529 matches
-
fără implicarea Guvernului și personal a primului ministru nu ar fi fost posibilă asigurarea găzduirii marilor orchestre - peste 300 de artiști - care ne fac cinste prin prezență și care sporesc prestigiului Festivalului. La rândul său, directorul artistic Ioan Holender, cu franchețea care îl caracterizează și cu spiritual său nepărtinitor, a recunoscut că efortul material i se datorește fiecărui locuitor al României plătitor de impozite. Acesta este îndreptățit să primească ceea ce are nevoie pe plan spiritual - CULTURĂ (singura bogăție cu care ne
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
în care ideile din ea îi deveniseră ființă. Nici azi nu știu dacă era bine sau rău. Ceea ce știu e că a îmbătrânit, că vorbește la fel de sigur ca odinioară și că, trecând anii, o seamă de păreri ce cucereau prin franchețe și tupeu se arată a fi enormități, dacă nu prostii pur și simplu. La douăzeci de ani, e oarecum admisibil să spui că Mozart era un șmecher, dar s-o repeți și la bătrânețe, asta se cheamă eșec. Cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
om care își administrează vaccinul inteligenței ironice pentru a combate exasperarea („Cred că domnul Valentin Stan, când s-a născut, a supt de la mama lui laptop, nu lapte“). Iar omul acesta a ajuns în acea etapă a vieții în care franchețea devine parte integrantă a farmecului. În popas pe acoperișul vârstei, Antoaneta Ralian acceptă să-și aducă aminte cum a fost. Dacă nu pentru un volum de memorii, măcar pentru cu riozitatea mereu trează care ne însoțește între bările. RADU PARASCHIVESCU
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cârma treburilor țării, ea se dovedește aceeași ființă energică, neobosită, muncind din zori până în seară alături de Marele său Bărbat. Privesc portretele pictorilor care o înfățișează cam hieratic, cu acel surâs dulce cu care te întâmpină, cu veselia ochilor și cu franchețea cu care-ți vorbește și-mi spun că numai așa putea fi descrisă din penel, deși dincolo de acest chip există o femeie energică, intransigentă când lucrurile nu merg cum trebuie, mereu la postul său, emanând de o energie de neînfrânt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aceasta însă era de altă părere. Ea nu credea că epoca pe care eu vroiam s-o evoc, epocă tulbure, de declin și de decadență, era destul de interesantă pentru a justifica lucrarea mea. Și mi-a spus-o, cu toată franchețea. Îndoiala mi-a intrat în inimă ca un spin; și n-am reușit s-o smulg cu totul de la locul unde s-a înfipt. Evident, eu am rămas la credința că și epoca aceasta are importanța sa, frumusețea sa, farmecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a candorii personale, a purității unui om mare care se ascunde după masca unui copil mare, care se joacă de-a omul. Felul cum citește el lumea înconjurătoare sau caută să descifreze lumea cărților este de o puritate și o franchețe excepționale care fac ca pictura să permită omului matur să se-ntoarcă la copilărie mirându- se ca și artistul de ceea ce vede.” Spiru Vergulescu- Pictor „Salut în pictorul Mihai Dascălu, una din personalitățile de excepție ale arte naive românești contemporane
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
crede despre o carte”. Articolul a apărut cu întîrziere, dar cred exact așa cum l-ai trimis. Acum părerea mea: articolul e scris cu toată atenția, păstrînd adesea și simpatia. Ne deosebim însă în anumite păreri. Ai spus-o cu toată franchețea și asta mi-a plăcut. Eu îmi mențin părerile mele. Cred că T. M. este un critic literar, cred că nu trebuia să mai dau numele unor detractori, fiindcă nu merită să-i cităm etc. (nu trebuia amintit cursul: dușmanii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
agite aceste chestiuni Însă ca să se antreneze În munca constructivă, sunt absenți”. Culmea răzvrătirii a fost consemnată astfel: „La Comunitate avem trei membri PCR care au luat o atitudine Împotriva hotărârilor CDE (subl.ns.)”. Ca și Terdiman, Gutman recunoștea cu franchețe că „...nu suntem deloc simpatizați dar din interese vitale masa evreiască este alături de noi”. Adică ceva despre dracul și puntea evocate În episodul anterior. t. Realizări, cică... Acestui capitol, autorul raportului Îi rezervase un spațiu destul de modest dar perfect explicabil
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
