50,991 matches
-
și orizontul de așteptare al celor care deschid Memoriile sale. S-a vorbit, în ceea ce-l privește, despre accesele de megalomanie și recunosc că mi-am creat o anume așteptare și din această perpectivă, cu atât mai mult cu cât formula memoriilor are, spre deosebire de jurnal, avantajul (deși adesea e vorba de un handicap) că scriu trecutul prin prisma prezentului. Cu alte cuvinte, există în cazul memoriilor tentația de a-ți "lucra" discursul și Nicolae Breban nu i-a rezistat, convenția potrivindu
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
dacă mai trăia zece ani, cincisprezece, deci în jur de 65 de ani și prindea perioada 1946-1952, după cea din urmă expropriere!" Ne întrebăm pe cît posibil cu delicatețe: nu cumva scepticismul marcat al lui Barbu Cioculescu, fie și-n formule alambicate, în chinezerii scriptice relativizante, reprezintă o reacție a disocierii de matca paternalistă, bine ascunsă, resorbită? Ni se poate replica: Dar Șerban cel Rău a fost el însuși departe de o postură a satisfacției depline în raport cu viața, nu exclusiv cu
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
alură preponderent literară. Fiind mai incredul, Barbu e mai artist. Să urmărim cîteva aspecte ale posturii ce s-a caracterizat pe sine, prin ricoșeu, drept "lipsa de orice încredere în progres, democrație, liberalism". Ne dăm seama că, preluatț tale quale, formula poate speria. însă confruntată cu mentalitatea nițel mai adîncă a autorului, ea se dovedește a constitui efectul explicabil al "dificultăților" de adaptare ale adolescentului ce se sumețește împotriva unei vieți pe care o resimte măcar problematică de nu de-a
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
la fel de puțin faptul că în textul domniei sale cacofonia, dezacordul și forțarea lexicului (vezi "atracțiozitate", ca să dau doar un exemplu) coabitează voios, nepedepsit. Lucrul cu adevărat semnificativ este că, din păcate, Nicolae Breban nu "își dă cont" - ca să-i folosesc o formulă utilizată până la obsesie - când se contrazice și când emite aprecieri, eufemistic spus, hazardate. Domnia sa laudă Editura Polirom pentru că îi încurajează pe autorii români, după care deplânge accentul pus pe "cultura snoabă, ultimele titluri americane", fără să observe că principalul instrument
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
-și drapeze parti-pris-urile ideologice în hlamida așa-zisei "siguranțe naționale". Curioasă carieră a făcut această sintagmă! Nici una, nici două, orice neisprăvit îți închide gura șoptindu-ți misterios: "Șșșșt! E vorba de siguranța națională!" Ce se ascude, la urma urmelor, în spatele formulei magice? Din câte-am citit în presă în ultima vreme, ea ar acoperi cam următoarele domenii: acțiunile antiteroriste, spionajul și contraspionajul, comerțul cu arme. Dar și, cine știe, asasinatul politic și posibila angrenare a statului român în acțiuni teroriste. N-
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
explicitată: "Gramatica română n-a înfățișat pîn-acum, în această privință, nici o regulă statornică și demustrată dupre care ar trebui să urmăm, iar pronunția vulgară e de tot nedefinită și individuală" (în Studii de lingvistică și filologie, I, 1988). Tot Hasdeu formula și excepția, ca o subregulă particulară, întemeiată estetic: la cuvintele în -ie, genitiv-dativul ar prezenta "o urîtă concurgere a trei i": filosof-iii; lingvistul - care propune diferențierea în scris între i vocalic (i ) și i semivocalic (scris i ) - era de părere
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
literaturii universale, ci un basm de Ion Creangă, dar poate chiar de aceea, rezultatele sînt mai vizibile și, fără îndoială, foarte spectaculoase. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile, se poate spune că editorul "Ziarului de duminică" utilizează ŕ rebours formula epică sugerată de Mihai Zamfir. În sensul că, dacă Fetița era/trebuia să fie, o rescriere românească a capodoperei lui Nabokov, Relatare despre Harap Alb este, pînă la un punct, o reabordare a poveștii lui Ion Creangă din perspectiva literaturii
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
lui Nabokov, Relatare despre Harap Alb este, pînă la un punct, o reabordare a poveștii lui Ion Creangă din perspectiva literaturii universale. Cartea lui Stelian Țurlea, respectă întru totul derularea epică a poveștii lui Creangă chiar dacă autorul optează pentru o formulă narativă oarecum schimbată, de roman picaresc tradițional (Don Quijote este, evident, primul model de luat în considerare, un altul ar putea fi însă și excelentul roman al lui Milo� Crnjanski, Migrațiile), cu accente de tragedie shakespeariană și cu rezolvări ce țin
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
