1,246 matches
-
printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de activitate a franciscanilor observanți de la Bacău (care au activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
observanți de la Bacău (care au activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut eficient luteranismul, ceea ce le-a adus multe elogii din partea domnitorului Gheorghe Movilă, a mitropolitului ortodox de Suceava, a postelnicului Bartolomeu Bruti, aprecieri deosebite, care au ajuns până la papa Sixt al V-lea. Franciscanul observant Bernardino Quirini
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut eficient luteranismul, ceea ce le-a adus multe elogii din partea domnitorului Gheorghe Movilă, a mitropolitului ortodox de Suceava, a postelnicului Bartolomeu Bruti, aprecieri deosebite, care au ajuns până la papa Sixt al V-lea. Franciscanul observant Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș și Bacău, cu sediul la conventul franciscan din Bacău. Din 17 februarie 1607 a fost numit episcop titular de Bacău Gerolamo Arsengo. În timpul pontificatului lui Grigore la XV-lea a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din partea domnitorului Gheorghe Movilă, a mitropolitului ortodox de Suceava, a postelnicului Bartolomeu Bruti, aprecieri deosebite, care au ajuns până la papa Sixt al V-lea. Franciscanul observant Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș și Bacău, cu sediul la conventul franciscan din Bacău. Din 17 februarie 1607 a fost numit episcop titular de Bacău Gerolamo Arsengo. În timpul pontificatului lui Grigore la XV-lea a fost creată Congregația De Propaganda Fide (la 14 ianuarie 1622), care a însemnat enorm de mult pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1607 a fost numit episcop titular de Bacău Gerolamo Arsengo. În timpul pontificatului lui Grigore la XV-lea a fost creată Congregația De Propaganda Fide (la 14 ianuarie 1622), care a însemnat enorm de mult pentru Biserica Catolică și pentru activitatea franciscanilor. Astfel, activitatea franciscanilor conventuali pe teritoriul României a fost recunoscută oficial la 25 aprilie 1623, printr-un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numit episcop titular de Bacău Gerolamo Arsengo. În timpul pontificatului lui Grigore la XV-lea a fost creată Congregația De Propaganda Fide (la 14 ianuarie 1622), care a însemnat enorm de mult pentru Biserica Catolică și pentru activitatea franciscanilor. Astfel, activitatea franciscanilor conventuali pe teritoriul României a fost recunoscută oficial la 25 aprilie 1623, printr-un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și teritoriile Imperiului Otoman), iar ministrul Provinciei ocupa și funcția de Vicar Patriarhal, activitatea misionarilor franciscani din Valahia și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa. Atunci era ministru Giacomo Montanari, cel care a înființat Collegium missionum din Assisi (1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa. Atunci era ministru Giacomo Montanari, cel care a înființat Collegium missionum din Assisi (1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de generațiile misionarilor franciscani din secolele XIII și XIV, avea acum o nouă perspectivă, cu toate dificultățile și confruntările de amploare, ale epocii. Misionarii franciscani și-au desfășurat apostolatul lor de bine și pace cutreierând meleagurile Moldovei, Valahiei și Transilvaniei, răspândind credință și cunoaștere
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de generațiile misionarilor franciscani din secolele XIII și XIV, avea acum o nouă perspectivă, cu toate dificultățile și confruntările de amploare, ale epocii. Misionarii franciscani și-au desfășurat apostolatul lor de bine și pace cutreierând meleagurile Moldovei, Valahiei și Transilvaniei, răspândind credință și cunoaștere în limba română, cultivând programatic conștiința originii latine a acestui popor, cu care ei au împărțit și lipsurile și puținele bucurii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
catolică, dar de rit bizantin. Papa Grigore al IX-lea a fost nemulțumit de alianța dintre Asan al II-lea, împăratul romano-bulgar și împăratul bizantin (în 1235) pentru că astfel se făcea ruptura cu Roma. El i-a îndemnat pe călugării franciscani și dominicani să-i convingă pe credincioși să pornească o cruciadă împotriva lui Asan al II-lea, dar invazia tătarilor din 1241 a pustiit deopotrivă, și teritoriile românești și cele maghiare. Astfel a dispărut și episcopia de Milcov (sau a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În 1330 Carol Robert de Anjou a fost înfrânt în bătălia de la Posada; succesorul lui la tron, Ludovic cel Mare a cucerit partea de sud a Bulgariei (cu capitala la Vidin) în 1365 și a trimis în acest teritoriu misionari franciscani, care au convertit doar în câteva zile 200.000 de necredincioși. În 1368 domnitorul Țării Românești, Vlaicu Vladislav a ocupat Banatul Severinului și capitala Vidin; în 1370 el a obținut aprobarea patriarhului din Bizanț pentru înființarea Mitropoliei Ortodoxe a Severinului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
