2,684 matches
-
sediul legiunii V Macedonica până în 167 p.Chr., apoi al legiuni II Herculia fiind concomitent și stație a flotei dunărene. În secolul V p.Chr. se afla pe lista celor 14 sedii episcopale din Dobrogea. Sunt vizibile și astăzi două fortificații din epoca romană târzie (aflate pe înălțimi apropiate), care nu au funcționat în aceeași perioadă, și o întinsă așezare civilă ridicată la rangul de municipium în secolul II p.Chr. Cetatea de vest a fost cercetată arheologic încă de la mijlocul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pămînt, pe aproape nimic, de o să-mi mulțumești tot restul vieții. — Ce Înseamnă aproape nimic? — Patru, cinci mii. Și chiar că o să fii aproape de nimic. Nici o altă casă cît vezi cu ochii. Și, În plus, foarte bine păzit. — Garduri electrice? Fortificații? Anton rîde. — Mai bine. E un loc În vecinătatea unui siloz de rachete. Rachete balistice intercontinentale. Wakefield a remarcat silozurile de rachete care punctau peisajul, niște garduri albe și curățele care Îngrădeau ceva ce semăna cu capacul unui castron de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
șanțuri răsfrângea acele trofee. După această priveliște s-au ivit zidurile masive și numeroasele turnuri ale cetății, cu greu ascunse de zăgazul ridicat în contra capriciilor lagunei. Am fost pur și simplu uimiți: nici măcar Pavia nu se putea lăuda cu asemenea fortificații. Cu cât ne apropiam de porți, cu atât lumea din jurul nostru devenea mai numeroasă. Intra și ieșea din strada principală printr-o seamă de ulițe, roind într-un du-te-vino colorat și plin de zarvă, care culmina la intrarea în cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Atunci Romilde a trimis după mine, cerându-mi să-i conving pe ceilalți să o lase să trateze cu Bayan, să încerce să-l convingă să renunțe la asediu în amintirea vechii prietenii. Am căzut de acord, noi cei de la fortificații, și seara haganul și Romilde, singuri, s-au apropiat de grilajul porții. Au vorbit vreme îndelungată și fără succes, dar noi n-am aflat tot ce și-au spus. S-au întâlnit zadarnic de trei ori, după care Rotari, Rodoald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
chiar dacă părăginite, cum ar fi templul capitolin, teatrul și forul. Vestigiile străvechi, și în primul rând apeductul, au fost curățate și întărite din porunca lui Rotari. Exista încă, pe vârful unui deal numit Cidneo, un castel, sau mai exact o fortificație militară. Nu foarte departe de acest deal spre zidurile de apus și drumul spre Milano, se afla curia ducis, complexul de locuințe, fabrici și depozite ale ducelui. Dintre multele biserici, două erau mai însemnate, amândouă cu o preoțime numeroasă: una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
convoi de corăbii gata pregătite de luptă. Debarcând, tulburarea s-a transformat în spaimă. După un șanț plin de apă, lat de cincisprezece pași, dacă nu mai mult, se înălța un prim cerc de ziduri. După alți zece pași, urma fortificația exterioară: surmontată de un zid înalt de douăzeci de coți și protejată la fiecare șaisprezece pași de puternice turnuri pătrate, ea se-ntindea între Marea Marmara și Marea Neagră. În sfârșit se vedeau zidurile interioare: grosimea lor era de cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o singură insuliță, amplasată la intrarea în golf, lângă Elounda, o mică stațiune, exclusivistă unde s-a retras spre finalul vieții Walt Disney. Atât insula aceea mică, cât și cetatea părăsită sunt apăsate de istoria neagră a coloniei de leproși. Fortificațiile datează din 1578, iar în 1584 acestea au fost reîntărite cu noi construcții. Te apasă liniștea aceea mortuară și copleșitor de multă energie negativă, atât de multă, încât mi s-a făcut rău și am renunțat la ultima parte a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
înalt și pe malul unui mare lac artificial. Multă vreme beligeranții au neglijat potențialul strategic al lacului și s-au concentrat asupra dealului, unde sperau să construiască o fortăreață. Planul s-a dovedit ambițios și nechibzuit. Pe măsură ce un grup construia fortificația, de obicei la adăpostul întunericului, celelalte trei formau o alianță temporară și atacau. Imediat ce unul din învingători revendica înălțimea, povestea reîncepea. Nimeni nu s-a gândit să consolideze alianțele, după cum nimeni nu s-a gândit că o armată controlând cheiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și otravă. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe Charle Istoria balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
