1,676 matches
-
școală, Ați lăsat în urma voastră Însăși Poezia goală În suplețea ei măiastră, În trupețea-i necarnală... Cine să se-nvrednicească Fără har, fără simțire, Fără slovă românească, Să mai scrie cu iubire Tragedia eminească? Cine, Doamne, să mai facă Din cuvântul frânt cuvântul Ce ni-i drag din piatră seacă, Ce ni-l bate-n clopot vântul, Ce-l dezlăcrimăm să treacă ? Cine, oare, să mai ducă Și să lepede când duce Fără case și ulucă Satele, și fără cruce, Când de
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
a tramvaielor sunt blocate complet de dărâmături. În mintea lui Albert îi răsună, în mod repetat, acel vaier auzit mai devreme din pragul casei lui încrâncenându-l. Își dă seama că între dărâmături sunt trupuri și suflete zdrobite. Locatarii blocului frânt, prăbușit nefiresc, cei care au reușit să iasă la timp dintre așa numiții „pereți din beton armat” sunt de partea cealaltă, aflați în stare de șoc. Dintre trecătorii speriați câțiva se apropie și chiar se strecoară printre resturile de planșee
EVOCARE de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365177_a_366506]
-
în mintea lui unde sunete străine converg și umplu spațiul gol ca apa un lac. Nu se recunoaște, timpul își verifică posibilitatea de renaștere a zilelor de frumoasă certitudine când ar putea să-l aștepte primăvara în trup înmugurind sufletul frânt. Referință Bibliografică: Unde sunete străine converg / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UNDE SUNETE STRĂINE CONVERG de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365189_a_366518]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului ne fură moartea la cântar și noi nici nu avem habar zburăm pe-o verticală frântă avem credința noastră sfântă gustăm arome de silabe cu aripa ucisă-n labe pe geana sufletului fals dansăm adesea câte-un vals albastra lume ne săgeată precum pe-al nostru brâncoveanul când capul lui cădea ca banul în bosforul de-
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
Prin vene-mi simt spiritul vesel. Crescând în dulcele-mi vis stins, În focul pălind crește. Necunoscutu-n zări topește curajul ploii amare Pe alba lună neagră, Păzindu-i misterul neatins și nepătat De mintea crescândă, Adânc și necuprins în val, Frânt, de pictiseala cruntă a ploii rare, Din sânul cald al mării pline, Din neincercatul țel rămas. Prin ochii mei o vezi pe ea Necugetata împlinire a veșniciei îndurări... CONTINUĂ AȘTEPTARE Mă liniștesc așteptându-mi clipa, de a fi renegată, mișcându
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
Versuri > Frumusete > PĂSĂRI RĂTĂCITE Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului La amiază rătăcesc Prin locuri ascunse, Arbori răniți de culori deschise - Cu frunzele - nghețate Pe ramuri numai dor, Cu țurțuri frânți, abia ciopliți Din stropii lăcrimați din cer. Din lacrimi și din fulgii ce debarcă Pământul, ca pe mirul meu îmbracă. Și-i dă ca zestre, păsări rătăcite Unele, superbe-n penaje vernale... Altele, ce zboară-ntins Întins , zgribulite De gerul
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
te-nvețe, când și cum, și datina de la strămoși rămasă, ți-o calcă unii în praful de pe drum. Nu vrei să vezi aceași hartă ruptă , să asculți mereu ca astăzi, nu suntem, să-ți bată-n piept o inima doar frântă, când noi o Românie mare o vrem!.. Nu vrei să fii român de pretutindeni, tu ți-ai dorii să fii român în țara ta, să te mândrești cu dragostea de limbă, ce Eminescu ți-a lăsat în urma sa... Autor, Mihail
ROMÂN DE PRETUTINDENI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366357_a_367686]
-
noi. Cu suflete de păpădii în vals e plin văzduhul Și-n ritmuri zarea geme în zgomot a pustiu, Pe dealurile pârjolite crește miros de moarte Și viața-n plină viață miroase a sicriu. Cad pe alocuri pene cu tot cu aripi frânte Purtând sub greutate și puf de păpădie, În urlete de groază se așterne-ncet și noaptea, Iar plumbul fără zgomot se zbate în sicrie. Cad lacrime șuvoi spălând de sânge zarea, Curg râuri gri de aripi și puf de păpădie
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
