4,726 matches
-
Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici,frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine),analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic:...și deasupra/vreun gest
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele./ Apoi,/ Femeile pictează pe horn,/ Cocoși și flori stilizate. Lili Bobu Dacă ați fi un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această mirifică lume, care ar fi acest tablou
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
va afla ceva mai mult despre soarta copiilor. Așa a și făcut. A mers pe ruta pe care trenul i-a scos plozii din țară până la granița de la Curtici. Neaflând însă nimic mai mult decât știa, s-a întors acasă frământat când de deznădejde, când de resemnare. Dar unde s-a mai văzut ca un părinte în situația lui Dumitru Dominte să aibă somn, să aibă poftă de mâncare. Cu atât mai mult cu cât aflase din ziare despre iadul din
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
întru ecumenismul culturii ca unitate în diversitate, prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea sfântă. Limba este teascul cugetului în care se frământă petalele gândului înmiresmat din care se prelinge apoi licoarea serafică a cuvântului. Când sufletul poartă în sânul său lumina cunoștinței dumnezeiești, limba grăiește pururi mireasma Duhului Sfânt. Trupul trebuie așadar ctitorit lăcaș sfânt al sufletului-biserică în care se oficiază liturghia
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
privea cu discreție pe Ștefan. Își aminti că citise pe site-ul “O zi bună” înainte de plecare gândurile unei tinere, Carmen Serdean, după cum semna, care putea să aibă aceeași vârstă ca și ea dacă își punea aceleași întrebări care o frământau și pe ea: Nu cred că este vreo persoană care să nu fi avut parte în viață de acele momente în care inima bate mai repede, mai puternic, când timpul parcă zboară, iar în interior se aprinde o flacără ce
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396449215.html [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
abandonezi, căci după căutări, ți se va desfășura calea proprie, vei descoperi comoara ta interioară sub lumina mângâietoare a divinului . Vei călca și drumuri ce poate nu vor duce nicăieri și așa vei învăța să prețuiești timpul. Pe altele vei frământa sub tălpile goale drumul iubirii, al căsniciei, al responsabilității de a fi părinte și atâtea alte drumuri care îți vor modela sufletul, într-o operă de artă unică, pentru că orice ființă este unică. Te așteaptă multe surprize și cărări pe
DRUMUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_cornelia_viju_1331303045.html [Corola-blog/BlogPost/354779_a_356108]
-
lumina ta peste el, să-l stropești cu cerneala speranțelor tale și să-i imprimi unicitatea ta. Odată cu el și abisurile din suflet le vei răscoli, le vei netezi cu pensula timpului tău, descoperind astfel răspunsuri la întrebările ce te frământă. Iar dacă uneori îți vei simți sufletul precum o sticlă fisurată, ce riscă la prima vibrație să se transforme în mii de cioburi, tot trebuie să găsești curajul de-a rupe lanțurile vieții. Vei regăsi mereu calea prin desișurile ființei
DRUMUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_cornelia_viju_1331303045.html [Corola-blog/BlogPost/354779_a_356108]
-
telefon în ianuarie 1990 : Și acum ce va urma ? Cine o să vină la cârma țării ? ". La care Petre Român a răspuns cinic " Păi cine să vină ? După NOI , tot NOI ! Așa că ...eu nici nu te înțeleg până la urmă ...de ce te frămânți atâta ? Că apar iar fantomele lui Măgureanu ? Iar Marian Munteanu și iar Dan Dungaciu ? Păi tu cine credeai că o să vină ? " După NOI , tot NOI ! " vorba lui petre Român . Societatea românească a făcut progrese importante în toate direcțiile în ultimii
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461264573.html [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
din vineS-o stinge-n pacea liniștii divine.O supernovă explodează-n ... VI. ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE... Mai frământă, Doamne,-o-dată lutul Și amestecă Frumosul cu Urâtul, Pune laolaltă pe Sărac și pe Bogat Și, în Vasul Sfânt, și Apă, și Uscat, Fă din Veșnicia lumii iar o Clipă, Strânge Zborurile toate-ntr-o Aripă, Înglobează,-n huma de
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