recentă o denumea ca fiind „noțiune ce desemnează totalitatea elementelor care compun cadrul social, material și spiritual, creat de om în decursul istoriei... ea include în egală măsură bunuri materiale (unelte și ustensile casnice, îmbrăcăminte, locuințe și așezări, arme și fortificații) valori spirituale (morala, filosofia, știința, arta, religia) și elemente de organizare socială (relații economico-sociale, cutume, legi, instituții)”. Termenul de cultură materială (arheologică) provine și de la fragilitatea materialelor din care sunt lucrate multe dintre obiecte. Totodată, se admite că o cultură
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctele Arcaci și Zahareasca). În majoritatea punctelor menționate, a fost semnalată prezența unor situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău; Gârbovăț - Galați), care au confirmat existența unor așezări deschise, fără elemente de fortificație. De altfel, pentru stațiunile din intervalul veacurilor VI-XI, situate pe văile afluenților râului Bârlad, nu avem argumente în privința utilizării unor metode de întărire, fapt explicat probabil printr-o coabitare pașnică cu grupurile de migratori sau poate prin relieful zonal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în nordul Moldovei, apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul bazinului, pe teritoriul actual al județului Botoșani, s-au identificat așezări cu elemente de fortificații, ale căror incinte au fost descoperite la Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții, întinse pe suprafețe de 1,5 sau 3-4 ha, la care se adaugă și sistemul exterior, constituit din șanțuri, valuri și palisade, totul cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe culoarul de pătrundere (via gentium), din zona meridională, nu s-au găsit astfel de „horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le diferențiază de celelalte așezări medievale timpurii și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările bazinului continuă să fie de tipul siliște/seliște, deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi frământări politice marcată de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtonă. Condițiile fizico-geografice ale bazinului bârlădean au fost improprii pentru apariția așezărilor întărite, acele „horodiști” descoperite în nordul Moldovei, pe teritoriul actual al județului Botoșani (Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 87; Teodor 1997c, p. 55. 19. Bozieni (comuna Bozieni), județul Neamț a) Vatra satului: la 500m est de școală, în interiorul unei posibile fortificații de pământ („horodiște”), s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare N. Zaharia și Em. Bold, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 315; Teodor 1997c, p. 57
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apărarea în general și ce particularități prezintă apărarea europeană? Încă de la sfârșitul secolului al XII-lea, noțiunea de "apărare" exprima acțiunea de a proteja ceva într-un context militar. Până în secolul al XIX-lea, acest cuvânt era deseori asociat artei fortificațiilor (apărarea unui teritoriu), ca apoi ea să cuprindă o acepțiune mai largă. La sfârșitul secolului al XIX-lea în Marea Britanie, se vorbea de apărarea imperială, iar în 1870, în Franța, guvernul republican se proclama guvern de apărare națională. Noțiunea de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a aranja, de a dispune) pentru a desemna arta războiului și a acțiunii militare, având același înțeles la romani și bizantini. În Evul Mediu, se evocau strategmele, iar autorii Renașterii vorbeau de arta războiului (Macchiavelli), de tactică sau de știința fortificațiilor. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, termenul strategie era utilizat pentru a desemna comandamentul armatelor importante în marile teatre de operații. Astfel, strategia era privită la începutul anilor 1800 drept arta de a determina o armată
