9,707 matches
-
spirit care nu se poate dispensa de curiozitatea pentru originea lor. Bruionul sau ciorna reprezintă cea dintîi formă a unui manuscris. înainte de ele, avem așa-numite documente de pre-redactare, cum ar fi planurile, notițele, schițele etc. După ele, avem ceea ce francezii au botezat épreuves iar noi, pînă deunăzi, spalturi (sau corecturi). O dată cu vremea computerului, se vorbește de printuri. Acestea nu mai sînt scrise de mînă, ci de mașină sau tipărite. Scriitorii apelează tot mai des la scrisul direct pe mașină și
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
primejdie a criticii românești, invadată, vezi Doamne, de ,,literatură", subordonată scriitorilor. Aci nu mai operează bizantinismul adaptării falacioase, ci o univocă mărginire, o dificultate de-a priza (și, pesemne, de-a produce!) esteticul, o, dacă vreți, emasculare a sensibilității (impresioniștii francezi din jurul anului 1900 îi numeau pe teoreticieni eunuci literari!). Oricum, ,,deliteraturizarea" criticii n-ar putea semnifica, în lumina bunului simț, altceva decît un caz particular și nicidecum o rețetă general valabilă, așa cum se dorește cu aplomb. Avem a face doar
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
în comparație cu Europa" și "rusul nu este numai european, ci și ariat. Mai mult chiar: poate că în Asia avem noi multe speranțe decât în Europa"...(p. 408). "Dușmanii" Rusiei sunt turcii care îi persecută pe slavii din S-V Balcanilor, francezii socialiști și catolici, englezii neinteresați de inițiativele politico-diplomatice rusești, cârtitorii polonezi și "jidanii" subminatori ai economiei și moralei rusești. Dostoievski este vehement, deseori sarcastic în polemică și adoptă pe alocuri un ton sentențios-profetic supărător și un patos excesiv. S-a
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
Harry, un prieten devotat"), filme horror ("Râuri de purpură"), filme fantastice ("Frăția lupilor", ce se va difuza în curând pe marile noastre ecrane), filme de acțiune ("Taxi 2"). Un teritoriu ocupat, în mod tradițional, de americani și în care, actualmente, francezii inovează cu succes, aliind intriga complexă cu o mizanscenă de calitate. Să notăm, de asemenea, alături de "reciclarea" și creativitatea bătrânilor maeștri (Claude Chabrol, de exemplu), nici infuzia de energie și spirit novator a unei generații de tineri cineaști (Luc Besson
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
originea unei așa-zise variante românești. Doar că dublajul trage filmul (și mai) în jos; replicile sînt servite, toate, violent asincron și sună ca înregistrate pe scena unui teatru de amatori, și acela în criză. Regizorul (coscenarist al propriului film, francezul Gérard Cuq, 45 de ani, cîteva filme de televiziune la activ, debutant acum pe marile ecrane), întrebat, la conferința de presă, în ce gen și-a conceput filmul, a răspuns: "În nici unul". Filmul s-a vrut un amestec de genuri
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
nu s-a mișcat mai nimic, un producător particular reușește, iată, să facă ceva. E vorba de cunoscutul operator Ion Marinescu, care, după '89, a fondat propria casă de producție, Atlantis Film, care a dat, pînă acum, în colaborare cu francezi și cu belgieni, o serie de lungmetraje de televiziune. Desigur că n-ați auzit de Moarte prin procură sau de Pasiune mortală; titlurile sînt elocvente. Cinema de consum, firește. Și totuși, apare întrebarea: între acest cinema de consum și inactivitatea
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
clanul Petre, ex-președintele a replicat cu emfază: "La popularitarea mea, îmi permit și astfel de reproșuri!" Atunci fusese vorba doar de un oarecare fiu al d-nei Zoe Petre. Acum, la mijloc se află ditamai securistul cu o activitate despre care francezii știu mai multe decât știm noi! Să nu se mire dl. Năstase dacă pieirea i se va trage tocmai din inconștiența cu care s-a avântat să-l apare pe acest moșulică a cărui biografie e temeinic studiată în străinătate
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
Cătălin Constantin Manifest revoluționar, pamflet politic, utopic, dar, în egală măsură, și ficțiune literară, Francezi, încă un efort dacă voiți să fiți republicani face parte din cel de-al cincilea dialog al Filozofiei în budoar, apărută în 1795, descriere caustică a instrucției libertine primită de Eugénie, o fată de cincisprezece ani. Actuala ediție de la Cartea
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
ci una a virtuțiilor. Există însă un mare obstacol în calea acestei republici; de el se ocupă prima parte a pamfletului - religia creștină, a cărei "morală imposibilă" nu se potrivește cu noile moravuri republicane. "Încă un efort - le cere Sade francezilor; din moment ce vă străduiți să distrugeți toate prejudecățile, nu cruțați pe nici una, căci una singură este de ajuns să le readucă pe toate celelalte". Noua guvernare are nevoie de noi moravuri - ele sunt subiectul celei de-a doua părți a discursului
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
se află în fața unui text rar: Pingura ediție Sade apărută înainte de '90 a fost destinată în exclusivitate exportului, iar edițiile din ultimii ani au fost puține. Iată, un motiv în plus pentru a citi discursul republican al lui Sade. Sade - Francezi, încă un efort dacă voiți să fiți republicani; trad. și postfață de Bogdan Ghiu; Cartea Românească - col. Micromegas, coord. Dan Cristea; București; 2000; 80 p.