somnu-i, Pâinea să își vadă Spicul, Pune Graiurile lumii toate-ntr-un Cuvânt Și Furtuna domolește-o-n Adieri de vânt... Apoi...uită aluatu-acesta la dospit Ani...și secole, ... Citește mai mult ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE...Mai frământă, Doamne,-o-dată lutulși amestecă Frumosul cu Urâtul,Pune laolaltă pe Sărac și pe Bogatși, în Vasul Sfânt, și Apă, și Uscat,Fă din Veșnicia lumii iar o Clipă,Strânge Zborurile toate-ntr-o Aripă,Înglobează,-n huma de Bărbat, Femeia
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
up în the deeds’ flight ! Open a book even în your dream, and deathless wings you’ll get. *** Bibliotecile adâncesc fântânile în salba curcubeului. Cărțile-s din ploi, iar forma lor o schimbă ochii stelelor. Cărțile sunt razele de soare frământate în pâinea cuvintelor. Cărțile deschise îmbracă dimineață cu râs de copil. Cartea îmblânzește tăcerile și îi trage din lăcașul umbrelor pe cei rătăciți. Citind, aluneci ușor în bărcile Soarelui, bei nectarul fericirii Cititorul prețuiește visele ce cresc în fapte de
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
erau neamuri. Spiritul lor, credința îi unea pe cei mai mulți ca într-o familie, cu mici excepții, binențeles. Lumea satului era una curată, departe de ură și ranchiună, așa cum am auzit că se întâmplă în ziua de azi. Tiuca tare era frământată de gânduri și spunea seară de seară soțului său, cu o undă vizibilă de reproș în glas: Dormi Lazăre, dormi, că pentru fata noastră în tot satul nu-s decât doi baieți!, ca și cum lui nu-i păsa de viitorul copilei
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
altă familie, care locuia ceva mai jos de casa Tiucăi; tot Lazăr se numea capul familiei, (era finul lui ) și avea zece copii: patru băieți și șase fete. Dar acest om nu-și făcea probleme de genul celor ce-o frământau pe Tiuca. Finul Lazăr mergea de multe ori la familia lui nea Mitică și povestea despre copiii săi; își arăta mâinile batătorite de muncă, dar încă puternice și cu înțelepciunea țăranului neaoș din părțile acelea spunea, arătând spre fiecare deget
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
că acolo curge peste tot lapte și miere?» - erau surprinși de revenirea lui acasă. În mintea lor se împleteau întrebări de tot felul, dar răspunsul lui Toma a venit surprinzător: «Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă». Întâmplări de tot felul și amintiri picante se relatau în fața sebeșenilor adunați la birtul din sat, sau cine știe pe unde se întâlneau mai mulți, atunci când
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Mi-am așezat Masa la început de drum, la începutul Căii sufletelor eroilor. Oricine va porni de la ea, să-și amintească de pâinea ce-a primit-o de la părinți și de pâinea pe care și el e dator s-o frământe (Tretie Paleolog “De vorbă cu Brâncuși”). INSTITUȚIONALIZAREA LUI BRÂNCUȘI Trilogia este opera, cu sculpturi pe care Constantin Brâncuși dorea ca oamenii să le atingă cu mâinile, ca să să le treacă prin inimăca osia luminii. Au fost șioameni care, de-a
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
umbră peste câmpii de vise. Te-aștept precum așteaptă umbra să danseze Pe ruginite frunze, cu-mbrățișări promise... Și te aștept cum își așteaptă marea zbuciumată Odihna picurată de valuri, pe țărmul răvășit. Și-n așteptarea asta mută, cuvinte se frământă Să împletească-n slove mirarea unui răsărit... Cum ploaia mai așteaptă să curgă peste ceruri Cu picături de rouă și zvon de curcubee, Așa te-aștept, iubite, să risipești toți norii Ce bântuie bezmetic pe-aripi de alizee... Cum umbra
TE-AȘTEPT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1478957455.html [Corola-blog/BlogPost/375766_a_377095]
-
cărțile lui sfinte, despre originea lumii și a vieții, despre morala creștină și altfel citește el, elevul, în alte manuale ale lui, altfel aude el de la alți dascăli ai lui. Nu e greu de înțeles, cât de chinuitoare îndoieli pot frământa sufletul unui astfel de elev. Se va deci el pentru ceea ce învață preotul, sau pentru ceea ce învață alți dascăli ai lui ? Din nefericire, adeseori elevii ajung să se decidă pentru tot ceea ce este potrivnic religiei creștine și-o să se deprindă
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