convertit doar în câteva zile 200.000 de necredincioși. În 1368 domnitorul Țării Românești, Vlaicu Vladislav a ocupat Banatul Severinului și capitala Vidin; în 1370 el a obținut aprobarea patriarhului din Bizanț pentru înființarea Mitropoliei Ortodoxe a Severinului. Astfel, misionarii franciscani au avut de întâmpinat noi dificultăți în activitatea lor. Dar această mitropolie nu a rezistat decât numai până în 1402, după opinia canonicului C. Auner, motivul principal era faptul că „Banatul Severinului a căzut în nenumărate rânduri în mâna ungurilor, care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lor”. În 1380 s-a înființat Episcopia Catolică a Severinului, oferindu-i astfel posibilitatea regelui Ungariei să controleze acea parte a Banatului, stăpânită de către domnitorii Țării Românești. Primul episcop a fost Grigore, care i-a conferit lui Ioan Köröspatak (călugăr franciscan ce aparținea de Vicariatul Bosniac) subdiaconatul în mănăstirea din Câmpulung. „Soarta politică a Banatului de Severin iarăși s-a schimbat, pentru că în anul 1387 voievodul Munteniei, Mircea cel Bătrân s-a intitulat Stăpânul Banatului de Severin și a apărut din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1389, cu mitropolitul Atanasie, și Banatul de Severin a rămas în stăpânire muntenească până la cucerirea lui de către turci, în 1416”. Bătălia de la Posada (1330) a însemnat ruperea relațiilor dintre domnitorii Țării Românești și Regii Ungariei, care au sprijinit pe călugării franciscani în apostolatul lor din Valahia și Moldova în scopul de a apăra credința catolică. Dar și domnitorii români au avut o atitudine binevoitoare față de părinții franciscani, care evanghelizau în limba română, predicând mereu despre originea latină a limbii și a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ruperea relațiilor dintre domnitorii Țării Românești și Regii Ungariei, care au sprijinit pe călugării franciscani în apostolatul lor din Valahia și Moldova în scopul de a apăra credința catolică. Dar și domnitorii români au avut o atitudine binevoitoare față de părinții franciscani, care evanghelizau în limba română, predicând mereu despre originea latină a limbii și a poporului român, cultivând în suflete conștiința națională. Domnitorul Alexandru Basarab și soția sa Clara (catolică, ca și cea de a doua soție a sa) le-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
catolici. Papa Urban al V-lea i-a scris domnitorului Vladislav al Țării Românești în 1370, sugerându-i să se convertească la catolicism, având în vedere originea latină a neamului. Papa Grigore al XI-lea le-a dat dreptul misionarilor franciscani din Bosnia de a construi biserici, mănăstiri și convente în Valahia și Moldova, datorită numărului mare al celor convertiți la catolicism. Catolicismul românesc a suferit o influență defavorabilă din partea deciziei luate de către domnitorul Vladislav de a se uni cu armata
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
convente în Valahia și Moldova, datorită numărului mare al celor convertiți la catolicism. Catolicismul românesc a suferit o influență defavorabilă din partea deciziei luate de către domnitorul Vladislav de a se uni cu armata otomană, împotriva regelui Ludovic al Ungariei (1373-1374). Misionarul franciscan Antonio de Spoleto l-a informat pe papa Grigore al XI-lea despre necesitatea acută a unui episcop și a unui număr mai mare de preoți în acest teritoriu, vorbitori ai limbii române, care să le facă cunoscută credincioșilor nobila
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Argeș pe Dionisie de Gilău (la 29 octombrie 1512), canonic al catedralei din Alba Iulia. După moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a zguduit din temelii catolicismul”, adică Reforma, astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1591 Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș, cu reședința la Bacău. „El va dezvolta o activitate bogată în Moldova, pregătind înființarea Episcopiei catolice de Bacău. În toată această perioadă de timp credincioșii catolici au fost păstoriți de călugării franciscani, ale căror convente se aflau la Câmpulung, Târgoviște, Argeș. Cu marea lui luciditate P. Tocănel remarcă faptul că episcopia de Argeș „a murit de moarte naturală”. Din 1644 Biserica Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
moarte naturală”. Din 1644 Biserica Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia, și, mai târziu, sub jurisdicția celei de Nicopolis ad. Hystrum, până în 1883, când papa Leon al XIII-lea a înființat Arhiepiscopia de București. 3. Franciscanii în centrul evenimentelor Atât franciscanii conventuali, cât și frații observanți s-au aflat la datorie în cele mai dificile momente din istoria credincioșilor catolici, indiferent de problemele interne ale ordinului. Ei au sosit aici în momente cruciale și de mare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Sofia, și, mai târziu, sub jurisdicția celei de Nicopolis ad. Hystrum, până în 1883, când papa Leon al XIII-lea a înființat Arhiepiscopia de București. 3. Franciscanii în centrul evenimentelor Atât franciscanii conventuali, cât și frații observanți s-au aflat la datorie în cele mai dificile momente din istoria credincioșilor catolici, indiferent de problemele interne ale ordinului. Ei au sosit aici în momente cruciale și de mare derută religioasă și au contribuit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cerută insistent de către Documentele Conciliului din Trento (1545-1563), ca replică la Reformă. Loviturile provocate de ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice au fost la București, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung și Târgoviște. Papa Urban al VIII-lea (1623-1644) a înființat la 17 aprilie și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice au fost la București, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung și Târgoviște. Papa Urban al VIII-lea (1623-1644) a înființat la 17 aprilie și la 2 iunie, 1624 Custodia Bulgariei și a Valahiei a franciscanilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]