subiecte ale picturii, l-au interesat întotdeauna pentru bogăția lor inepuizabilă de expresii, pentru sensurile adânci întipărite în fizionomiile lor, pe care le-a scrutat, le-a deslușit și le-a transpus pe pânză cu același adevăr și cu aceeași franchețe caracteristice artei sale în general. De la oamenii cei mai simpli până la savanții și artiștii cei mai reputați ,oriunde a întâlnit omenia, în ceea ce are mai nobil, penelul său s-a simțit ispitit să-și încerce puterile. Spre deosebire însă de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cu 10 exemplare, pentru colegii de grupă. După ce le-am distribuit și am primit mulțumirile și contravaloarea de rigoare, îmi bate cineva la ușă, unul din proaspeții beneficiari, un excelent jurist, care întinzându-mi cele două volume îmi declară cu franchețe: "Dragă colega, eu n-am cumpărat niciodată o carte, așa că ți-l returnez pe Vianu și dă-mi zece lei înapoi!" De gustibus! În cei doi ani de studii postuniversitare, având în vedere profilul viitoarei ocupații, "relațiile externe", am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu cu rigiditatea servitorilor și nici ca mama În momentele ei de mare tandrețe, când aveam febră mare sau când am pierdut un trenuleț de pasageri (ca și cum singularul ar fi fost prea fragil ca să suporte greutatea dragostei ei), ci cu franchețea politicoasă a unui bărbat vorbind Altuia pe care nu-l cunoaște suficient de bine pentru a-l tutui. Revoluționar Înfocat, vocifera vehement la adresa rătăcirilor țării noastre și vorbea despre umanitate și libertate, despre răul pe care-l produc războaiele și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
atâta sănătate și spirit, În timp ce degetele lui lungi Înșurubează Într-un țigaret jumătatea un țigări Caporal Vert. Puține piese din poezia modernă universală se pot compara cu poeziile din volumul lui Lira cea grea, dar din nefericire pentru celebritatea lui, franchețea absolută cu care și-a exprimat antipatiile i-a atras câțiva dușmani redutabili În cele mai influente cercuri de critici. Nu toți mistagogii erau ca Alioșa lui Dostoievski, mai erau printre ei câțiva Smerdiakovi În grup și poezia lui Hodașievici
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ambele mâini În buzunare. La polul opus, admiratorii lui Sirin făceau poate mult prea mult caz de stilul lui neobișnuit, de precizia lui sclipitoare, de figurile lui de stil funcționale și alte asemenea lucruri. Cititorii ruși care fuseseră educați În franchețea robustă a realismului rus și taxaseră cacealmalele impostorilor decadenți, au fost impresionați de unghiurile pe care propozițiile lui clare, dar bizar de Înșelătoare, le așezau ca pe niște oglinzi În fața noastră și de faptul că realitatea din cărțile lui se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nu mai puțin și o școală, firește, cum nu ? dar una în bună măsură buissonnière). Tot la pagina 4 a cuvântului său înainte, Craig face, în legătură cu Montaigne și cu Shakespeare, o suită bruscă de mărturisiri uluitoare ; uluitoare printr-o neobișnuită franchețe (în toate accepțiile) și uluitoare prin ele însele. După toate cele spuse cu privire la Montaigne, ne scurtcircuitează cu această declarație în cursive : nu i-a citit toate eseurile ! I-au fost timp de o viață carte de căpătâi, pe unele le-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
modelelor. Dar eu am văzut ochii Elizei Băicoianu. În vremea copilăriei mele frecventa regulat casa noastră, unde dădea amical lecții de canto cuiva din familie. Ochii ei, foarte mari, de un albastru ca al florilor de câmp, erau de o franchețe și de o voioșie dezarmante. Lena Ceptureanu era bogată și, desigur, elegantă, după cum impunea stilul epocii (deși, judecând după fotografia Cabinet Mandy, conta mai mult pe podoabele ei naturale) ; Eliza Băicoianu, după primul război, era săracă, iar Matei îi reproșează
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mea, cunoscîndu-mi sentimentele față de Franța, pe care nu mă feream să le arăt, lua o atitudine de care nu am aflat decît mai tîrziu. Despre aceasta, cel mai mic lucru ce s-ar putea spune este că era lipsită de franchețe și răuvoitoare, traducîndu-se prin insinuări pe lîngă domnul Brătianu, insinuări care nu ar fi trebuit să fie ascultate dar din păcate erau cu atenție și complezență. În pertractările dintre Roma și București, ministrul Italiei îi arăta domnului Brătianu că este
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