poeziei lui Marian Drăghici. Poetul nu-și pierde nicidecum gustul pentru vizionar și chemarea mistică - memorabilul distih "De cînd lumea se știe inspirația este un șoricel alb / cu borta în capul lui Dumnezeu" nu face decît să-l confirme - dar formula biografistă certifică un grad de asumare fără precedent a versurilor. Este vorba despre, pe de o parte, "texistența" care pune semnul de egalitate între expresie literală și existență, pe de alta parte, despre medierea pe care Istoria o realizează între
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
principiul libertății și ideea de sistem" (p. 38). O asemenea dezvoltare particulară nu putea să nu ducă la coliziunea cu alte "lumi", pe care Europa le cercetează și, prin dinamismul său constructiv, le provoacă. Spațiul a imprimat, în timp, alte formule de dezvoltare și, implicit, de organizare comunităților extraeuropene. Un mediu prea generos minimalizează tentațiile creativității: limitează inovația, stimulând fantezia în dauna raționalității aplicate. Mediul darnic favorizează organizările protocolare, strict ierarhizate, în care individul se pierde, se confundă cu masa dominată
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
nici idei, nici convingeri și nici interesul de a schimba ceva. Nu li s-au oferit și nu li se vor oferi niciodată posturi în Guvern sau în diplomație. Din acest motiv vor vota pentru statu quo, pentru încremirea în formula actuală, așa cum ar fi făcut-o și-n '90 și-n '96, și-n 2000. Ei sunt, de fapt, Talpa Parlamentului (scuzați posibila similitudine cu Talpa Iadului!), centrul de greutate ignorat, dar extrem de util în jocurile politice pe muche de
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
În ultima vreme, modelul dominant este engleza, în primul rînd pentru sigle care vin direct din această limbă, care prescurtează sintagme englezești, oarecum tehnice (din muzică, tehnologie informatică): DJ (di-gei), CD (si-di), DVD (di-vi-di) etc. Chiar pentru abrevierile unor formule de alte origini, pronunțarea engleză pare să se impună: latinescul curriculum vitae, abreviat CV, e rostit aproape exclusiv si-vi. În alte limbi și culturi, pronunțarea siglelor e automat adaptată sistemului local: CD e pronunțat în franceză se-dé, în italiană
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
Dacă Obișnuință este o a doua natură, ea ne împiedică s-o cunoaștem pe cea dinții, si e lipsită de farmecul și cruzimea acesteia." Pentru că întreaga lume proustiană să se nască - "dintr-o ceașcă de ceai", scrie Beckett cu flerul formulei memorabile - e nevoie, deci, de moartea Obișnuinței și de "scurtă suspendare a vigilentei sale": un scurt-circuit, o incizie instantanee care să taie în "a doua natură" pînă în miezul celei dinții. Or, "Proust avea o memorie proastă", iar acestui lucru
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
nu uită nimic": cele 12-13 epifanii numărate de Beckett în român ("miracole involuntare", miracole pentru că involuntare!) sînt sîmburii "experienței mistice" din care Proust a făcut laitmotivul operei sale - și care revine "că o nevralgie mai degrabă decît o temă" (altă formulă formidabilă - chiț că, scrie Beckett en guise de conclusion, "Muzică este elementul catalitic în opera lui Proust". Muzică - adica Vinteuil, așa cum Bergotte = Literatura, iar Elstir = Pictură...). Pentru Proust, ca și pentru pictor, stilul e mai mult o chestiune de viziune
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
lipite peste textul în continuă remaniere al Recherche-i - și pentru care Céleste Albaret își arogă paternitatea -, se numesc béquets! Iată o coincidență ce ar putea să stîrnească zelul hermeneutic al unui nou Beckett - postmodernist, probabil. Alex. Leo Șerban * Cîteva dintre formulele beckettiene merită măcar consemnate: Curiozitatea e părul zbîrlit de pe trupul obișnuinței noastre"; "animism intelectual"; "orgiastica bandă a bacantelor pe biciclete"; "ostia buzelor sale"; "Adolphe... un "poem" al hipersalivației"; "Gilberte e față de Albertine ceea ce reprezintă Sonata față de Septuor - un simplu experiment
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
se întîmplă, decît să opteze pentru atitudinea integral Ťmodernistăť". Criticul nu s-a grăbit și dinspre partea sufletului nimic nu-l impulsiona să se grăbească, să tranșeze, menținîndu-se mai cu voie bună în Ťeclectismulť inițial, ce-i reprezenta mai exact formula sufletească și deprinderea naturală a omului de cultură nepărtinitor-tolerant". Observație ce se leagă de o altă trăsătură pe care Lucian Raicu o detectează la E. Lovinescu și anume un "infantilism" ce s-ar manifesta în conduita sa literară pînă tîrziu
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
