8,186 matches
-
Nicolae Manolescu La Festivalul scriitorilor de la Mantova din 2000, Umberto Eco a ținut o conferință pe tema din titlul editorialului meu. Am citit-o în franceză în De la littérature de la Grasset, 2002, an în care a apărut și versiunea italiană Sulla letteratura de la Bompiani. Opiniile lui Eco merită un comentariu, nu numai pentru originalitatea, dar și pentru actualitatea lor. Scriitorul italian așează literatura printre „puterile imateriale
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
revistei „Candela 9. Cinste, voință și ajutorare emigranți de Montreal” de-a lungul anilor, a organizat lansarea a) Mărturii din închisoare: unor volume de poezie și proză scrise în limba În „Fișa Personală” întocmită de Securitate la 3 română sau franceză de 10 autori români din iulie 1948, este caracterizat astfel: „...a îngreunat mult Montreal, poeții : George Filip, Ionuț Caragea și mersul anchetei. Din cauza lui alții vizați au avut timp Adrian Erbiceanu. Și scriitorii : Mircea Gheorghe, să dispară. Calm și foarte
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
poveste întunecată a societății, fără să fie la mijloc o intrigă polițistă, urmărirea unui asasin. Dostoievski a scris roman noir, în accepțiunea franțuzească a termenului, dar nu roman polițist. Cred că particularitatea acestei cărți (La revedere, acolo sus, traducere din franceză de Tristana Ir, Editura Trei, 2014 - n.red.) stă în tratarea unei teme de roman noir cu mijloace narative care vin din arsenalul romanului polițist. Am păstrat savoir-faire-ul romanului polițist, cu piste false, surpriză, suspans, farsă, tehnici care vin din
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
Lazăr, unde elevul Dolfi Trost, fiul lui Carol, născut la 9 mai 1916, la Galați (?), este notat la bacalaureat cu note excelente pentru acea vreme, media generală 7,70, cu 8 la română, latină și istorie și cu 10 la franceză (el debutează în sept.1931 cu o traducere din Anna de Noailles, din vol. Exactitudes, apărut în anul precedent) ș.a. La fel cea din Facultate: ce cursuri a audiat, ce lucrări a făcut, ce profesori a avut pot fi informații
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
amuză să scrie despre Mumuleanu cu lexicul lui Mumuleanu și ies pagini nu de critică - de altfel, ce rost ar fi avut?, ci de prozator. Pune alături versuri din Cârlova și din La Harpe. Îl prefer pe Cârlova, cu mult. Franceza ucide poezia („Le soleil, plus brillant au bout de sa carrière”), trebuie să fii mare poet ca să-i faci față. În schimb, pe Cârlova tocmai limba imatură îl face atrăgător: „P’acea plăcută vreme, în astă tristă vale, / Pe sgomot
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
oarecum oximoronic, „o artă decorativă vrednică de un Th. Gautier”. La G. Sion, într-o pagină de proză uimitor de corectă, dar și agasantă prin nasul pe sus, deodată coana Profirița lasă să-i scape un admirabil „se duce cu Franceza lui la dracu”, pentru ca imediat să-i ia înainte coanei Joițica: „...ce mă fac eu? Să mor?”. Criticul obține efecte delicioase din nesiguranța limbii, ardeleanul autor al imnului nostru național - patriot român care nutrea și speranța că Franz Josef avea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
jazzistică de tip consacrat, însă articulată poetic conform ethos-ului diverselor limbi (e.g. Predrag Pavlovic Quartet în sârbo-croată, Ewa Bem în polonă, Aura Urziceanu în română, Eliza Mustafazade în azeră, Datevik Hovanesian în armeană, Henri Salvador și Claude Nougaro în franceză, Yildiz Ibrahimova în turcă și bulgară, Tamara Obrovac în dialectul croat din Istria etc.); 2. Distorsiuni influențate de scat (plus „aura vocală”, vocabule inventate, pattern-uri verbale, sunete din natură sau industriale etc.) ale jazzului și muzicii improvizate în diverse
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
cronologie cu principalele date bio-bibliografice. În eseul său la fel de inspirat intitulat Sunetul, sensul și tăcerea în traducerea poetică: cazul lui Embirikos, profesorul canadian Jacques Bouchard, de la Universitatea din Montréal, ne împărtășește dificultățile cu care s-a confruntat în transpunerea în franceză a textelor lui Embirikos. Deși există în librării din decembrie 2013, cartea nu fusese însă prezentată publicului așa cum s-ar fi cuvenit.. Lansarea din penultima zi a lunii mai, găzduită de recent-renovatul Centru Cultural Nicăpetre (secție a Muzeului Brăilei) a