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și vocația i se revelă definitiv aproape îndată după vârsta de treizeci și cinci de ani. Practic, madam Farfara îndeplinea funcții intrând în definiția misitiei și a pețitului. Înlesnea, contra comision, circulația discretă a bunurilor și însoțirea între tineri, dar numai în interiorul fortificației. Astfel, se întîmpla ca un tânăr cu nume sonor, de felul celui al lui Hangerliu, să dorească, fiind scăpătat, o căsătorie bogată în țară, în lipsă de altceva. Madam Farfara mergea cu gândul până la granițele ultime ale clanului, de unde cădeai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
au luat toate măsurile de precauțiune întrucît privește interesele monarhiei. Altfel și în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri de precauțiune - cel puțin ziarele din Ardeal vestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificație, iar mai cu samă trecătorile munților Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă frică! Vavilonienii au alte treburi. [18 iunie 1876] SERBIA ["DESPRE POZIȚIA STRATEGICĂ... "] Despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care predominează trecăto[a]rea de la Gibraltar e întărit și pus în starea de a opri trecerea corăbiilor pe acolo. Acuma se anunță că, asupra unei interpelări făcute în Camera lorzilor, subsecretariul de stat de la departamentul războiului au răspuns că fortificațiile din La Valetta (s. p. insula Malta) sunt în starea cea mai mulțămitoare. [23 iunie 1876] MUNTENEGRU ["DEPEȘE DIN RAGUSA... Depeșe din Ragusa anunță că Muntenegru va lua asemenea parte la războiul împrotiva turcilor. Îndată după ce Serbia va declara război
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de bunăstarea supușilor săi. Se ruga lui Dumnezeu pentru ajutor în fața năvălirilor și a evitat să întrerupă răzeșii de la strânsul holdelor. Avea obiceiul de a cerceta țara de la un capăt la altul, fie pentru a pregăti locurile potrivite pentru lupte, fortificațiile și târgurile, fie pentru a lua măsuri de refacere în urma războaielor. A dobândit recunoștința întregului popor care l-a trecut în legendă ca pe nimeni altul și l-a pomenit veac de veac. Mihail Kogălniceanu scrie: „românul îi atribuie tot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gambele, îi indicau sprinteneala și promptitudinea necesară creștinului în predicarea Evangheliei păcii; sabia era simbolul apărării sale. Sfântului Paul îi pare fascinant, apropriat, să descrie și să prezinte cele trei virtuți teologale, ca arme spirituale puternice, capabile să doboare orice fortificație, să nimicească orice pregătire de război și să distrugă orice intrigă: Pentru că, deși umblăm în trup, nu ne luptăm trupește. Căci armele noastre nu sunt trupești, ci puternice înaintea lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor. Noi surpăm iscodirile minții și toată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
chiar și atunci când e departe. Adresându-se credincioșilor săi, episcopul torinez le spunea că orașele se împrejmuiesc de întărituri pentru a se apăra de asalturile dușmanilor, iar creștinii sunt bine înarmați împotriva dușmanilor sufletului lor, numai dacă posedă într-adevăr fortificații inexpugnabile. Nici un oraș nu se poate apăra cu propriile ziduri, dacă cetățenii săi nu îl apără cu propriile moravuri și virtuți. Plin de înflăcărare și cu multă convingere, sfântul Maxim le spunea credincioșilor săi că: Poarta orașului este bine păzită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
propriile moravuri și virtuți. Plin de înflăcărare și cu multă convingere, sfântul Maxim le spunea credincioșilor săi că: Poarta orașului este bine păzită numai atunci când vom întări mai întâi porțile dreptății. În realitate, nu ajută cu nimic înzestrarea zidurilor cu fortificații și apoi să-l provocăm pe Dumnezeu prin păcate. De fapt, puterea se bazează pe fier, pietre și țăruși, pe când dreptatea este înarmată cu milostivire, nevinovăție și castitate; aceea e constituită din sulițe, aceasta e apărată din rugăciuni continue. Pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]