1,205 matches
-
conform metaforei aisbergului, deși este temeiul poemului, este cufundată sub nivelul apei, deasupra căreia se arată doar textul rămas mut cu privire la starea care l-a prilejuit. Putem deduce situația intens emoțională doar interpretînd dramatic pauza (sau pauzele) care Întrerup textul fragmentat al haiku-ului. Se spune că Întreruperea textului ar fi o pauză de respirație. Este Însă puțin credibil că un text atît de scurt ar cere să-ți Întrerupi respirația pentru că n-ar putea fi rostit dintr-o răsuflare. Întreruperea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
la Începuturi, a creat lumea doar numind-o. Puținele cuvinte rostite În asemenea Împrejurări sînt de-a dreptul invocații. Ele cheamă Înapoi, redeșteaptă, reconsituie, reînvie lumea prin puterea demiurgică a cuvîntului În simplitatea lui originar plăsmuitoare. Limbajul evocativ este unul fragmentat, fărîmițat, abia articulat. De fapt, el nu este autonom și nu ține În niciun fel să fie consacrat ca limbaj scris, Îngrijit care să se perpetueze dincolo de momentele și circumstanțele În care a fost rostit. El aparține limbajului colocvial și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Între părțile poemului. O imitare puerilă, o maimuțărire a ceva căruia autorii nu i-au prins Încă sensul și gustul. (exemplele au fost culese din poeme primite pentru concursul ROMANIAN KUKAI În lunile aprilie-iunie 2007) Reducționismul Se poate scrie haiku fragmentat fără să fie vorba de un kireji veritabil. Este cazul cunoscutei teorii americane a celor două părți, phrase and fragment, susținută de Edward Weiss cu exemplificări din poemele sale și ale lui Bruce Ross, pe care am publicat-o pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
serviciu și să le dea oamenilor un sens pentru viața lor. Când a făcut asta, era de fiecare dată în slujba unei mitologii și a unei puteri exterioare ei. În plus, creația contemporană a devenit prea mobilă, prea rapidă, prea fragmentată ca să mai servească drept liant al unei societăți. Circulația browniană a imaginilor pe piață dăunează imperativelor celebrării colective, care presupune lentoare și reculegere. Autosacralizarea imaginii sfârșește prin a aboli esențiala depărtare, depeizarea intimă, acea senzație de insurmontabilă distanță între opera
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
voi preciza că, deși aparent opuse, cele două tipuri de reprezentare sunt, la o privire mai atentă, complementare, iar privite sub semnul principiului ele coincid. Chiar dacă la nivelul ex presiei materializarea parcurgerii căii presupune inevitabilasu marea însemnelor particulare ale multiplului fragmentat, reluarea legăturii cu principiul în punctul culminant al drumului reinstituie treptele în unitate și transfigurează reprezentarea inițială dintr-o hartă a fragmentului într-o hartă a totului, prin resemnificarea radical diferită a însemnelor. Astfel, spre exemplificare, aș propune, ca prim
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
întregul. Ea va vedea întotdeauna diferențele, lumea fiind o totalitate a părților interpretate ca „obiecte“. Altfel spus, „saltul“ de la viziunea fragmentară și subiec tiv-obiectivizantă a părții la viziunea integratoare și unificatoare a Unului nu poate fi făcut din interiorul lumii fragmentate, prin inițiativa singulară ori exclusivă a părții, ci doar prin deschiderea „fragmentarului“ către posibilitatea unei viziuni „cu totulalta“, care nu îi poate aparține și pe care nu o poate „produce“ ca efect al vreunei acțiuni proprii. Orice înlănțuire dinspre o
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a faptelor. Această emergență a mesajului ține de registrul spontaneității, al imprevizibilului, și este autentică prin aducerea împreună a tuturor dimensiunilor noastre interioare, ca integralitate și gest care ne exprimă total. Gestul creator presupune depășirea registrelor parțiale proprii, a privirii fragmentate, printr-o concentrare revelatoare pentru noi, întrucât suntem. Această eliberare a privirii interioare de sub domnia preocupărilor fragmentare va reașeza părțile într-un orizont nou de înțelegere. Nu întâmplător, am preferat să utilizez aici termeni care aduc o încărcătură aparte prin
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mai este la fel de eficientă; • apar dificultăți legate de proliferarea specializărilor și intervenienților (medicul are sentimentul că pierde controlul în domeniul practicii sale); • apar probleme în spitale legate de coordonarea, de concertarea muncii, probleme legate de finanțare... Și bolnavul se simte ... fragmentat, segmentat, nu mai poate sesiza coerența îngrijirii ce i se acordă, este trimis de la un medic la altul, își exprimă mai deschis nemulțumirea, paradoxal, tocmai în epoca în care este îngrijit mai mult ca oricând altădată... Determinanți socio-culturali ai sănătății
