1,984 matches
-
au domnit o sută de ani. Când au ieșit din țară, nici urmă n-a mai rămas prin sate. Parc-ai fost trecut cu buretele peste kolakiile și bizantinismul acestor damblagii. Poporul nostru au rămas nepăsător la reformele grecești, rusești, franțuzești, și nu-și dă nici azi bucuros copiii la școală, pentru că simte ce soi de școli avem. Ci înainte acest sentiment de sănătoasă barbarie era predomnitor. Radu Vodă cel Mare adusese în țară pe sf. Nifon patriarhul, ca să ne puie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ramurile sale proprii și frunzele sale proprii încet și în mod firesc. Un asemenea popor însă își impune feliul lui de a fi și vecinilor. Ce ar zice liberalii de la noi daca le-am spune că, pe când ei introduc istorii franțuzești în instituții, limbă și datine, Pravilele lui Vasile Lupu și ale lui Matei Basarab nu s-au introdus niciodată, decât în partea lor canonică. 28 {EminescuOpX 29} tot pe atuncea în Rusia de amiazăzi se introduc pe zi ce merge
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chile de grâu ne ține o chilă de fraze liberale, atâtea chile ne țin mărfurile importate din străinătate, atâtea chile ne țin tinerii ce-și pierd vremea prin străini, atâtea mii de chile ne ține Constituția, atâtea ne țin legile franțuzești, cu un cuvânt toate liberalismurile. Prisoasele economiilor individuale constituiesc o sumă certă. Daca vei hrăni cu ele câteva mii de stârpituri liberale, de unde îți mai rămân condițiile pentru întreținerea unei culturi sănătoase și temeinice? Două sute de nebuni mănâncă desigur mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
duce pe Mircea din nou înaintea Nicopolei, unde în fața strălucitei oști creștine stătea Baiazid Fulgerul. După planul cuminte de război trebuia ca lupta s-o înceapă românii cu oaste ușoară și abia după aceea să intre în luptă greaua cavalerie franțuzească. Dar cavalerii franțuji, setoși de glorie și plini de ambiție, nu vor să stea în urma moldovenilor și muntenilor, ci vor în frunte să dea năvală vitejască, să spulbere pe turci. Ce face Mircea? Recunoscând . {EminescuOpX 81} poate generozitatea cavalerimei, s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spre a pedepsi pe adversarii noștri pentru neobrăzarea de a ne atribui lucruri pe cari numai ei ar fi în stare a le face. Acum ad rem. Daca pe de o parte nu e vorba de a introduce spoielele noastre franțuzești în Dobrogea, pe de alta oamenii aceștia - de se vor învoi a trăi alături cu noi - vor trebui neapărat să trăiască în raporturi bine hotărâte, legiuite, drepte. A stabili aceste raporturi însă nu e treaba unei Camere ordinare și încă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de căpetenie a corupțiunii. Aceasta este atât de adevărat încît toate limbile fără escepție însemnează {EminescuOpX 375} defectele morale, corupțiunea, cu espresii împrumutate de la sărăcia economică. Vorba românească mișel, care însemnează azi "om de nimic", însemna odată "sărac"; tot astfel franțuzescule miserable, germanul elend. Și limba desigur că nu e făcută de bogați spre a batjocori pe cei săraci, ci așa este. Sărăcia pentru mase e mult mai deschisă corupțiunii decât averea. Apoi 2. divizibilitate pământurilor stabilită ca drept pentru moștenitori
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile. Bietul Varlaam, mitropolitul Moldovei și al Sucevei, care, în înțelegere cu Domnii de atunci și cu-n sinod general al bisericei noastre, au întemeiat acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
galopează prin facultatea juridică, este că tinerii iau în mod absolut ceea ce li s-a predat în mod relativ numai. Cutare teză e pentru ei absolut adevărată pentru că profesoml a susținut-o, cutare adevăr e absolut statornic, pentru că cutare carte franțuzească sau nemțească zice așa. Despre judecată proprie nici vorbă. Pe când în fericita și-ntr-adevăr neîntrecuta anticitate greco-romană școala era o gimnastică a minții omenești, adecă o continuă și roditoare dezvoltare a inteligenții proprie, tinerii noștri cred a fi oameni mai mari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