tare bine ca bărbat, își spunea Georgeta în gând. - Ce ziceți? - Nu se cuvine să merg la un bărbat acasă, mai ales când este și divorțat. - Cu ce schimbă situația acest lucru? Dacă doriți să discutăm problemele personale ce vă frământă, ori mergem într-o cafenea, restaurant sau bar, deoarece în parc pe o bancă nu putem sta din cauza frigului, ori mergem la mine acasă unde nu ne deranjează nimeni și precis este cald? Trebuie să vă hotărâți! mai spuse Condurache
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453717879.html [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
Acasă > Poeme > Emoție > COPAC Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vin cu nici o așteptare și nu voi a dovedi nimănui nimic. Îmbrățișez pe oricine are nevoie și mă frământ la orice tristețe. Înfloresc în orice anotimp și nu îmi las timp de refacere decât pentru o nouă primăvară. Nu cânt decât în brațele vântului sau ploii și mă oglindesc în orice senin. Va alint grabă zi de zi și
COPAC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1444315594.html [Corola-blog/BlogPost/381777_a_383106]
-
că n-am plecat de tot, e doar o fâșie de libertate. O să mă-ntorc într-o zi. Mă gândesc mereu la voi, sâmbete și duminici petrecute împreună. Simt cum se așterne praful pe pungile mele cu jucării... mi se frământă sufletul... Nu vă faceți griji pentru mine. O să ne întâlnim curând și o să vă povestesc totul. Sper să primiți această scrisoare cu bucurie. Pentru voi, mamă și tată, am trecut, trec și o să continui să trec prin toate, fără să
AL VOSTRU FIU... de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_cosmin_craciun_1467994657.html [Corola-blog/BlogPost/341039_a_342368]
-
dispăru și Carmen se trezi în țipătul sirenelor. Durerea era piatra de temelie a zbuciumului său. Totul îi juca în fața ochilor. Părea o nebuloasă ce se lăsa cu greu înfrântă. Întrebări avare, grăbite în valsul răspunsurilor neștiute decât în parte, frământau lumea gândirii sale. Sub fruntea înnourată, un mâine suspendat de colțul lunii, învârtea o lume de idei ce se zbătea mereu într-o altă lumină. Voia să doarmă. Să nu audă vaiete...să nu simtă durere. Să nu știe de
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Viata_in_cerc_3_ochii_t_liliana_tirel_1377512272.html [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
privirea pe ecran. Parcă-l vedea acolo pe Radu, plin de încredere în tot ce face. De câte ori vorbea cu el simțea cum îi transmite o stare de confort sufletesc, o stare de bine și de liniște. Parcă problemele ce o frământau și i se păreau apăsătoare, nu mai erau atât de împovărătoare. Totul devenea mai facil. Își recăpăta încrederea în propriile puteri. Se gândea la ce deosebire era între starea ei când era lângă Radu și cea din preajma lui Giacomo. Lângă
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1429766676.html [Corola-blog/BlogPost/374961_a_376290]
-
sunt de vină că norii negri se dezlănțuie, acoperă dragostea pe care o aveam cândva” Ah cândva...! Tu continui cu inima încăpățânată eu îmi rup degetele, n-am ce să fac. Dragă, încă lumea se învârte și liniștea ta mă frământă până îmi rupe inima! VINO! (Eja!) Ticăitul orei sparge liniștea melodie posomorâtă, așteptare!... Vino te rog cu vântul dorului! Depășește coroanele căpșunelor, topește roua nopților cu lună Călărește meteoriții cetății sufletului! Vino! Te aștept cu sărutul petalelor de flori, să
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1415190928.html [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
vers, Să ridic la pleoapele plânse Lumi de iris ascunse. Trag moartea din somn pe sub pernă Și pături de zi-n viață ternă, Împrejur. Mă desfac una nouă În mine. În nori pămantul mai plouă Și cosmic ocean în picuri frământă O facere nouă de vine, mai sfântă, Și-l văd : Serefime Lovit de ziduri infime, Ai trecut prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e! Iar ... Citește mai mult Scentul de nous ce fin e !Trecut prin sema
CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
sarcini, Olga îl privea cu drag, parcă îl vedea pentru prima oară. Petruș, băuse un pahar de tărie, nu era beat, doar cu chef de vorbă, se vedea că îi place Olga, dar nu îndrăznea, să atace subiectul ,care-l frământa. Pentru o clipă a închis ochii, se vedea la ofițerul stării civile în urmă cu cinci ani, atunci când a spus ”da” privind în ochii verzii ai iubitei sale. Era cel mai fericit muritor, o iubea pe Cristina, erau împreună din
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1476967680.html [Corola-blog/BlogPost/374095_a_375424]