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând natura fragmentată a lumii, ideologia reflectă lumea modernă 101. Devenită instrument al cunoașterii lumii moderne, ideologia are un parcurs progresiv, până la momentul în care limitarea sa transferă rolul epistemologic sociologiei cunoașterii. Modernizarea societății și, prin urmare, depășirea istorică a epistemologiei poate fi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mod legitim, ca fiind deținătorii acestui sistem de gândire ideologic în întregul său"103. În această manieră, ideologia transcende partizanatul implicat de concepția particulară și negativă asupra ideologiei, care opunea interpretările diferite ale unei realități comune. Realitatea socială este una fragmentată, depinzând de tipul de cunoaștere pe care îl angajează diferitele grupuri sociale. În acest punct, cea mai importantă idee care apare este aceea că orice cunoaștere este determinată existențial, și aceasta constituie fundamentul concepției neutre asupra ideologiei. Este vorba de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoaștere este determinată existențial, și aceasta constituie fundamentul concepției neutre asupra ideologiei. Este vorba de ceea ce, într-un alt loc, Mannheim numește "cunoaștere conjunctivă", pe care o opune "cunoașterii comunicative" proprie epistemologiei pe care ideologia o substituie odată cu recunoașterea alcătuirii fragmentate a lumii moderne. Dacă ultimul tip de cunoaștere are în vedere conceptele abstracte pe care deja le deținem (precum cele implicate de teorema lui Pitagora)104, cunoașterea conjunctivă "(...) este fundamentată pe ceea ce Mannheim numește o "relație existențială" dintre subiect și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este sarcina sociologiei cunoașterii aceea de a crea condiții în care grupurile opuse identificate în teoria ideologiei să poată fi determinate să comunice unele cu altele"109. Cu alte cuvinte, ceea ce ideologia lasă moștenire sociologiei cunoașterii este o realitate socială fragmentată, în care grupurile sociale diferite refuză să-și recunoască reciproc legitimitatea credințelor. Drept urmare, principala problemă socială pe care sociologia cunoașterii trebuie să o soluționeze este aceea de a armoniza aceste credințe diferite ale grupurilor existente în societate. Ideologia nu poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu doar necesarul caracter partizan al oricărei forme de cunoaștere politică este recunoscut, ci și caracterul original al oricărei varietăți. A devenit evident astăzi că toată cunoașterea care este fie politică, fie implică o perspectivă asupra lumii este partizană. Caracterul fragmentat al întregii cunoașteri este în mod clar recognoscibil. Dar asta implică posibilitatea integrării mai multor perspective complementare într-un tot comprehensiv"116. E lesne de observat că obiectivul pe care Mannheim îl atribuie ideologiei transformată în sociologie a cunoașterii este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
totală care devine sociologie a cunoașterii. Prin urmare, concepția neutră asupra ideologiei eșuează în încercarea de a elibera conceptul de semnificația sa negativă. Ce rămâne valabil este faptul că, în sfera cunoașterii social-politice, avem de-a face cu o realitate fragmentată și avem de întâmpinat numeroase dificultăți atunci când căutăm o poziție complet non-ideologică pentru analiza fenomenelor. Și asta pentru că pretenția de deținere a unei astfel de poziții este, ea însăși, una în care ideologia își face simțită prezența. 1.2.3
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin intermediul unei sinteze de tip hegelian, ceea ce nu este însă nimic altceva decât "o autoamăgire", din moment ce nu este acceptată o bază comună pentru conturarea unei discuții raționale, din cauza conceperii realității sociale și implicit, a cunoașterii acestei realități ca fiind una fragmentată 139. Ideologia rămâne deci cel puțin în accepțiunea mannheimiană a conceptului o viziune particulară, care nu îndeplinește standardele obiectivității științifice. Acest statut al ideologiei este produsul ancorării sale, încă de la Marx, în ceea ce Popper numește "mitul contextului", ale cărui asumpții
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
gânditorul le asociază, primordial, tot științelor naturii. Deși admite că metodele teoretice "sunt funciarmente aceleași în toate științele"143, Popper susține că "științele sociale n-au realizat încă pe deplin acest caracter public al metodei"144, fiind "prizonierele" unei maniere "fragmentate" de a concepe realitatea socială, prin aceea că "ele sunt în fapt "ideologii totale" sau, pentru a exprima altfel aceeași idee, unii reprezentanți ai științelor sociale nu sunt capabili, nici măcar dornici, să vorbească o limbă comună"145. Din punctul meu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
