1,800 matches
-
din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... Pictură: Maia Martin Referință Bibliografică: timiditate / Maria Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie
TIMIDITATE de MARIA OPREA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351768_a_353097]
-
din conducere și unii președinți de filiale. Poezie Ion Cristofor - „Orchestra de jaz “ Eugen Burghelea - „Edenul efemerului“ Titina Nica Țene - „Un strop de veșnicie“ Petru Jipa (Germania) - „Cenușă și stele“ Marian Barbu - „Poeme“ Mircea Dorin Istrate - „Îndulcitele Iubiri“ Maria Prahoveanu - „Freamăt de lumină“ Rodica Ulea - „Căutări în amurg“ Mariana Cristescu - „Amor prohibit“ Teodor Barbu - „Retorica balansoarului“ D.G. Cătinescu - „Poezii din suflet“ Puiu Răducanu - „Ispita cuvântului“ Iosif Kovacs - „Trilogia strigătului scris“ Miron Țic - „Când ne ucide floarea de crin“ Menuț Maximinian - „Noduri
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 PENTRU PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351777_a_353106]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CLIPA NE MINTE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Privește-mă-n ochi, adormind nerăbdarea Din genele - freamăt de fluturi zănatici - Admiră-mă tandru și dă-mi din splendoarea Secundelor, mreje în codrii lunatici. Ascunde-mă-n lacul privirilor tale, Cu algele-i verzi liniștindu-mi ființa, Așterne-mi covorul de zâmbete-n cale, Lumină senină să-mi
CLIPA NE MINTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351901_a_353230]
-
fredonam un cântec interpretat de Nicu Alifantis: „Noi cavaleri ai doinei noi liberi cetățeni/ din dragoste ne naștem din soare și polen/ aluat al nemuririi păstori și militari/ cu podul palmei viața ne-o mângâi și ne-o ari/ noi freamătul de codri, noi lănciile lui/ noi nu suntem o țară onor a nimănui” (Alma Venus). Nu mi-a trecut niciodată prin minte că voi sta lângă autorul versurilor pe patul de spital și să-mi spună: „Fă-mi te rog
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
1953 Domiciliul: Câmpina, județul Prahova Studii: Facultatea de Jurnalism, Comunicare și Relații Publice, București Debut publicistic: „Evenimentul Cultural și Artistic”, Câmpina 1990” Volum de autor: „Între două tăceri”, Editura ANAMAROL, București, 2008 Volume colective: „Drumurile vieții”, Editura ANAMAROL, București, 2007 „Freamăt de timp-Freamăt peren”, Editura 3D, Drobeta-Turnu Severin, 2007 „Freamăt de dor”, Editura 3D, Drobeta-Turnu Severin, 2008 „Șansele poeziei”, Editura ANAMAROL, București, 2008 „Artă de a fi”, Editura ANAMAROL, București, 2009 „Vis și pasiune”, Antologia Esențelor, Ed. Panfilius, Iași, 2011. „Istoria
ELENA VICTORIA GLODEAN de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352285_a_353614]
-
Comunicare și Relații Publice, București Debut publicistic: „Evenimentul Cultural și Artistic”, Câmpina 1990” Volum de autor: „Între două tăceri”, Editura ANAMAROL, București, 2008 Volume colective: „Drumurile vieții”, Editura ANAMAROL, București, 2007 „Freamăt de timp-Freamăt peren”, Editura 3D, Drobeta-Turnu Severin, 2007 „Freamăt de dor”, Editura 3D, Drobeta-Turnu Severin, 2008 „Șansele poeziei”, Editura ANAMAROL, București, 2008 „Artă de a fi”, Editura ANAMAROL, București, 2009 „Vis și pasiune”, Antologia Esențelor, Ed. Panfilius, Iași, 2011. „Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluționari 1989 - 2010”, Editura Socrate, Craiova-2011
ELENA VICTORIA GLODEAN de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352285_a_353614]
-
de la țară, din Dealu Viilor, care abia trecuse în clasa a V-a, să memoreze atâtea poezii, douăzeci și cinci?”, pe care le învățasem cu atâta ușurință fiindcă-mi plăceau cum îmi sunau în urechi: șopot de izvor cristalin din Fântâna Zânelor, freamăt de codru îndrăgostit, șoptiri dulci „ca un fagure de miere”, tote versurile pentru mine erau o muzică divină trimisă de Luceafărului nemuritor. Nu pot să uit acea zi când tata Ilie mi-a făcut cel mai frumos dar din viața
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
putea să dea viață realului, nu l-ar putea pune în armonia formelor, în corespondențe. Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) nu pleacă din această teorie clasică, ci ajunge la ea pe căi intuitive, lucru extrem de important, care dă naturalețe poeziei sale, freamătul redescoperirii, al recunoașterii, însoțind cititorul avizat la tot pasul. Mai mult de o duzină de poeme sunt dedicate acestei alchimii a cuvântului, autorul plimbându-ne prin Platon ori Kant pentru a re- citi, împreună cu filosofia, nu poezia clasică - ci starea
