiată 2. Confluențe și contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? 2.3. Uimirea și Întrebarea - garanții ale Învățării 2.4. Servituțile evaluării 2.5. Cu ce rămânem după ce ieșim dintr-un muzeu 2.6
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și exigențele formării 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? 2.3. Uimirea și Întrebarea - garanții ale Învățării 2.4. Servituțile evaluării 2.5. Cu ce rămânem după ce ieșim dintr-un muzeu 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative 3. Globalizare, tehnologizare, Învățare 3.1. Educația Într-o societate globalizată 3.2. Impactul tehnologiilor actuale asupra personalității tinerilor 3.3. Mediul sociotehnic și Învățarea umană 3.4. Internetul și educația 3.5. Comunitatea și comuniunea virtuală de Învățare 3
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fericirea 7.7. Soluția ieșirii din nefericire 8. Învățarea locuirii și a petrecerii timpului 8.1. Laudă căminului - cu tot ce este-n el! 8.2. Casa - loc al regăsirii și Împlinirii sinelui 8.3. Învățarea „pe fugă” și valoarea formativă a clipei 8.4. Pledoarie pentru răgaz, hălăduire și pierdere de vreme 8.5. Dorul - o problemă personală și insondabilă 8.6. Reflecții legate de trecerea timpului 8.7. Primăvara, simbolul Începutului și revigorării... 8.8. Sărbătoarea luminii și Învierii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
credință, când expresia este lăsată să o ia „razna”. În (cea mai) mare parte, așa s-a scris această carte... Din punct de vedere tematic, am evocat multe probleme, de la instituția discipolatului, iubirea pedagogică, trecând prin unele contrarietăți și mirări formative, prin invocarea unor schimbări de paradigmă educațională, a unor situații atipice de formare, a educării prin sine, a edificării prin raportarea la timp și toposul cultural, și până la formarea prin experiența sacrului sau a unor Întâmplări cu caracter autobiografic. Unitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fie „mărgăritare pentru porci”. A aluneca În a fi egalul discipolului trădează fie o natură psihică problematică, fie lipsa harului sau a aptitudinii didactice. Educatorul va rămâne un „provocator”, un declanșator al unor vectori „ascunși”, dar foarte necesari În exercițiul formativ. Într-un fel, el este nu numai un „Îndrăgitor”, dar și un „Îndrăcitor” al unor rezerve adormite. Îi este Îngăduit uneori să „arunce cu piatra”, dacă este cazul, când și cât este cazul. La nivelul unor acțiuni de parcurs poate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noi Înșine. Căutăm modelul Înafară, dând sens și consistență interiorului nostru. Pentru a ajunge la noi, trecem prin (pe la) alții. Nu ne putem percepe cum trebuie dacă nu punem la treabă și „ochii” celorlalți. În fond, ce este un model formativ? Acest tip de model este o zare ideatică, o chemare normativă ce ne spune cum trebuie să devenim, unde trebuie să ajungem. Modelul poate fi atât o construcție ideatică, abstractă, cuprinzând imperative și valori (uneori ușor utopice), dar poate fi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de la Început sau am orbecăi pe drumuri străine; pentru că, altminteri, nu am vedea calea spre alții sau spre noi Înșine; nu am ști cine suntem și Încotro mergem, pentru că - În fine - nu am mai fi oameni. 2. Confluențe și contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării Constatăm, uneori, că cel ce urmează să fie educat - copilul, tânărul, chiar adultul - se află la intersecția unor influențe formative divergente, contradictorii, ce nu se leagă Între ele și care produc stres și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mergem, pentru că - În fine - nu am mai fi oameni. 2. Confluențe și contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării Constatăm, uneori, că cel ce urmează să fie educat - copilul, tânărul, chiar adultul - se află la intersecția unor influențe formative divergente, contradictorii, ce nu se leagă Între ele și care produc stres și confuzie beneficiarului. Una poate Învăța copilul de la părinți, de pildă, și alta i se spune la școală. Ceva i se propune În așezămintele de Învățământ, și altceva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]