2,538 matches
-
o mare fort) militar) în p)rți îndep)rtate ale lumii, concomitent cu exercitarea unei descuraj)ri efective, la adresa escalad)rii. Astfel de acțiuni dep)șesc capabilit)țile tuturor statelor, nu ins) și pe ale celor mai puternice. Diferențele de fort) realmente conteaz), chiar dac) nu și în cazul oric)rui obiectiv imaginabil. Deducerea sl)biciunii celor puternici din aceast) propoziție restrictiv) ar însemna o greșit) întrebuințare a cuvintelor. S-ar putea deduce, dintr-un caz că cel al Vietnamului, nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
l)muri cineva confuzia? În dou) moduri. Primul, argumentat mai devreme în variate feluri, este acela c) utilitatea forței este în mod greșit identificat) cu utilizarea ei. Datorit) pozițiilor lor favorizate, Statele Unite și Uniunea Sovietic) sunt nevoite s) recurg) la fort) mai puțin decât au f)cut-o majoritatea marilor puteri de dinainte. Forță este mai util) că niciodat), pentru confirmarea status-quo-ului, chiar dac) nu pentru schimbarea lui, menținerea status-quo-ului reprezentând obiectivul minimal al oric)rei mari puteri. Mai mult, deoarece Statele Unite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
propriei lor securit)ți. Aproape toate rezultatele economice și politice nefavorabile au un impact prea neînsemnat pentru a necesită folosirea forței în vedera prevenirii lor, iar rezultatele economice și politice puternic preferate pot fi îndeajuns asigurate, f)r) recursul la fort). În vederea dobândirii de câștiguri economice, forța, oricum, a constituit arareori un mijloc eficient. Deoarece Statele Unite și Uniunea Sovietic) sunt în sigurant) în lume, în afară ameninț)rilor reciproce, ele g)sesc puține motive internațional-politice pentru a recurge la fort). Cei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la fort). În vederea dobândirii de câștiguri economice, forța, oricum, a constituit arareori un mijloc eficient. Deoarece Statele Unite și Uniunea Sovietic) sunt în sigurant) în lume, în afară ameninț)rilor reciproce, ele g)sesc puține motive internațional-politice pentru a recurge la fort). Cei care cred c) forță este mai puțin util), ajung la aceast) concluzie f)r) a-și pune problema dac) exist) un motiv suficient de întemeiat, pentru marile puteri ale prezentului, s) foloseasc) forță în scopul constrângerii altora. A doua
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
comune, este mai puțin des revendicat). Controlul, măi degrab) decât reglementarea precis), si prevenția, măi degrab) decât coordonarea în vederea realiz)rilor pozitive, constituie operațiile de important) cheie. A interzice folosirea forței prin intermediul ameninț)rii cu forța, a se opune cu fort) la fort), a influența politicile statelor cu amenințarea sau cu folosirea forței: toate acestea au constituit, si conținu) s) constituie, mijloacele cele mai importante de control, în privința chestiunilor ce țin de securitate. În condițiile unei distribuții extrem de inegale a puterii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai puțin des revendicat). Controlul, măi degrab) decât reglementarea precis), si prevenția, măi degrab) decât coordonarea în vederea realiz)rilor pozitive, constituie operațiile de important) cheie. A interzice folosirea forței prin intermediul ameninț)rii cu forța, a se opune cu fort) la fort), a influența politicile statelor cu amenințarea sau cu folosirea forței: toate acestea au constituit, si conținu) s) constituie, mijloacele cele mai importante de control, în privința chestiunilor ce țin de securitate. În condițiile unei distribuții extrem de inegale a puterii mondiale, unele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vous témoigner toute ma reconnaissance de l’attention et l’empressement que vous avez eus de m’envoyer la copie de la pièce dont j’eus l’honneur de vous parler pendant que j’étois aux Iles, accompagnée d’une lettre fort obligeante de votre part. Mon séjour à Buyukdéré où elle m’est parvenue est cause que j’ai tardé à vous en accuser la réception. Au reste, cette pièce porte le même titre et est parfaitement du même contenu que
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Paul I. Papadopol, Al. Hodoș, Ioan Lupaș și Ioan Gh. Savin. Publică poezie Radu Gyr, George Gregorian, D. Ciurezu, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna, Grigore Diaconu, proză - George Acsinteanu (Așteptare, nuvelă). Apar cronici la volumele Schimbarea la față de Emil Cioran și Fortul 13 de Dragoș Protopopescu. Ion Agârbiceanu e prezent în paginile revistei cu File dintr-un carnet. Extrem de utilă este cercetarea lui Ion Banu, Ardealul și „Convorbirile literare”. Cronica teatrală e susținută de Ion Cantacuzino. Alți colaboratori: T.C. Stan, Ion Molea
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