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
lume trepidanta, receptiva mai degrabă la bârfa, la neesențial și senzațional, în care tot mai puțini din semenii noștri au răbdare să se aplece cu respect și pioșenie asupra unei cărți, la ce bun să mai scrie? La ce bun, freamătul unei metafore? La ce bun litera tipărită, când toate sunt deșertăciune a deșertăciunilor?”. Referindu-se la activitatea publicistica și literară a Marianei Cristescu, a remarcat dăruirea ei, aproape totală, comunității, prin varietatea temelor abordate de domnia-sa, meticulozitatea, grija față de
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
final pe care-l urmăream, de data asta, cu intenție clară, hotărât. Când credeam că am reușit, o cascadă fără șir de "ioi, ioi, ioi!" s-a răspândit pe neașteptate în eter și trupul i-a intrat brusc într-un freamăt mărunt de nestăpânit, care m-a scos total din acțiune. Până să se liniștească ea și ecoul să întoarcă șirul de "ioi, ioi, ioi!" de pe coama țărmului înalt sub care eram adăpostiți, am realizat ce se întâmplă. Mi-am revenit
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
este căsătorită din anul2002, cu medicul și scriitorul Adrian Sangeorzan. - Cum v-ați descoperit pasiunea pentru scris? Când și unde ați debutat? - Am scris de mică, din școala elementară, primele poezii au apărut în antologiile de poezie realizate de copii Freamăt și Muguri, scoase la Craiova. Șefan Augustin Doinaș m-a prezentat într-o emisiune TV dedicată tinerelor talente literare, am debutat apoi în revista Limbă și literatură pentru elevi și mai târziu în revista Ramuri. Fiind singură la părinți, am
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
Psihologie “Spiru Haret”, București, este preocupată și fascinată totodată, de științele umaniste. Vorbind despre sine, Sanda Panait ne mărturisește că în ceea ce o privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
Psihologie “Spiru Haret”, București, este preocupată și fascinată totodată, de științele umaniste. Vorbind despre sine, Sanda Panait ne mărturisește că în ceea ce o privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
Adunată de vremuri, păstrată-n cămări.../ În marea de astre presar fericire/ Născută din doruri pierdute în zări.”/ Răvășire În acest volum ne întâmpină un suflet-orchestră, de o gingășie aparte, după cum însăși autoarea mărturisește: „Mi-am cules sufletul/ Risipit în freamătul frunzelor/ L-am scăldat în verdele codrului/ Am alungat tristețea norilor / Și-ascultându-i cântecul,/ Pe strunele dorului/ L-am dăruit privighetorilor.”/ În liniște Un suflet-orchestră pentru că de la început și până la sfârșit asistăm la o muzică ce pornește delicat, precum sunetul viorii
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
care, doar rugăciunea ți le pot aduce. Și cum altfel? când poeta e de părere că: „azi doar un zugrav talentat / mai scrie stihuri transcendente / pe foi veline” (reformă sentimentală). Uneori, poezia devine voluptuoasă, instinctivă, aproape erotică: „mă simți cum freamăt / când cobor în miezul tău / neștiută genune // amestecați devenim geamăt / unul din noi pare a fi Prometeu / foc în trupuri ne aprindem // însă noi ne cerșim dorința / în austerul cotidian / neputincioși de a ne atrage / doar virtual” (atracții nonvirtuale). Sau
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
clape de lumină. Vibrating on keys of light”, Editura Anamarol, 2012) DATE DESPRE AUTOARE GEORGETA MUSCĂ-OANĂ (n.22 iunie 1954, loc. Rediu, jud. Galați) PUBLICĂ: „Pe frunte-mi plânge clipa” - poezii, Editura Anamarol, București, mai 2007 ÎN ANTOLOGII DE POEZIE: Freamăt de timp, Editura 3D, Drobeta Turnu-Severin, 2007; Șansele poeziei, antologie trilingvă, Editura Anamarol, București, 2008; Antologie de poezie și comentarii, Editura PAN EUROPE, Iași, 2008; Arta de A FI, Editura Anamarol, București, 2009; Esențe de primăvară, Editura Panfilius, Iași, mai
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
fi epuizat niciodată, căci fiecare femeie este unică și nicio iubire nu seamănă una cu alta. Iubirea străbate nestingherita prin timp. Primii fiori treziți de chipul fetei îndrăgite în adolescență, peste ani aduce surâsul cald pe buze, îngânarea șoaptelor nespuse, freamătul respirației întretăiate, lumina ai căldură ochilor, farmecul grăitor al tăcerilor și al stragerilor de mână. Cu gândul la frumusețea femeii, îmi vin în minte imagini de altădată ale Bucureștiului în plină înflorire, din perioada interbelică, numit cu mândrie “Micul Paris