acesta, o dată în plus, că nici prostia. Dăm cîteva exemple, în ordine întîmplătoare. Banca Comercială Română a împînzit orașul cu reclame imense (cît 6-7 etaje ale hotelului București) în care, o minte luminată, a găsit sloganul: In lei we trust. Formula originală fiind In God we trust, se subînțelege că echivalentul lui Dumnezeu ar fi, pentru credincioșii reprezentanți ai BCR, nici mai mult nici mai puțin decît leul! Ceva ne face să bănuim că indivizii care au inventat reclama au conturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
cel care pune întrebările, căci și noi băgăm mîna-n foc că n-ar plictisi. l În ZIUA LITERAR| nr. 135, 18-24 dec. 2004, un interviu luat lui Andrei Pleșu de Iolanda Malamen, cu răspunsuri tranșante, cu opinii convingătoare și cu formule memorabile al căror secret de fabricație îl deține intervievatul. Cîteva exemple. Despre presă: "Mă irită schizofrenia multor gazetari care trec prea ușor de la principialitate la compromis, dar lucrul care mă irită mai mult decît orice este incultura generală și martirajul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Tudorel Urian Problema talk-show-urilor de televiziune pe teme culturale a devenit una foarte delicată în România, după dispariția lui Iosif Sava. Acesta devenise un etalon în materie, reușind să topească într-o formulă numai de el știută, erudiție, spirit ludic, promptitudine în reacții, știință a dozării (intuia perfect momentul în care trebuia să taie dizertațiile prea savante ale invitaților sau să lase suspansul asupra unor răspunsuri prin introducerea faimoaselor sale reprize de muzică
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
din toată țara?!" (p. 179). în fine, tipic familiar-argotice sînt j'de mii ("la noi sunt j'de-mii de papagali", gazetadecluj.ro) și n-șpe ("C.-S. a inventat n-șpe partidulețe", EZ 11.03.2002), amplificat într-o formulă care include miile: "și acum de ce pui n-șpe mii de semne de întrebare?" (price.ro).
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
va stîrni în epocă și în posteritate destulă vîlvă prin ineditul "anecdotelor"sale. "Corozive" sau nu, spuse "pe ulița mare" ori pe aceea "mică"(ad usum Delphini), poveștile lui suscită din capul locului un interes nu întotdeauna lămurit, perpetuat sub formula inconvenientă de "misterul lui Creangă". Și, cum pe seama unui scriitor de asemenea importanță puțină mitologie nu strică, să începem cu o amintire aparte a mai vîrstnicului său contemporan, Gr. Alexandrescu. Neputîndu-și explica prea bine "colorația atît de vie, sugestivă și
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
considerabile de la un roman la altul, în funcție de valoare, dar și de alți parametri extraliterari. Indiciile de conținut pentru romanul contemporan (de exemplu) sunt date de categorisiri care oferă o imediată orientare a cititorului în câmpul vast al temelor și al formulelor narative. Avem astfel roman polițist, social, istoric, de aventuri, de spionaj, SF, politic, de familie, de tip comportamentist, de dragoste, document, memorialistic, de analiză psihologică, parabolic, dar și roman-confesiune, roman-rechizitoriu, roman-experiment, roman-eseu, roman de imaginație sau roman fantezist și ironic
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
de vigoarea demonică a celorlalți. Cei de jos, care, la urmă, nunta încheindu-se, urcă pe scară sus la lumină, sunt obligați să spună ceva, o vorbă, pe țigănește, pe care nu am reușit să o rețin, un fel de formulă sau parolă destinată nașului, care de obicei doarme tun de mult. În ultima vreme, împlinind vârsta de nouăzeci și unu de ani, sărbătorit de toți țiganii lui, Gândac le-a cerut și el o favoare... Când o fi și-o
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
spectacol a fost gândit, articulat, structurat în jurul unui unic element, cel expus aici. Un procedeu artistic și o emblemă mnemonică se confundă, invitând atât la refacerea vechilor trasee, cât și la înțelegerea unei logici de creație teatrală. Odin propune singura formulă veritabilă pentru un muzeu al teatrului: salvarea mitologiei marilor experiențe scenice. Astfel, ca într-un muzeu de științe naturale, pornind de la relicve, fiecare poate, după talentul lui, să-l reinventeze sau să-l lase cufundat în uitare. Barba se întoarce
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
începe să dea semne de liberalizare, de altfel ca și cea din România, iar noua generație de româniști slovaci (Milota Bagoňová, Vladimír Dudá�, Milan Resutík) lansează în reviste literare din Slovacia pe acei scriitori români care introduc teme nonconformiste și formule artistice experimentale, precum D. R. Popescu, I. Băieșu, G. Bălăiță, N. Stănescu, Șt. Bănulescu, Nina Cassian. Imaginea literaturii române o modifică substanțial o culegere din poeziile lui Marin Sorescu, apărută sub titlul Vibrácie (selecție din volumele Poeme, Moartea ceasului și
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]