1,132 matches
-
deopotrivă longeviv și prolific. În primele pagini din Ravelstein, „Chick” speculează despre genul biografic și despre biografi, menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, Între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesă Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e greu să citesc romanul lui Bellow cu gândul la toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal (întregi sau fragmentare), ce provin din cercetări de suprafață și săpături sistematice efectuate în județele Bacău, Neamț, Vaslui, precum cele de la Cociu-Motoșeni (Bacău), Traian (Neamț), Bârzești, Coroiești-Bogdănița, Costești, Gara Roșiești, Rateșul Cuzei, Roșiești, Valea Mare-Dumești, Vutcani (Vaslui). Majoritatea descoperirile indică un progres al
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a ceramicii fabricată la roată se observă din veacul al VIII-lea, poate și ca urmare a unui proces de uniformizare culturală. 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Pe lângă ceramică, prezentă mai mult în stare fragmentară, în așezări s-au găsit și alte dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
său și de prezența ceramicii, ca elementul dominant și de regulă singular: Tabelul de mai sus denotă că cel mai numeros material arheologic provine din așezările de la Dodești, Drăgești și Valea Mare-Dumești. Alături de vase-borcan s-au găsit tipsii (6 exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești, nu s-au descoperit fragmente la roată. Ceramică de tip slav a fost identificată la Tăbălăești și Dodești, în amestec cu cea autohtonă. Starea fragmentară nu a permis întocmirea unei statistici, care să includă cu certitudine numărul de vase existent într-o stațiune. De asemenea, nu am luat în calcul (în tabelul statistic) acele fragmente ceramice și diverse obiecte, descoperite pe valea râului Bârlad, provenind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintit că, în cuprinsul celor cinci faze evolutive, cu certe similitudini și în inventarele stațiunilor bazinului, nu s-a luat în calcul materialul ceramic provenit din periegheze, datorită lipsei unor elemente adiacente și concludente. Totodată, o mare parte a ceramicii fragmentare, provenită din cercetările de suprafață ale aceluiași bazin, a fost publicată și cunoscută din articolele de specialitate. În consecință, le-am luat în calcul doar pe cele inedite, la care am avut acces (Bârzești - Stația C.F.R. și Roșiești - Grădinărie), vezi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu mâinile așezate diferit (de-a lungul corpului, pe piept sau abdomen), iar cu picioarele depărtate intenționat sau încrucișate și strânse. Alte opt morminte aveau defuncții în poziție chircită, iar restul de șapte erau cenotafe. Dintre cenotafe, trei conțineau oase fragmentare de cornute mari sau mici, schelete de cai, iar într-un caz s-a găsit un schelet complet de vițel. Gropile mormintelor cu schelete chircite erau dreptunghiulare (în șase cazuri) și ovale (în doar două situații). Gropile mormintelor ovale și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vase, făcute la mână și la roată, care reflectă fluctuațiile celor două categorii ceramice, de la o etapă la alta: pentru secolele V/VI-VII, în cele opt așezări, s-a găsit ceramică modelată cu mână (îndeosebi vase-borcan și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută la roata rapidă (cinci situri conțineau ceramică de lux) și numai în trei stațiuni ceramică la mână; comparativ cu etapele precedente, scade numărul tipsiile (doar trei exemplare fragmentare la Dănești), însă crește numărul stațiunilor cu ceramică de lux, de la una la cinci și se generalizează ceramica la roată, în defavoarea celei modelată cu mâna, care aproape dispare. Într-un sit s-au găsit fragmente de la căldări din lut (Drăgești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și materială impune o selecție și, totodată, o dispunere pe categorii: Obiecte de podoabă: cercel de tip bizantin din argint, lucrat în tehnica filigranării (Dumești - Vaslui); inele din bronz cu chaton circular, uneori decorat (Oncești - Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu puncte, descoperit la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar din argint, de la Dodești (Vaslui); catarame din bronz și argint (uneori, doar placa): Dănești (de tip Sucidava), Dodești și Gura Idrici - Vaslui; fibule din bronz și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 89; Teodor 1997c, p. 60. 