1,057 matches
-
Își amintește anumite cărți care nu i-au plăcut (e În stare, de exemplu, să deosebească diferitele tipuri de texte ale lui Cicero sau chiar diferitele cărți ale Eneidei), avem senzația că mai ales aceste texte - poate pentru că l-au frapat mai mult decât celelalte - au scăpat uitării. Și aici, factorul afectiv se dovedește determinant În substituirea ipoteticei cărți reale de către cartea-ecran. Incapabil să-și aducă aminte, Montaigne rezolvă această problemă de memorie cu ajutorul unui ingenios sistem de note plasat la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
peste putință de suportat În actuala condiție umană” (Drumul spre centru, 1991). Μ Victoria obținută asupra dușmanului este suficientă prin ea Însăși: Îi Întinezi strălucirea sau o faci nedemnă dacă Încerci să-i dai un aspect de răzbunare. Μ Ceea ce frapează În legătură cu felul de a fi al unor oameni este aspectul eroic cu care ei refuză să trăiască după un model general de conduită (adică după normele de mulțumire sau de fericire sufletească ale majorității celor din jur). Foarte ambițioși și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de viață. Μ Marele erou al războiului troian, Ulise, a fost atât de original plămădit, Încât toată psihologia lui a fost concentrată În șiretenia cuvintelor (șiretenie pregătită să dea, În orice moment, noi costumații faptelor și gândurilor sale). Μ Ne frapează preferința asceticilor creștini pentru trăirea durerii, din suportarea căreia Își fac nu numai un merit, dar chiar și o plăcere. Cum este posibil să simți o plăcere a durerii? Explicația este dată de convingerea lor În adevărul următorului raționament: renunțarea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nevoie a respectului onoarei proprii, Încât atunci când, fără să vrem, am compromis demnitatea cuiva, dacă acesta răspunde Într-un mod similar la adresa noastră, uităm fapta noastră urâtă de Început și reacționăm cu duritate, ca și cum am fi complet nevinovați. Desigur, poate frapa susținerea ideii că, de exemplu, și un criminal are sentimentul onoarei proprii și luptă pentru respectarea ei, dar realitățile psihologice arată că acest sentiment se constituie la nivelul oricărei conștiințe individuale (marcat fiind Însă de limitele de dezvoltare a respectivei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în oameni. Poporul și-a cucerit, într-adevăr, libertatea supremă: nimeni nu i-a făcut-o cadou. Și-a cucerit-o singur. Astăzi, și în orașele occidentale - dar eu vreau să vorbesc în special despre Italia -, mergând pe stradă, ești frapat de uniformitatea mulțimii: nici aici nu se mai remarcă vreo diferență substanțială între trecători (mai ales între cei tineri), în modul de a se îmbrăca, în felul de a merge, de a fi serioși, de a zâmbi; într-un cuvânt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a unei anumite „forme” a libidoului său). Și mă gândesc și la nebunia sa pragmatică: lăsând deoparte strânsa relație cu mama sa în materie de mici împrumuturi, mici afaceri financiare, pantofi, haine, de-ale gurii, obiecte utile etc., ceea ce te frapează este furia sa organizatorică ce nu cunoaște răgaz și care, încetul cu încetul, devine absolută. Dar ceea ce contează este că ea are cu atât mai multă valoare pentru Don Milani cu cât e mai restrânsă, cu cât se desfășoară mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu. Singurul lucru care i-a interesat pe judecători este simplul dat al lipsei sale de demnitate socială: blestemul ce îl vrea în afara realității în care slăbiciunile omenești, păcatele și fascismul găsesc o posibilitate obiectivă de a exista. Dar ceea ce frapează (și scandalizează) cel mai mult citind aceste sentințe sacre este degenerarea Carității. M-am întrebat cum se face că aceia care au redactat aceste texte se referă sincer, sau măcar cu o anumită pasiune, la Dumnezeu și la judecățile sale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru populația săracă de la țară, nu aduceau vreun venit statului. În secolul al XVIII-lea, fiziocrații au Început să condamne toate formele de proprietate comună din două motive prezumtive: era insuficient exploatată și sterilă din punct de vedere fiscal. Ceea ce frapează pe oricine analizează modul de impozitare al regimului absolutist francez este gradul ridicat de variabilitate și lipsa acută de sistematizare. James Collins a descoperit că impozitul direct pe teren, le taille, deseori nu era plătit deloc și că