constata că d-l Frederic Dame ne credea mai puțin drepți decât în adevăr suntem. Înainte de toate "Timpul" nu a făcut nici un fel de dare de seamă asupra poemului Le rêve de Dochia. Acest poem, scris și publicat în limba franțuzească, este o lucrare, pentru noi românii, cu totul nevinovată. Îndată însă ce această lucrare nevinovată se traduce în limba română și se reprezintă pe scena română, datoria noastră e de a controla efectul pe care-l produce. Noi am făcut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o grădină de lux are viitor?. Oare neamul românesc, cu toată trăinicia rădăcinilor, are viitor când trunchiul e rupt de întreg trecutul nostru și răsădit în mod meșteșugit în stratul unei dezvoltări cu totul străine, precum este pentru noi cea franțuzească? Iată întrebări la care nu îndrăznim a răspunde. Dumnezeul părinților noștri să aibă îndurare de noi. [24 noiembrie 1877] ["ÎN REVISTA ZIARELOR... "] În revista ziarelor din numărul nostru de la 26 noiemvrie s-au strecurat câteva cuvinte de care s-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gust. O altă chestie de mare lux - ne duceau la mină. În primul rând munca era organizată pe două schimburi. Tot timpul lagărului așa a fost: Tagschicht și Nachtschicht - schimb de zi și de noapte. Ne Încărcau În niște autobuze franțuzești vechi, rechiziționate, și ne duceau câțiva kilometri, să fi fost 15-20, că mergeam peste jumătate de oră. Și pe urmă intram În mină. Dacă nimeream la descărcarea vagoanelor ne lăsau la un fel de rampă foarte Îngustă de vreo 15-20
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să asculți mai departe vorbăria ăstuia? Adică a lui Vasia. Fratele meu e pentru el ăsta și ce spune el e vorbărie! Poftim! Și-i spune Tamarei: Cum trăiești tu, cu gringalet-ul tău? Tamara nu știa că e un cuvânt franțuzesc, care înseamnă așa, pricăjit, prăpădit și n-a știut ce să-i răspundă. Adică, Artimon nu era pentru el o rudă, ci un străin de care să-ți bați joc. Și-i spune: gringalet-ul tău are sau n-are? Auziți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
devenit tot mai presante Începând cu anii ’80. Putem vedea aici un indiciu nu doar al faptului că termenul de „rasism” este prost adaptat, ținând seama de noile sale utilizări, dar și al insuficienței definițiilor sale clasice, pătrunse În dicționarele franțuzești la Începutul anilor ’30, la câțiva ani după formarea și intrarea În uz a acestui cuvânt (1922-1925) (Taguieff, 1988, pp. 122-151). De asemenea, o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
amintiți pentru aportul lor la dezvoltarea cunoștințelor în ampelografie L. Almanni, A. Gallo, G. Soderini și A. Bacci, care în operele lor fac referiri la soiurile de viță de vie cultivate în Italia, dar și la soiurile străine, spaniole sau franțuzești. Secolele XVII - XVIII (perioada renașterii) sunt dominate de către ampelografii germani, figura cea mai proeminentă fiind Philip Jacob Sachs, care la 1661, a fost primul ce a dat denumirea de " ampelografie" științei care se ocupă cu descrierea soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucrare de valoare deosebită pentru această perioadă intitulată "Cepages et vignobles de France" apărută în patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca fiind cele mai bune. În această perioadă viticultura Transilvaniei cunoaște o dezvoltare mai rapidă, ca urmare a evenimentelor istorice care se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și a oportunității menținerii soiurilor autohtone. La acest congres, V. S. Brezeanu, pledează pentru cultivarea numai a soiurilor de calitate, iar în ceea ce privește varietățile locale, recomandă menținerea celor mai valoroase care trebuiesc ameliorate și eliminarea celorlalte, urmând să fie introduse soiuri franțuzești și ungurești de calitate. Tot la Iași în anul 1913, apare "Revista de viticultură" din fuziunea revistei "Podgoreanu" din Pitești cu "Progresul viticol din Iași". În Transilvania, N. Pop (1908), tipărește la Blaj, în limba română o operă în două
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fizică a celor percepuți ca adversari? Să nu se fi auzit la Bruxelles de atacul cu bombe împotriva Europei Libere? Să nu fi răsuflat nimic despre complicitatea Securității române cu Carlos Șacalul? Să nu fi citit "experții" alianței nord-atlantice ziarele franțuzești ce relatau îngrozite despre încercarea Securității de-a o aduce pe Monica Lovinescu în starea de "legumă"? în aceste condiții, nu mai e cazul să discutăm despre activitatea internă a Securității. Că Securitatea a bătut și a schingiuit până în ultimele