29. Căbești (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Râpa Bujorii: în marginea nord-estică a localității, în ravenele produse de torenți, au fost găsite vase fragmentare lucrate la roată și datate în secolele V-VI. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1962. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. d) Grădina lui Cărare: în preajma grădinii cetățeanului V. Cărare, din marginea nord-estică a satului, s-au identificat vase fragmentare din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. e) Grădina lui Popică: în malul din fața porții cetățeanului Popică, din vatra nord-estică a satului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 320; Coman 1980c, p. 101, nota 11; Teodor 1997c, p. 79. d) Șipotul lui Mantu: pe dreapta văii Fundătura, la aproximativ 1 km nord de sat, s-au găsit vase fragmentare făcute la roată din secolele X-XI. Cercetare C. Buraga, 1955 și N. Zaharia, 1958. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 320; Coman 1980c, p. 101, nota 12. 46. Delești (comuna Delești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
complexele de locuire se numără și o locuință de suprafață (L15), folosită ca atelier, întrucât dispunea de un cuptor special amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca inventar fragmente ceramice făcute cu mâna și la roată, dar și alte obiecte, precum o cataramă romano-bizantină, două tipare și o linguriță de lut, pentru turnat metale. Cele patru locuințe din veacurile VIII-IX aveau în interior vase întregi și fragmentare, lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și în val, precum și obiecte din os (împungătoare), piatră (cute) și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
443 (fig. 2/25-26) și harta de la p. 430; Teodor 1997c, p. 84. 50. Drăgești (comuna Todirești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe terasa joasă dintre șes și biserică, din marginea nordică a localității, au fost identificate vase fragmentare datate în secolele X-XI. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; verificare Gh. Coman, 1976, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apei (1981), câteva complexe de locuire. Cercetările ulterioare au condus la dezvelirea unui număr de 23 de locuințe de suprafață și adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe locul grădinii de zarzavat (punct numit și Stâna Costești), situată între apa Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. 60. Gârbovăț (comuna Ghidigeni), județul Galați a) Arcaci: într-o zonă cu alunecări de teren, aflată în marginea vestică a satului, pe locul denumit „Arcaci”, s-a identificat o stațiune cu ceramică fragmentară caracteristică secolelor X-XI. Ulterior, în 1960, s-a efectuat un sondaj arheologic care a indicat distrugerea în timp a acestei așezări, tocmai datorită acestor alunecări. Din inventar s-a recuperat un mic depozit de unelte, care a servit membrilor comunității
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Teodor 1997c, p. 97. 69. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Halta C.F.R: spre Râul Bârlad, la aproximativ 300m vest de haltă, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 310; Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 97. b) Nordul Haltei: la 500m nord
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 180; Teodor 1997c, p. 116. 81. Motoșeni (comuna Motoșeni), județul Bacău a) Băicani: la aproximativ 200m sud-est de fostul sat Băicani s-au identificat vase fragmentare, ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 119. 82. Negrești, județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
74, 81 (fig. 4/5), 87 (fig. 8/6), 88 (fig. 9/11); Teodor 1997c, p. 135. 99. Rădeni (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Lutăria Băloaia: în vatra nord-estică a satului, pe pantele dealului din apropiere, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 135-136. b) Părul Gane: pe terasa din stânga Pârâului Putna, din preajma pantelor Dealului Morii, din partea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 242, nota 6; Teodor 1997c, p. 154. b) Vatra vestică a satului: pe stânga pârâului din localitate s-au găsit vase fragmentare din perioada veacurilor VII-VIII. Cercetare Gh. Coman, 1971. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 242; Teodor 1997c, p. 154. 117. Tătărani (comuna Tătărani), județul Vaslui a) La Plopi: în livadă, la circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]