nici o comunitate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Mircea Petean, Adrian Popescu). De asemenea, problemele traducerii sunt abordate sistematic, în cursuri universitare și în studii speciale. Eseurile intitulate Glose franceze (1981) atestă nostalgia prozei: „La originea eseurilor cuprinse în volum se află preocuparea de a ridica detaliul care frapează (prin insolit sau insistență) la demnitatea unui element semnificativ”, afirmă autorul. Sunt de remarcat aici orizontul lecturii, apelul la artele plastice contemporane, stilul echilibrat și lapidar. Volumul de proză scurtă umoristică Ținuta obligatorie! (1986) rostește cu umor unele adevăruri, neconforme
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Cât privește primul țel, el este atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce câștigă definitiv este verva, umorul
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
ca la Ada Negri din Tempeste, versul scris de I. e răscolitor, previzionar, cu formule incandescente, totuși nu lipsit de un anumit mister. Perspectiva trecerii în neființă imprimă confesiunilor din Țara luminii un dramatism intens, persistent, cu nuanțe patetice, aici frapând mai cu seamă o etică a depășirii limitelor. Moartea e „marele popas”, „tristul mister”, dar, atunci când ascultă „orga pădurilor”, când își spune că este „sora ierbii tinere” și contemplă mișcarea universală, tânăra sortită dispariției apropiate intonează Imnuri pentru pământ, „pentru
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
de Shakespeare, Cidul de Corneille, utilizate în teatre și astăzi, la pastorala goetheană Dragoste cu toane, la Tannhäuser de Wagner, precum și la numeroase versuri selectate din Goethe, Schiller, Bürger, Heine, Lenau, Uhland, Hölderlin, Carducci, Petöfi, Lonfgelow, incluse în Tălmăciri (1909). Frapează adaptarea suplă la diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai buni traducători în românește. În interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
puzzle enciclopedic autodevorator. Se poate afirma, fără îndoială, că antractul presupune o conștiință postmodernă a scriiturii dramatice: „E meritul meu: să scot din fraze moarte, arlequinade ce par noi... Nimic nu se pierde, totul se... citează”, spune Subconștientul Artistului. Ceea ce frapează în cele două texte publicate, ca și în Dialogii Psihopatului, piesa de rezistență a operei lui I., scrisă în 1941, încă nepublicată, este extraordinara conștiință a scriiturii, enciclopedismul livresc debordant, ludicul intertextual, adesea parodic, atât de (post)moderna construcție prin
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
relației, fie permițând în mod pasiv regulilor informale s) se dezvolte, fie intervenind activ în vederea schimb)rii regulilor care nu li se mai potrivesc. Cand intervine momentul critic, statele refac regulile dup) care opereaz) ceilalți actori. Într-adev)r, ar putea frapa abilitatea statelor slabe de a împiedica funcționarea corporațiilor internaționale puternice, sau atenția pe care ultimele o arăt) fâț) de dorințele celor dintâi. Este important s) lu)m în considerare natură mișc)rilor transnaționale, extinderea puterii lor de penetrare, și condițiile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
mi-a plăcut și mi-a adus În minte o nuvelă a lui Bontempelli care conține o secvență aproape identică. Acolo, personajul nuvelei intră la un moment dat Într-un loc public În care se ascultă muzică și ceea ce Îl frapează este că fiecare, cu căștile conectate la tonomat, ascultă altceva. Personajul subliniază că inclusiv perechea de Îndrăgostiți, stând mână În mână, nu ascultă aceeași muzică. Deci iată că situațiile acestea, cu muzica ce ne curge diferit În ureche, cu celeritatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a vocabulei desemnând organul viril; ceea ce, fie și În convenția aluziv trivială adoptată În lumea personajului, Înseamnă izvor al vieții și erecție citită drept verticalitate. Acestea sunt simboluri ale supraviețuirii Într-un univers dominat de sterilitate, tabuuri, false valori. Ceea ce frapează În peripețiile lui Bulă este duritatea, aparența de cinism, lipsa de perdea, vulgaritatea adeseori. Dar vremea lui Păcală și a peisajului bucolic care Îi constituia decorul a trecut, șiretenia nu mai e suficientă pentru a face față noilor Încercări. Cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care patriarhalismul societății noastre a păstrat-o mai cu seamă În termeni culturali. Dar, pe de altă parte, Întregul Est al Europei deține această „aură” a unui trecut patriarhal care poate căpăta diferite nuanțe de identitate și autenticitate. M-a frapat, de pildă, faptul că denumirea partidelor de după 1990 a pornit din ideea de a demonstra o continuitate, legătura peste timp cu tradiția. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește partidele istorice, logica era clară. Ele au intenționat o recuperare a memoriei neviciate, fără zgura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1904, Dramaturgie română, 1905), pasagere, lasă repede loc interesului pentru poezie, de unde Teoria elementară a poeziei (Introducere în poetică) (1902) și Teoria poeziei cu aplicare la literatura română (1906) sunt revăzute și îmbogățite în 1927. Opțiunea pentru universalii și permanențe frapează în aspirația autorului de a înscrie conceptele într-un corpus de modele și legi. Știința literaturii - reluată în ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
în opinia unor critici, o încercare de a construi o viziune mitologizantă a istoriei mișcării legionare, în acest sens fiind invocate unele poezii (Legionaria) cu accente imnice ori cu aluzii la evenimentele timpului. Numeroase imagini, inspirate și din folclorul autohton, frapează, dar juxtapuse direct, ele nu-și dezvăluie semnificația. De un ermetism împins la extrem, cartea rămâne un experiment fără consecințe. Adevărata realizare a lui F. poate fi considerată activitatea de critic literar. Multe dintre articolele lui, adunate postum în volumul
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
în preajma primului război mondial sau imediat după: Ștefan Petică, Ion Pillat, Gala Galaction, G. Bacovia, Adrian Maniu, Tudor Vianu, Ion Barbu ș.a. Salonul era dominat de tronul pe care oficia poetul, iar cititorii erau răsplătiți cu nestemate... false. Ceremonialul îi frapa pe contemporani prin insolit. M. lucrează la Thalassa, versiunea românească a romanului Le Calvaire de feu, „Marea Epopee”, cum îl numea. Publică în „Flacăra” din 1916 fragmente ale scrierii și rondeluri. În ultima serie a „Literatorului” (1918-1919) se pronunță pentru
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
senzualitate”, popor catolic prin excelență, al cărui suflet se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții, adică cei care iubesc și cei care regretă”. Foarte individualizați sunt și englezii. Ceea ce frapează la ei ar fi rezerva, discreția, aroganța, egoismul, izolarea, indiferența superioară. Empiriști, confundându-se cu clipa prezentă datorită prosperității generale, englezii „au ajuns la acea vârstă când întregul popor se transformă în aristocrație”, deși sentimentul de clasă e foarte dezvoltat
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
doar ceea ce este între blancuri și neseparând particule să facem, a asigura). Nu facem aici o analiză gramaticală ca scop în sine, și o "numărătoare exactă": ceea ce ne interesează este mai ales raportul între substantive,(S), verbe (V), adjective (A). Frapează numărul foarte mare de S (26-27) și de Adj. care le însoțesc (15, plus un adverb care întărește: profund umanist), comparativ cu V (4 subjonctive, care au și valoare de imperative - să creăm etc. -, plus un infinitiv - a asigura - și
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
pe fiul meu, de parcă acela ar fi fost propriul ei fiu; iar eu am păstrat distanța, căci nu voiam să mi se pună întrebări sau poate chiar să fiu sărbătorit de veteranii de pe Leul. De la o oarecare distanță m-a frapat faptul că același Konny, pe care îl știam mai degrabă ca pe un băiat timid, se mișca absolut stăpân pe sine în rolul compus pentru el de mama, dădea răspunsuri scurte dar clare, punea întrebări, asculta concentrat, risca un râs
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
americani care nu fuseseră încă traduse. Se consideră că așa a început una dintre cele mai semnificative aventuri ale teatrului din secolul al XX-lea: urmând cu conștiinciozitate lecțiile din manualul de limba engleză redactat după metoda Assimil, I. este frapat de absurditatea și de ridicolul dialogului pe care erau obligate să îl poarte personajele ce prezentau vorbirea corectă. A transcris frazele din manual, a inventat altele întrutotul asemănătoare și le-a transformat în parodica „anti-dramă” La Cantatrice chauve, descrisă de
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]