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
s-a trimis la redacție cuprinde, printre altele, un Dossier: En l'honneur d'Irina Mavrodin, revelator și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză - oferă Emanoil Marcu (și el colaborator al României literare!) cu versiuni franțuzești din poezia lui Doinaș ("Noire lumičre, étoile de mon extase:/ Quand une matičre plus lucide chante dans les choses,/ quand cesse le vacarme des oiseauy, l'instant/ oů la baguette se dresse - un geste que l'on voit/ sortir sans
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
numele frontierei fortificate a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră și până la limesul lui Hadrian (valul lui Hadrian) din Scoția de azi, având deci o lungime totală de mii de kilometri. Cuvântul franțuzesc „limite”, care provine din latinescul „limes, limitis” este originea celui românesc „limită”. Pe această linie de graniță legiunile (armatele) romane au construite diverse fortificații cu scopul de a păzi teritoriul imperiului, pentru a da alarmă imediată când se apropiau de
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
la 1865, identificînd trei vicii fundamentale ale acesteia: insuficientă preocupare pentru culegerea materialului de limbă vie, manieră în care se face apel la limba latină (incluzînd și o critică a școlii latinizante) și, mai cu seamă, galomania, abuzul de împrumuturi franțuzești, considerat principalul pericol la adresa individualității limbii române. În acest sens, Frollo nu ezită să afirme: " Dacă românii ar fi bătut ceva mai rar drumul spre Paris, poate că azi ar fi întrucîtva mai români; obiceiurile lor ar fi mai puțin
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum, în 1937, precedentele sale cărți nu se asemănau, în dispunerea materiei, de celelalte care îi vor cuceri extraordinara celebritate. Repet, numai Lacrimi și sfinți vestește modalitatea scriiturii vestitelor sale cărți franțuzești din 1949 încoace. Cît despre carte, ea demonstrează net detașarea critică a autorului de dimensiunea religioasă. Începe prin a declara că încercînd să înțeleagă de unde vin lacrimile pe care le varsă, rugîndu-se, ființele religioase, a ajuns la sfinți, conchizînd că
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
fi să sune Orchestra din Lyon, darămite cea din Paris? O altă orchestră, de data aceasta din Strasbourg, mi s-a părut a fi jumătate nemțească (disciplinată, conformistă), cu viorile, corzile grave și percuția în locație pe dreapta Rhinului, jumătate franțuzească (pedantă, încăpățânată), cu suflătorii aciuiți în stânga fluviului. Or, cum Franța și Germania sunt azi mai înfrățite ca niciodată, rezultatul e, una peste alta, pozitiv. Altfel spus, un produs get-beget comunitar. * ,Musicatreize": când i-am auzit pentru întâia oară pe "Swinger
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
fi putut ajunge în zece minute la Moscova și în șapte la Paris, gata să dejuneze cu marii săi prieteni, Chirac și Putin. Iar dacă în apropiata campanie electorală ar descinde la Pătârlagele, Cucuieți ori chiar la Oltenița din avionul franțuzesc cu cioc, vă dați seama ce efect ar avea asupra populației! Nu optzeci și șase la sută din voturi, ca în 1990, ci unanimitate! Asta așa, ca să vadă Europa ce țară hotărâtă suntem. Pentru că, în realitate putem mai mult. Putem
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
în fond, de ce să nu încerce marea cu degetul, dacă poporul continuă să-l dorească în fruntea bucatelor și-a flotilei aeriene? Că suntem republică ori gubernie, tot aia, câtă vreme trăim la nivelul metroului sovietic, și nu al avioanelor franțuzești. Și ce bine ar suna: „Guvernatorul Ion Iliescu preia în aplauzele întregii țări primul său mandat la palatul gubernial Cotrocensk”! Această simpă mișcare șahistă ne-ar scăpa de toate belelele, iar Adrian Năstase ar răsufla, în fine, ușurat că nu
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]