energie, (+) încredere în sine ("self-reliance"), (+) încredere în general ("confidence"), (+) independență, (+) hotărîre, (+) curaj, (+) versatilitate extraordinară (legată de o calitate "cameleonică" de a "prinde" diferite registre expresive precum satira lui Charles Churchill sau a altora), (+) afecțiune domestică (arătată în scrisorile trimise acasă), (+) franchețe, (+) simț ascuțit al umorului, (+) vigoare intelectuală; 2) (-) formă periculos de excesivă de abstinență (precum abținerea de la mîncare, și faptul de a fi satisfăcut să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a întîmplat mai departe? Laudele lor au fost preluate și multiplicate de poeții (mici) ai „Cîntării României”. Iar azi, din păcate, nimeni nu mai deosebește vinul bun de vinul prost, cîntecul de orchestră simfonică de cel de taraf. Lipsa de franchețe a celor care ar trebui să fie „directori de conștiințe” și să exprime „sufletul neamului” le-a scăzut prestigiul. Spre deosebire de felul în care proceda la începuturile sale, acum Ceaușescu îi ignoră. Nu s-a mai întîlnit cu scriitorii, cu artiștii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Paul s-a interesat, suspicios, ce s-a decis la „masa rotundă româno-americană”. Nu se decisese nimic, nici atunci, nici Înainte, nici după, știa prea bine că nu doresc să părăsesc scrisul, deci nici România. După ce mi-a ascultat raportul, franchețea sa devenise afectuoasă, fără nici o reminiscență ideologică: „M-am gândit și eu În ultimul timp la dumneata. Ai motive să fii mai nemulțumit decât ești. Chiar și asupra situației dumitale literare, nu doar a celei generale În care trăim toți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și spiritualității românești, le propagă drept specifice. În schimb, câtă tristețe și autoironie, răbdare și blândețe, zeflemea, mândrie și cultură adevărată, fără tricolor și cruce”. Și adăuga: „Apropo de «specificul românesc»: ce mult am iubit amestecul de zeflemea, autoironie și franchețe, cu ambele picioare pe pământ! Și ce mult Îmi lipsește aici, printre nemți, filosofi morocănoși! Ce dor permanent și veninos! Dorul nu m-a părăsit. N-o să mă părăsească până la exitul final”. Nu este de mirare că, Într-o altă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D. a făcut o pasiune pentru cercetarea familiei de cărturari care l-a dat pe marele critic literar de la „Sburătorul”, iar rodul studiilor sale s-a concretizat în cartea Lovineștii (2001), unde cu franchețe declară că nu formulează aprecieri critice, dorința sa fiind doar aceea de a alcătui o cronică a acestei celebre familii care a dat cinci scriitori. Accentul cade pe mărturisirile obținute de la urmași ai familiei, de la notabilități ale orașului, chiar de la
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
stupizenia (se) vinde bine, cu condiția să fie pusă În scenă. știe cît de simpatic este publicului un nemernic care-și afișează cu nonșalanță nemernicia. What you see is what you get: stupiditate pură, autoreferențială, intenționată. Beigbeder scrie cu aceeași franchețe și cu același cinism - gratuite dar sincere - care cuceresc publicul amator de senzații fără implicații. Memoriile unui tînăr țicnit este o carte de care tu, profesor de română, student silitor sau venerabil intelectual care iubești spiritul, n-ai nevoie. N-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Marin Dogaru, picarescul erou al romanului de substanță autobiografică De-a curmezișul (1935). Cu pumnii încleștați și fălcile strânse, înjurând cu năduf și înfuriindu-se întruna, ambițiosul acesta inadaptabil nu e un rebel fără cauză. Nemulțumirile, manifestate cu o brutală franchețe, au ca resort ostilitatea proletară împotriva celor ajunși, dar și voința trufașă de a răzbi într-o societate ale cărei legi le desfide. Ingrat și egoist, bădăran și gâlcevitor, el parcurge un șir de experiențe fără cine știe ce relevanță psihologică. Nici o
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
fi și acerbă (ca în cazul lui Constantin Stere, căruia sub pseudonime ca O femeie din popor și Dama voalată îi reproșase și în presa vremii „orbirea” și ambițiile de „european germanizat” și compromisul gazetarului de la „Lumina”). Reține mai ales franchețea acestor mărturii, lăsând să treacă, nu o dată, în prim-plan scene teribile sau exemplare: stareța de la Pasărea jelind raptul barbar comis de nemți asupra mănăstirii, într-un aprilie apocaliptic al anului 1917, când se ordonă despuierea vechilor odoare și doborârea
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
locuiesc în apartamentul pe care-l ocupam atunci. I-am spus, în cele din urmă că mă simțeam mai liber la mine acasă și că mi-ar place mai mult să trec să-l văd. El fu de acord cu franchețea mea și nu mai aduse vorba despre asta"284. Rousseau va cunoaște în repetate rânduri experiența relației musafir - gazdă, care dacă nu este fondată pe libertate absolută și autonomie, devine repede neclară. Transparența interacțiunii dispare, făcând loc promiscuității create de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]