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
umanități care și-a dobîndit - prin trudă și ingeniozitate - locul cuvenit în ierarhia Terrei, atunci să procedăm în consecință, eliminînd hotărît cuvintele așa-zis "pitorești", "relaxante", "nonconformiste", aparținînd de fapt vocabularului țigănesc sau sexologic. Mai înstăriți, poate, în zestrea lingvistică, francezii - de exemplu - își îngăduie luxul de a folosi un cuvînt șocant, merde, care vine din latinescul merda = Vulg. Excrement uman și animal. Dificultate. Plictiseală. A fi într-o încurcătură: "être dans la merde". Proliferarea fondului lingvistic țigănesc, ca și "limbajul
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
Lepape în Dosarul pe care îl consacră scriitorului Le Monde des Livres din 23 februarie, că el a ales totdeauna le pire, ceea ce a fost mai rău, pe românește. "Sînt un ultra, stil Carol al X-lea, separat de masa francezilor prin viața și prin gusturile mele", declara Morand însuși, mîndru de a fi (și de a fi considerat) conservator , cosmopolit, antisemit, denunțînd laolaltă internaționala evreiască a anglo-saxonilor și pe aceea bolșevică, adept al regimului odios de la Vichy (și elogiind cenzura
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
American Film. Astăzi, un critic parizian, de la altă revistă decît inevitabilul și degradatul Cahiers du cinéma, vede particularitatea britanicului Billy Elliot (tocmai distins săptămîna trecută cu cîteva premii BAFTA) în al său "succes story... à l'américain". Ceea ce nu spune francezul e că reușita rezultă din tratarea à l'inverse a temei "americane" a succesului. Virusul tematic alogen și sfidarea tehnologică spectaculară sînt asimilate și convertite într-o alternativă redutabilă de un cineast debutant (Stephen Daldry), care repetă la doar un
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
ai spus înainte. Decît că aș zice nevoie de clarificare, de autoanalizare indirectă, de înțelegere a realității în care am trăit și prin ea a oamenilor care au ieșit din ea, lăsîndu-și acolo "pas mal de plumes", cum ar spune francezii. Pe de altă parte, nu-mi place să mă-mbăt cu apă rece. Eu cred că dacă prima carte pe tema asta, Cazul Nichita Dumitru, n-ar fi avut un succes considerabil, și de public și la cititori importanți, n-
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
chiar și "coperțile" Festivalului: în gala de deschidere, joi 18 ianuarie - Billy Elliot (debutul în filmul de lung metraj al regizorului englez de teatru Stephan Daldry), iar la ceremonia de închidere, sâmbătă 27 ianuarie - Harrison's Flowers (film semnat de francezul Elie Chouraqui, cu o neașteptat de convingătoare Andie McDowell în rolul unei tinere americane, pornită în căutarea soțului ei - un celebru fotoreporter, dat dispărut în timpul luptelor de la Vukovar. Desigur, din festival nu a lipsit nici o "panoramă" a producției contemporane care
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
nivelul clișeelor inerțiale ale unui scenariu compus în familie (Cormac și Marianne Wibberley), cu licențe de gust și logica monumentale - deci expresive - în înscenarea luptelor din incintele și piscinele laboratorului, garnisite cu clone umane monstruoase, inca fără față. Regula jocului (francezii vor avea grijă să nu adapteze astfel titlul original, spre a nu concura La règle du jeu al lui Renoir din 1939) dezvolta o dilemă nu mai puțin actuala, vizînd însă nu o ipoteză, ci o experientă-limită consumată. Pare făcut
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
lipsa. Soarele te dogorea fierbinte, soarele sudului ale căror raze mi-au lipsit și pe care le-am dorit atîta.") A vizitat, aici, evident, Podul lui Traian sau relicvele sale, si, apoi, impresionat, s-a înapoiat la han. Cînd un francez care îl însoțea în călătorie îl roagă să-l învețe un cuvînt turcesc, naratorul îi recomandă cuvîntul bacșiș ("un cuvînt pe care îl veți auzi în orice clipă în Orient"). De la Orșova, a plecat cu același vapor spre portul Giurgiu
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