accepțiunea pozitivă: acestea sunt premisele pe care le putem lua în calcul atunci când ne referim la condiția postmodernă. Premise care se instituie, de altfel, sub presiunea profundelor schimbări sociale și politice care au loc într-o lume ce devine din ce în ce mai fragmentată, fiind dificil de surprins prin raportare la modelele sistematice ale trecutului. Este ceea ce, din sfera filosofiei ori din aceea a gândirii socio-politice, ne spun autorii contemporani. Apariția unor noi forme ale experienței și subiectivității, ce modifică substanțial, la rândul lor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socialului dar de pe poziția acestora, prezervându-le astfel în chiar conținutul său nu poate evita cerințele principiului necontradicției 482. Dar tocmai acest caracter contradictoriu pare să fie "fundamentul" postmodernității, ceea ce face ca procesul cunoașterii să se desfășoare într-o manieră "fragmentată", într-un cadru în care abundă punctele de vedere diferite și în care tehnica "bricolajului" este preferată unei incursiuni euristice etapizate și progresive. În aceste condiții, "sfârșitul cunoașterii" predicat în teoriile contemporane, pandant al perspectivelor referitoare la "sfârșitul ideologiei" sau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
perspectivă postmodernă, pe măsură ce ritmul de dezvoltare și complexitatea societăților moderne se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai instabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursurile postmodernității problematizează noțiunea de identitate, considerată un mit și o iluzie. Pentru teoreticienii postmoderni, acest mod de experiență fragmentat, dezarticulat și discontinuu constituie o caracteristică fundamentală a culturii postmoderne; pentru ei, cultura mass-media este locul imploziei identității și fragmentării subiectului" (op. cit., pp. 75-76). 492 Wayne Hudson, "Ernst Bloch: "Ideology" and postmodern social philosophy", în Canadian Journal of Political and
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe fundalul procesului de erodare a frontierelor, s-a produs deja o modificare semnificativă a condițiilor de operare pe piață cu care se confruntă corporațiile implicate În afaceri internaționale. Un prim aspect al acestui fenomen este faptul că piețele naționale fragmentate au fost Înlocuite, cel puțin pe anumite segmente, de o piață mondială omogenă. Acest lucru este caracterizat printr-o relativă omogenizare a cererii, În special pentru bunuri de capital și produse industriale semifinite, precum și pentru anumite mărci globale ale bunurilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
bază există bucătăria țărănească, aflată secole la rând la limita sărăciei sau, mai curând, dincolo de aceasta, în zona supraviețuirii alimentare. Ea a dat (și încă dă) dovadă de un conservatorism accentuat, manifestat mai ales la nivel regional. Altfel spus, este fragmentată, insularizată, iar fiecare „insulă“ își păstrează cu strășnicie tradițiile, singura legătură fiind principiul care asigură supraviețuirea tuturor bucătăriilor de penurie, anume exploatarea la maximum din punct de vedere culinar a puținului existent. La vârf găsim la haute cuisine, bucătăria aristocratică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care oamenii au intuit-o", este o greșeală, conchide autoarea, să considerăm mitologia ca un mod de gândire inferior, deoarece aceasta nu este "o încercare timpurie de a face istorie", ci imaginație, "un joc ce transfigurează lumea noastră tragică și fragmentată", mitul fiind adevărat pentru că este eficient, nu pentru că ar oferi informații reale.249 Henri Moirier acceptă și el patru definiți ale mitului. Conform celei dintâi mitul este "o poveste de origine anonimă, foarte probabil etnică sau legendară, care dobândește o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
înveți să trăiești în esență, lucrurile se fac singure, fără efort. E ca în artele marțiale : dacă te miști din „centru“, nu poți fi pus jos. Dacă te miști „din bucăți“ - din mâini, din picioare sau din cap - ești deja fragmentat și vulnerabil. Există un text vechi din secolul al XIII-lea care descrie principiile Tai Chi-ului (Tai Chi înseamnă „marele pivot“, un fel de axis mundi în filosofia daoistăă, iar primul principiu este „când te miști corpul tău este unul
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
am terminat abia la doi ani după ce s-a născut, în 2011 ! În plus, dacă vă uitați la structura cărții, o să observați o anumită fragmentare, capitole scurte, m-am gândit ulterior că asta se datorează în parte și timpului meu fragmentat, scrisul ca operație fiind posibil doar în răgazul dintre momentele de activitate ale bebelușului și celelalte îndatoriri - familie, cabinet medical. În același timp, mă gândesc la acei scriitori din închisoare care își scriau cărțile „în cap“ și le așterneau pe
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
mergea și el la fel de rapid în sens invers se izbi de ea, umărul lui lovindu-se de al ei cu putere. El a dispărut imediat, dar, parcă cu încetinitorul, Ashling a privit înapoi, simțind durerea pulsând în ea. Dintr-odată fragmentată, durerea ei s-a crăpat ca un glob de sticlă, redusă până la inexistență. Zgomotul orașului a izbit-o dintr-odată. Mașini care claxonau, fețe dure și egoiste. Brusc, părea să nu existe loc unde să se poată simți în siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]