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
Nicolae Manolescu Nu e vorba neapărat, de data aceasta, de școala românească. E vorba de aceea franceză, mai exact, de clasele primare. Dosarul întregii istorii a fost publicat în presă. Aparent, totul a pornit de la întrebarea unei mame, venită să-și ia, ca în fiecare zi, copilul de la școală. Întrebarea a luat-o prin surprindere pe directoarea
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
2 Zaharia Stancu, ce tocmai o angajase regizoare la Teatrul Național (era director și acolo), o laudă „nu numai /ca pe/ o distinsă poetă”, ci și ca pe „un om de cultură, care scrie literatură în românește, în rusă și franceză, cu egală dăruire”.3 În rusă ar fi tradus, după cîte a aflat Bârna, destule piese românești, traduceri care, firește, „nu i-au fost plătite niciodată”4 (dar poate Stancu a compensat cu postul de regizoare). Era scriitoare harnică, mai
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
-și drept criteriu descrierea universului eminescian, Călinescu pune unul lângă altul, dizgrațios, „Al vieți-mi giuvaer” cu „Adormi-vom, troieni-va”, versuri de calibru cu totul diferit. Din opera poeților, măcar a poeților, trebuie îndepărtat ce s-a uscat (în franceză: élaguer). Citind în Călinescu mulțime de versuri fosilizate, începusem să-mi spun că Eminescu nu-i mare poet. Una peste alta, în întinsul capitol despre Eminescu nu găsești un fragment sintetic unde să se spună clar prin ce anume e
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
să-și găsească peticul. O traducere mot à mot ar fi desigur ilariant-absurdă, ea ar duce la texte de tipul Cântăreața cheală la modul ionescian nepremeditat sau la opere asemănătoare celor traduse de domnul Google. Și pentru a rămâne la franceză, iluministul Voltaire a spus în această privință: „Cei care traduc mot à mot, sunt o rușine și o jignire gravă pentru sănătatea rațiunii umane. Din acest punct de vedere, cuvintele reproduse exact ucid, iar creativitatea trezește la viață.” Când a
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
Grete Tartler „-Gândim și ne comportăm diferit în funcție de limba pe care o vorbim, răspunsese Schliemann. Cînd scriu sau vorbesc în germană, mi se pare că sunt aspru; în engleză devin politicos și civilizat, iar în franceză mă simt ironic; cum vi se pare că sunt atunci când vorbesc grecește, domnișoară Sofia ? - Când vorbiți grecește sunteți ca noi: generos în lucrurile mari, zgârcit în cele mărunte. Dar când scrieți sunteți... - își căutase ea cuvintele - ... internațional”. Astfel începuse povestea
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
Marină Constantinescu Unul dintre cei mai importanți scriitori ai generației ^80, poet, prozator, eseist, deținător a numeroase și prestigioase premii naționale și internaționale, tradus în franceză, germană, maghiară, spaniolă, olandeză, Mircea Cărtărescu a pășit, de curînd, în lumea teatrului. Și nu oricum. L-a ajutat său l-a invitat să treacă pragul regizoarea Cătălina Buzoianu. Cum? Dramatizîndu-i poemul Levantul, scris în 1988, publicat în 1990 la
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
și idealurile părinților revoluției franceze au fost contestate. Și nu numai de gînditori "reacționari", precum Joseph de Maistre, dar și de gînditorii de tradiție liberală, Montesquieu, Tocqueville, Benjamin Constant, aceștia din urmă fiind "redescoperiți" abia astăzi de nouă gîndire filozofica franceză (Pierre Manent, Marcel Gauchet, Luc Ferry, Alain Renault). Alți gînditori (Heidegger, Foucault, Horkheimer, Adorno) au mers chiar mai departe cu critică lor și au văzut în individualismul de sorginte raționalista sursă întunericului însăși. Astfel s-a afirmat că nazismul și
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Între 2000 și 2004, Vâlcov a lucrat ca director general al sucursalei din Slatina a Băncii Populare Române pentru Dezvolare, iar în 2004 a fost director economic al SC Octogon SRL. DARIUS VÂLCOV, MINISTRU AL BUGETULUI. Social-democratul cunoaște engleza și franceza. DARIUS VÂLCOV, MINISTRU AL BUGETULUI. Darius Vâlcov nu are în proprietate terenuri sau clădiri, conform ultimei declarații de avere depuse la Senat. DARIUS VÂLCOV, MINISTRU AL BUGETULUI. El deține un autoturism Jeep Wrangler cumpărat în 2014 și are în proprietate