În care călătoreau și În timpul vieții. Ministrul mergea alături de palanchinul stăpânului său, regele, și se Îndeletnicea cu alungarea muștelor din preajma celor adăpostite În el, arătându-și astfel respectul față de maharajah. Când procesiunea ieși afară din cetate pe poarta Delhi, din fortul și de pe meterezele orașului au fost trase numeroase salve de tun ca ultim omagiu adus regelui, după care ministrul și serdarii făcură cale Întoarsă, lăsând gărzile să Însoțească mai departe rămășițele și cadourile. Perioada de doliu ținu treisprezece zile, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aer liber veseli vă distrați; Și din ale sale virtuți provizii din plin să vă luați Prin viguroase exerciții și sport vioi; Astfel oricine, În cel mai sănătos mod, să respire poate Și să-ntărească fiece lucrare din al vieții fort; În aer și prin exerciții corpul crește, Tot astfel cei Înțelepți viețile Își prelungesc. XVI Dar, În vreme ce aerul Înviorător astfel Îl laud, Trebuie să cer, În cuvinte nu mai puțin apăsate, Să eviți toți curenții; pentru că ei drumul Îl deschid
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
celor aflați o perioadă Îndelungată În imperiu, În trecere prin Lahore sau Jammu, ori complet exteriori. 128. În ediția engleză: Hazooreebagh. Eliade amintea (În India): „Sunt multe lucruri de văzut În Lahore, multe porți și morminte frumoase și grădini și fortul lui Shah Jehan, pe nume Hazuri Bagh Darwaza (...) dar de această a doua călătorie a mea În Lahore se leagă atât de multe lucruri, Încât sunt nevoit să n-o pomenesc”. Cred că cel puțin a doua oară, când memoriul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care astăzi se confundă cu originile unor discipline asiatice. 209. Autorul menționează În diferite rânduri multiple particularități ale cetăților și fortificațiilor din Persia, Afganistan și Panjab, care contribuie la cunoașterea sistemului arhitectural militar și civil din epocă. Începând cu imaginea fortului Lahore, Honigberger devine astfel o sursă adiacentă pentru studiile lui Jean Deloche, „Études sur les fortifications de l’Inde (I-IV)”, BEFEO, 1992, 1994, 1995, 2001 și 2002. 210. Un articol anonim conținând aceeași descriere („Last hours and death of
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
the Government of India, C. Beadon, to teste certain remedies for deseases in Indian General hospitals, includes two of his letters, one dated 2 April 1856, from Calcutta, Colingah Bazar Street 83/ 1, the other dated 21 April 1856, from Fort William, signed by E.G.Spilsburys (Physician General), C. Renny (Surgeon General), I.R. Clapperton (Inspector General). These documents are followed by the copy of Honigberger’s letter (non dated but certainly after 17May 1856) to the Secretary of the Medical Board
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
infinit capabil pentru reorganizarea zonei gri a politicii externe europene la Indus. Chiar și Imperial Gazzetteer of India din 1908, referitor la consiliul de regență din 1846, vorbește - traversând nostalgic pleonasmul - despre „marele maharajah Ranjit”2. Pentru a ajunge la fortul Lahore, unde Ranjit ia În subordine multe zeci de specialiști europeni, Honigberger va trebui să traverseze Afganistanul și să treacă prin Kabul, coincizând astfel și cu călătorii, ofițerii sau aventurierii italieni 3. Iar despre viitorul studiilor asiatice, James Prinsep Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o caravană providențială, spre Hyderabad. Până la Lahore, trecând deci prin sudul Indiei, vor face patru luni, dintre care două străbătând Marea Arabiei. Deși vine numai pentru făgăduințele europenilor și pentru portretul foarte atrăgător al maharajahului Ranjit, acest prim drum spre fortul sikh aproape că Îl va epuiza - și epuizarea e diagnosticul multor morți din acel timp: Victor Jacquemont 2, mulți călători și negustori europeni, iar În 1842, la Darjeeling - Kőrösi Csoma Însuși. Două glorii ale studiilor asiatice franceze, Antoine de Chézy
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Înfrățit orașul natal, pierdea pentru multă vreme urma vieții lui și a prietenilor săi francezi, sub celebra politică colonială a lui Disraeli, Earl of Clarendon și Gladstone. Continuitățile imperiului napoleonian În Asia au diferite precedențe, anterioare sosirii lui Allard În fortul lui Ranjit Singh. Geografia lor include cel puțin Persia. În politica franco-persană de la 1800-1810 apar nume precum Verdier, Fabvrier sau Reboulls, ofițeri francezi care conduc deja detașamente semnificative din armata Persiei 1, iar un secol mai Înainte, după cum atestă numeroșii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sunt semnalați și 228 parsi (zoroastrieni) și numai 6 budiști 4. Der Hoft von Lahor, un tablou În ulei datat „Lahore, 1841 - Viena, 1855”, are dimensiunile de 120/192 cm și face parte din Princes Bamba Collection. Sikh Gallery, Lahore Fort (Director of Archeology, Government of Pakistan)1. Arion Roșu a oferit precizări suplimentare - inclusiv indicarea locului exact ocupat de Honigberger - În anexa unui articol publicat recent 2. Lafont a examinat și el În repetate rânduri tabloul lui Schöfft, pe urmele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