nu poate fi dinainte hotărât iar rolul său cu atât mai puțin... definit. La Agapia domnul profesor se simțea ca la el acasă. Toate măicuțele l-au adoptat cu multă dragoste și respect. Până într-o zi, când cu sufletul frânt a părăsit Agapia și s-a mutat la Văratec. Povestiți-ne vă rog despre acea perioadă dureroasă din viața sa. Simona IOANOVICI: Într-adevăr, v-a apreciat în chip deosebit, a fost preocupat de viitorul dvs. și mulțumit când ați
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
tine, pășesc, se cufunda ( în tine), iar reflecțiile noi le închină timpului pe care tu l-il dăruiești...... X. FEBRUARIE 27, OLIMPIADA, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012. Februarie 27 Olimpiada Am ajuns acasă frânt, sleit de puteri, obosit, fragmentat în milioane de gânduri. Dorm, visând la ziua de astăzi. Dorm în mine ca să nu trezesc toate emoțiile și taifunul să înceapă. Clocotesc și evapor înlăuntrul meu... doar așa dispare râul.. așa cred. Astăzi am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
ajung în larg. Intru în librărie... Aiurit, cuprins de greață mării, tremur și ajung, greoi și amețit, la prima carte. O iau și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio ... Citește mai mult Februarie 27OlimpiadaAm ajuns acasă frânt, sleit de puteri, obosit, fragmentat în milioane de gânduri. Dorm, visând la ziua de astăzi. Dorm în mine ca să nu trezesc toate emoțiile și taifunul să înceapă. Clocotesc și evapor înlăuntrul meu... doar așa dispare râul.. așa cred.Astăzi am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
zidi, femeie-ană“, dar, concomitent, și„soldatul de plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate, însă gata să aștearnă noi însemne pe răbojul vremii ( Sunt sentinela ultimului cânt, / sub vămile de fum ale tăcerii, / uitat de flori cu trupul frânt, / mai las un ceas pe marginea-nserării. // Cetatea mea de mult e cotropită / și-n turnu-i orologiu grav tot bate, / pe când un murg cu stele sub copită / nechează îndelung cu gluga nopții-n spate. Și-n golul orb prin turlele
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
largă Preaplinul ei ca o colindă, Pe toți cei dragi să îi cuprindă! Între Crăciun și Anul Nou Vă las cel mai frumos cadou Din pacea inimii adâncă- Poemul ce nu l-am scris încă, Dar mâine ca o pâine frântă Îl pun pe masa voastră sfântă, Cu dragoste și cu răbdare Din el să guste fiecare! Între Crăciun și Anul Nou, Cerneala arde în stilou, Cerneala sângelui, cea vie, Cu dorul ei dinspre hârtie. Între Crăciun și Anul Nou Mi-
ÎNTRE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366540_a_367869]
-
talcioc i-a sunat ceasul. Dacă diavolii ar migra toamna în sud, ce iarnă de rai! Cocorul a prins din zori până în noapte doar umbra broaștei. Toamna se scrie cu fiecare frunză furată de vânt. Doar rândunelul cu o aripă frântă va vedea iarna. Vântul desprinde ultimele petice din vesta toamnei. Vrăbiile prind pe sârma de telegraf știrile verii. Moș Crăciun coase un nou petic la cojoc, deși sacul e plin. Frunza așteaptă întreaga viață pe ram zborul din toamnă. Referință
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
în aripi, veșnic s-o pun! Când mă-ndoaie durerea și în aripi îmi cresc Deznădejdi, și tristeți, și cuvinte amare, Când prietenii-n aripi adesea lovesc Tu alături să-mi stai, să-mi trimiți alinare! Să-mi atingi aripile frânte... și să-mi vindeci genunchii, eu atunci scutura-voi lutul cerând mântuire, Voi striga către ceruri, plecându-mi apoi ochii, Spre pământul din care mi-am luat nemurire... Doamne, atinge-mă pe aripi și prefă-mă în stea! Lutul vieții
DOAMNE, ATINGE-MĂ PE ARIPI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365661_a_366990]
-
care se frânsese. Nu va mai putea înota cîteva săptămâni, însă după vindecarea completă de zburat va zbura și va înota la fel de bine ca și înainte de accident. După această operație, se hotărî să-l păstreze în cameră, până la vindecarea piciorului frânt. Așa va avea și el o ocupație, nu se va mai plictisi și poate îl va îmblânzi. Nu era o problemă să-l păstreze. Lebedele sunt învățate cu oamenii, care le aduc de mâncare în timpul anului, aproape zilnic. Vin și
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