DARIUS VÂLCOV, MINISTRU AL BUGETULUI. Cine este DARIUS VÂLCOV, propus de VICTOR PONTA MINISTRU AL BUGETULUI by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21980_a_23305]
-
și imprevizibilă, unde venalitatea coabitează cu grotescul) de care vrând-nevrând sunt legată pentru totdeauna, ci înspre cultura română. Din 1999 încoace m-am sălășluit oarecare vreme în străinătate, având un contact mai direct cu două culturi: cea americană și cea franceză. Pe amândouă le-am perceput a fi parțial sterile și clișeizate. Recunosc, însă, clișeizarea americană mi s-a părut mai permeabilă în a risca (simțindu-se aici faptul că Statele Unite sunt un Turn Babel de emigranți) decât cea franceză. Ca
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
cea franceză. Pe amândouă le-am perceput a fi parțial sterile și clișeizate. Recunosc, însă, clișeizarea americană mi s-a părut mai permeabilă în a risca (simțindu-se aici faptul că Statele Unite sunt un Turn Babel de emigranți) decât cea franceză. Ca toate culturile, și acestea două au diferite virtuți și vicii, defectul american strident fiind, cred eu, feminismul agresiv și hiperbolizarea minorităților sexuale, iar cel francez, predispoziția excesivă pentru artificiu și spumos. Termenii pe care îi propun pentru a-mi
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
Rodica Zafiu Substantivul masculin fan e înregistrat în DEX (cu definiția "admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant"); cuvîntul provine din engl. fan (abreviere din fanatic) și a intrat și în alte limbi (franceză, italiană ș.a.), o dată cu răspîndirea anumitor manifestări ale culturii de masă moderne. în româna actuală, mai ales în limbajul publicistic, îl găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
din prima jumătate a veacului al XX-lea. Vlăstar al unui patron de restaurante, cu vederi socialiste, care întreținea relații cu remarcabile personalități ale vremii, s-a bucurat de o copilărie frumoasă, fiind dat la kleinkindergarten, primind acasă lecții de franceză, germană și engleză, urmînd apoi o școală de dans și chiar una de velocipedie. A învățat la Școala Sfîntul Sava, în continuare la Gimnaziul Gheorghe Șincai, pentru ca, după o întrerupere a studiilor (semn de răsfăț!), să absolve Facultatea de Filosofie
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
unei științe care a bulversat un secol XX atât de bogat totuși în evenimente. Nu trebuie ignorată într-un atare context nici ambiția traducătorilor de a asigura pe ansamblu o necesară coeziune terminologică; confruntările cu traduceri într-alte limbi (în franceză, de pildă) și cu Vocabularul de psihanaliză al lui Laplanche și Pontalis (tradus în '94) își vor proba cu siguranță utilitatea. Întâiul volum conține aplicațiile freudiene la opere literare și de artă plastică. Este vorba, printre altele, de Gradiva lui
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
narațiunea indispensabilă, care ar trebui să arate cum se leagă prin originea îndepărtată cuvintele românești odaliscă și odaie - și să explice diferența dintre sensul de origine al cuvîntului și cel produs pe cale culturală. în română, odaliscă e un împrumut din franceză; dicționarele franțuzești sînt însă mai generoase cu explicațiile, mai ales în acest caz, interesant pentru istoria culturii, în măsura în care depinde de crearea miturilor exotice, de fabricarea occidentală a orientalismului. Enciclopediile și dicționarele nu uită să precizeze că fr. odalisque este o
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
împrumutului din turcă, încărcîndu-l cu conotații erotice, de lux și rafinament oriental. Enciclopediile evocă rolul pe care l-au avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la autori din secolul nostru ("ochi languroși de odaliscă", I. Pas). Principalul defect al definiției de la care
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
cred că l-am propus eu. Genette, de asemenea, l-am propus eu în ideea de a-l lucra cu un grup de studenți și așa a și fost publicat. Mircea Eliade pe care l-am tradus din română în franceză pentru Actes Sud a fost propunerea mea și l-am asumat foarte bine... Dacă mă gîndesc bine, majoritatea titlurilor mi s-a propus, Cohen, Mandiargues. Dar propunerile veneau parcă în întîmpinarea propriei mele dorințe. Spuneați chiar în ultima dvs. carte
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]