piatră funerară tot mai deteriorată, nici acel personaj nesigur care călătorește, mirat, datorită reeditărilor din Eliade - și nici măcar acel nume gravat pe greoiul aparat de testat praful de pușcă 2, o amintire greu de pătruns aflată În Muzeul sikh al fortului Lahore.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1977, debutând editorial cu romanul Marginea Imperiului, apărut în 1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Se fixează la genul romanesc, continuând cu Treizecișitrei (1982; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), De-a lungul fluviului (1985) și Fortul (1988) ș.a. Va păstra o anumită independență față de promoția ’80, căreia îi aparține biologic și mai puțin programatic, ceea ce se vede și din structura epicului său. Prozatorul este un fabulant înnăscut. Există în cărțile sale un manierism vizibil, care trimite
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
readucă lucrurile înapoi repovestindu-le: „după ce a terminat de povestit, brădișul din Deltă dispăruse, parcă o mână nevăzută îl culesese din apă, dispăruse ca și cum n-ar fi fost niciodată”. Tehnica de lucru se schimbă - fără a lua o întorsătură radicală - în Fortul, tot un roman al spațiului dobrogean. Metaficțiunea dobândește o voce distinctă și ia, ca în literatura interbelicilor, înfățișarea unui document egografic: jurnalul, ținut de protagonist, locotenentul Dierna, antrenat într-o serie de aventuri spectaculoase. În plus, autorul Fortului aplică metodic
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
radicală - în Fortul, tot un roman al spațiului dobrogean. Metaficțiunea dobândește o voce distinctă și ia, ca în literatura interbelicilor, înfățișarea unui document egografic: jurnalul, ținut de protagonist, locotenentul Dierna, antrenat într-o serie de aventuri spectaculoase. În plus, autorul Fortului aplică metodic, ca la carte, lecția lui Mircea Eliade: axioma camuflajului în real a unor sensuri profunde sau pe cea a căderii din timpul profan în cel sacru, în locuri speciale de pasaj. Aplicația se face însă într-un plan
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
impulsiv și exuberant, dar mai ales prin absența rafinamentului manierist, prin lipsa preocupărilor pentru exercițiul parodic. Fondul prozei sale vine din ingenuitatea basmului. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Marginea Imperiului, Cluj-Napoca, 1981; Treizecișitrei, București, 1982; De-a lungul fluviului, Cluj-Napoca, 1985; Fortul, București, 1988; Cantacuzina, Cluj-Napoca, 1995; Echipa Generalului, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, Modalități narative, TR, 1981, 45; Petru Poantă, „Treizecișitrei”, TR, 1983, 5; Dana Dumitriu, Povești... povești, RL, 1983, 32; Adrian Dinu Rachieru, „Treizecișitrei”, O, 1983, 52; Vlad, Lectura
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
Universității „Al. I. Cuza” din Iași, abandonează după un an studiile medicale și le termină în 1970 pe cele filologice. În 1981 emigrează în Statele Unite, unde lucrează ca salvamar, apoi ca asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1982-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990). Își dă doctoratul la University of Texas cu teza Poetry of the Being. From Hölderlin to Paul Celan (1986). Întors în țară după evenimentele din decembrie 1989, devine membru fondator
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
secrete economice ș.a.m.d. SCRIERI: Prin parbriz râdea o fată, pref. Dumitru Corbea, București, 1962; Ape fără maluri, București, 1967; Timpul fără cusur, București, 1967; Înaintea ultimei căderi, București, 1969; „Ziua a început la amiază”, București, 1970; Bomba din fort, București, 1971; Azor cel verde, Iași, 1972; Palmyra cere rendez-vous, București, 1972; Altitudinea curajului, București, 1974; Amiralul și pirații, cu ilustrații de Eugen Taru, București, 1974; Cu tata la volan, București, 1976; Mâine, cu mare dragoste, București, 1976; Sudul speranțelor
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
1989; Țărmul tandreței, București, 1989; Noapte bună, iubite prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972, 1; George Pruteanu, „Bomba din fort”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Palmyra cere rendez-vous”, RL, 1973, 17; Vasile Sălăjan, Seducția cotidianului, TR, 1976, 47; D.D. Șoitu, „Mâine, cu mare dragoste”, CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]