sensul modern și restrîns al termenului, este o invenție a secolului al XVIII-lea, de după marea criză a conștiinței europene examinată de Paul Hazard într-o carte pe nedrept uitată astăzi, cei dinții care au exercitat această funcție sînt luminiștii francezi, autorii Enciclopediei și ceilalți, Montesquieu, Diderot, Voltaire, D'Alembert, autorii morali ai Revoluției de la 1789, dar și Rousseau, care a stat la originea individualismului nostru. în secolul al XIX-lea, acestui sens al angajării i se adaugă participarea nemijlocita la
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
începu a-și schimba toaleta, și zău! ne pare rău. (...) acum vede cineva, în locul baracilor și a colibelor care făcea să răsară grandiosul unui palat maur, niște căsuți de moda bourgeoise - de ne este iertat a împrumuta această zicere de la francezi, de vreme ce la noi încă nu e botezată. Cinci cămăruți în care abia te poți învârti și din care una mai mărișoară poartă pomposul nume de salon; trei stânjeni cvadrați de grădină englezească cu vro șase salcâmi slabi și subțiratici ce
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
densității îți poate părea redundant. * Orice scriitor are nevoie de un decor cultural, cu condiția să nu se rezume la acesta, precum la o masă de gală, impecabil orînduită, de pe care lipsesc însă bucatele și băuturile. * Să fie caracteristică pentru francezi o elegantă eludare a morții, amestec de mondenitate și "diplomație"? Moartea e prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează" (Malraux). * Prin moraliștii săi, un popor cu o istorie "personală" se impersonalizează (moraliștii francezi
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
nu numai Sartre, ci și Hegel care socotea că orice raport erotic se petrece între un stăpîn și o slugă. * Boala: trufia unei căderi fiziologice, care-și poate aroga o doctrină. * Disprețul față de vorbele de spirit - de reținut! - al unui francez: "a trage cu pușca în idei" (Benjamin Constant). * Cotitura spre sadism a unui cuvînt: a pedepsi, aflu că provine de la o formă a verbului grecesc pedevo, care semnifica la început a educa, a învăța. Ies astfel la suprafață efectele secundare
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
care lumea începuse să-l depășească. Blestemul lui Drieu La Rochelle a devenit blestemul exegeților săi care, nici pînă acum, nu pot scăpa de complexul biografic. Culmea este că, în opinia mea, tocmai acest complex a ridicat artificial valoarea literaturii francezului, destul de șubredă, în ciuda "stilului", și a scăzut din valoarea textelor cu componentă documentară reală, adică jurnalele. De ce am pus între ghilimele "stilul"? Pentru că acesta este argumentul principal al criticii cînd vine vorba de Drieu. Este un soi de scuză, de
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
Andreea Deciu Într-un interviu dat cu ani în urmă, Susan Sontag, pe atunci încă prea puțin cunoscută publicului american, declara că dorința ei supremă este de a deveni ceea ce francezii numesc ecrivain, scriitor care scrie despre orice. Judecînd după diversitatea cărților sale -eseuri despre interpretare literară, fotografie, imaginația pornografică, Sida, dar și romane și piese de teatru - Sontag și-a atins scopul. O bună parte dintre eseurile sale au apărut
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
la Viena. În zona internațională ne-am dus direct la secția comandamentului francez. Mi-aduc aminte de Liviu Bodolea. Cînd am ajuns a spus: "Să sărutăm pămîntul sfînt al Austriei". Și-am făcut-o. Apoi, la un hotel ținut de francezi, cînd au auzit cum și de unde am venit, ne-au adus niște pachete mari cu mîncare. Nu mai mîncasem sardine de ani de zile, șocolată. Am huzurit cum ar spune cei de la Slobozia, de la Combinatul de Semințe. A urmat plecarea
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
zile, șocolată. Am huzurit cum ar spune cei de la Slobozia, de la Combinatul de Semințe. A urmat plecarea spre Franța, după două săptămîni. Și întîlnirea cu Franța cum s-a petrecut? Trebuie să spun că am fost foarte bine primit de francezii de la Viena. Poate că există niște afinități cu Franța militară, cu ofițerii. Aici aș face apel și la astrologie. Eu sunt berbec și berbecul e un semn marțial. În schimb, în trenul care m-a adus la Paris, noaptea, am
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]