nebunii patologice, închipuiri-astrologice, magii, citiri în iluzii, în comete, în constelații, demofilii, spiritisme, mistificări, macină trupul și vigoarea unei națiuni, slăbindu-i sufletul comuniunii sale patriarhale, naționalist-religioase, a unității politice, sociale, a bunăstării economice, făcând-o astfel vulnerabilă, neputincioasă, orfană, frântă și înfrântă în fața tuturor năvălirilor și poftirilor barbare ale dușmanilor din casă și din afară. Tot ce a fost bun, curat și sfânt pe pământul nostru dac le-a luat Cerul ca moștenire. Așa s-a întâmplat și cu Neamul
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân-la
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
se îndepărteze pentru a-și savura plăcerea de a o vedea suferind. Am crezut în iubire și m-am înșelat. Am crezut în cel mai sfânt sentiment de pe pământ și am ajuns acum de râsul lumii. O persoană cu mândria frântă și fără nici un sprijin. Culmea este că nu-l pot urî pe cel ce m-a distrus.” Inima ei era prea plină de iubire pentru a mai încăpea și ură. Așa era ea. Ar fi trebuit probabil să se nască
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
voia lui. “Cât de frumoasă e! Ce păcat!” O privi cu coada ochiului și văzu nesiguranța fetei ce-i adumbrea chipul. “E un înger pe care încerc să-l seduc, ca mai apoi să-l las să cadă cu aripile frânte. Ce tâmpenie! Aș putea să mă îndrăgostesc de ea. Nu! Aș fi prea prost să mă uit doar la fizic!” În tot acest timp, Andreea mergea tăcută alături de el privindu-l pe furiș. “Dacă am fost prea rea cu el
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > UN ÎNGER FĂRĂ ARIPI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 785 din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: Un înger fără aripi stă să doară Pe-o frântă aripă de primăvară În iarna asta, nu mai sunt stihii Sub albele zăpezi le-ai îngropat Tu primăvară, te-ai gândit să vii Cu gestul tău, topind nevinovat Un dor ascuns sub norii de zăpezi Pe care l-ai lăsat
UN ÎNGER FĂRĂ ARIPI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351849_a_353178]
-
și când am răsturnat carul nevoilor în hăul adânc al căutărilor. Unde acum îmi este iubirea, când îmbrățișez geometriile aerului. Stau și aștept pe stânca valorilor ivirea zorilor. Dincolo de viață începe răsăritul soarelui sau mai este timp aici, printre vâslele frânte ale umanului. Referință Bibliografică: Gânduri în rânduri (27 februarie 2013) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 789, Anul III, 27 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
le-ai ascuns în colțul gurii Am trecut unul pe lângă altul două dorințe absurde zbateri de aripi pe-o scenă a iluziilor pierdute și ce doare când violetul nopții se rupe din rogvaivul în care așteptam să mă întomnezi Aripi frânte ning peste mine zbor pierdut Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - zbor pierdut ninge peste mine / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ZBOR PIERDUT NINGE PESTE MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352002_a_353331]
-
locuită de poet, însă el, inițiatul trecător dintr-o dimensiune în alta este nevăzut profanului, doar mintea sa creează în nemurire versul care trăiește “Pe vecinicie” (Din urmă, 1965:155). Ca să îi înțelegi cuvântul sugerat în fraza, de multe ori frântă și ambiguă în exprimare, trebuie să ști să trăiești ca Bacovia. Să străbați în noapte drumurile fără de întoarcere a celor duși, să simți suflarea umbrelor și să auzi de sub cripte fâșâitul celor care au fost. Abia atunci vei percepe existența
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
2015 Toate Articolele Autorului Dobitocul S-a-ntâmplat cândva, într-o vară În vacanță, pe la țară, Să-mi petrec timpul cântând Drumurile cutreierând, Peisajul admirând, Roua-n iarbă scuturând, Flori pe câmpuri culegând, Fluturi roșii urmârind, Până seara, atuncea când, Frânt, în pat, cădeam dormind, Somn adânc și fără vis - Viață ca-n Paradis!... Într-o vreme am realizat, Că nu-i așa viața la sat, Că oamenii, dimineața, Se trezesc, își spală fața, Iau câte o îmbucătură, Ș-apoi merg
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]