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n loc de storuri Pervazuri de argint, o floare albastră Ce se-oglindește-n licăr de scânteie Clipiri de fulgi peste trăirea noastră Când iarna-i ca o coapsă de femeie. Se
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
turn devenit al poetului, Aron Cotruș poartă dialog cu țara, cu acești preasimpli oameni ai pământului românesc pe care i-a iubit și cântat în versuri, s-a identificat cu ei, să nu-și poată retrage umerii de sub povara desțărării: "Freamăt de codri române �ti împotriva gerului și-a vântului/ oriunde ați osteni pe întinsul pământului,/ drepți ca stejarii să stați/ chiar de-ați vorbi cu regi și cu-mpărați,/ adevărul, chiar și atunci când v-ar pierde,/ să-l spuneți verde
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
transfigurează , reînvie și dă lumii culoare, adâncime, palpit. Dincolo de inerții, obișnuințe, derizoriu, redescoperă bucuria simplităților esențiale. Mai presus decât constrângerile și împotriva lor, poezia face posibilă uimirea, o dimensiune a miraculosului. Universul devine roditor, fecund, plin, totul e „sămânță și freamăt” vital. A jubila înseamnă a trăi. Poezie a cuplului, a maternității și a viețuirii casnice, lipsită de grandilocvență și ferită de riscul intimismului, fiindcă alungă retorica și sentimentalismul, cultivând sistematic emoția : „Luciditatea împinge-n sânge vietăți oribile” dar câtă luciditate
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
de sine(1983), Atingerea umbrei(2000), Prefăcuta liniște(2003), Umbletul îndoielilor(2005) și Izgonirea din iad ,apărut în 2008 , la Editura EuroPress,volum de poeme pe care îl vom comenta în prezenta cronică, unde poetul se lasă bântuit de un freamăt elegiac.Poemele sale desfășoară superbe proiecții ale reveriei, în care fragmentele de realitate stau alături de reprezentările fantaste.Observația și disertația ,în poemele scrise în vers liber, fuzionează în discursul elastic și proteic, amintirea trecutului asaltează prezentul imaginației:” Se făcea că
ANDREI FISCHOF IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351020_a_352349]
-
mă vezi” sau: În pământ și peste pământ ne zambim/ În palmele puilor vii/ Viața îmbată un înger” sau: Urc trepte noi și-n rugă nu-mi ajung/Să scutur fructul clipei încleștat/ Sub galaxia pieliței de pară” sau: “Ce freamăt stingher/ Prin grădinile suspendate/ Sufletul ei delicat emisfer. După această perioadă a emisferelor unite în livezile dragostei, urmează momentul, rodniciei, al fecundității. O altă obsesie a poeziei sale se constituie în aceea a fertilității și fecundității. Motivul seminței pe de
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
grijă predispozițiile, ținând versurile la intensitate egală și infuzându-le o neliniște tulbure,ca o cutremurare.Metaforele folosite sunt surprinzătoare și bine strunite în chingile versului clasic. Cristina Maria Purdescu este o poetă admirabilă, a trăirilor uraniene,în care amintirea freamătului sufletesc fuzionează cu elanul magic al cunoașterii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Cristina Maria Purdescu-Mai tânără cu un cuvânt / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
perforată de sete. Câteva cascade își dezbrăcaseră straiele pe sufletul codrului pe care-l patrona ploaia noastră. Unele-mi aparținuseră într-o grădină suspendată, altele erau ale tale, din puf de păpădie și piscuri dezgolite. De-o importanță aparte era freamătul pământului crud din care răsăreau candelabre de diferite dimensiuni, unele pârjolite de dor, altele prinse în descântecul luminii, cu trimitere la scrisoarea de care mi-ai amintit în acel început de veac. Peste culmi treceau turme de lupi, rupând cerul
PLOAIE CU MAJUSCULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351226_a_352555]
-
a contribuit decisiv la victoria comunismului în Estul Europei: Și pe ruinele lăsate/ De dușmani s-a-nălțat drapel,/ Pe care-i scris cu foc și sânge/ Al vieții noastre falnic țel./ Neclătinat, mai sus, măi mândru/ Toavarășul Gheorghiu îl ține/ Să freamăte de-asupra vieții/ Ce s-a clădit peste ruine.( autor Mihai Beniuc-volumul Steaguri, fragment din poemul Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej). În anul 1955, Maria Banuș a scris poezia, Ție-ți vorbesc, America! Criticul literar Alex Ștefănescu afirmă că, invectivele
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]