1,909 matches
-
o,,armură corporală sau psihosomatică"119, cu privirea încordată pentru a reține orice mișcare sau replică a adversarului. Situațiile neplăcute sau cele care îi provoacă durere sunt escamotate, inconștient, dar salvator, de "gesturile de autoliniștire"120 care urmăresc reducerea anxietății. Frecarea mâinilor, trecerea lor prin păr, râsul ca reacție nervoasă asigură o descărcare, o eliberare de suferința la care o supune interlocutorul agresiv. Un moment de maximă tensiune și solicitare nervoasă cunoaște eroina odată cu plecarea tatălui ei din Curtici la Socodor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de leziune și cu creșterea plăcii înspre aval. Stenoze arteriale. Ecuația Bernoulli (derivabilă din legile newtoniene ale mișcării, formulă fundamentală a mecanicii fluidelor) stabilește o relație între energia kinetică, energia potențială gravitațională și presiunea intravasculară într-un sistem fluid cu frecare minimă 65: Ecuația Bernoulli exprimă modul în care este conservată energia într-un fluid prin balansul între energia kinetică și presiune: fluxul mai rapid este asociat cu scăderea presiunii iar fluxul mai lent cu creșterea acesteia. Presiunea statică (presiunea exercitată
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
viceversa (paradoxul hemodinamic). Când un fluid se deplasează constant (fără acelerație sau decelerație) dintr-un punct al unui sistem într-altul din aval, energia sa totală din oricare punct dat rămâne constantă, în ipoteza că nu sunt pierderi determinate de frecare 65. În realitate condiția cerută de legea Bernoulli nu se întâlnește și energia totală a fluidului se reduce întotdeauna de la un punct la altul din arborele vascular, aproape toată pierderea fiind disipată sub formă de căldură: Dacă subiectul este în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
50% pentru ca să devină manifestă la efort. În cazul unei stenoze de 100% gradientul presional nu este exact zero din cauza pierderilor adiționale de energie. Vâscozitatea sângelui alături de inerția acestuia determină pierderile de energie în circulația periferică. Vâscozitatea poate fi definită ca frecarea apărută între straturile contigui de fluid, fiind consecința puternicelor atracții intermoleculare care tind să reziste la deformare (vezi mai sus). Influența inerției este dependentă de masa (densitatea) sângelui și de velocitatea fluxului: și deoarece densitatea este constantă, ceea ce se modifică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
s-au emis două concepte fundamentale: Pa - presiunea din patul vascular distal de stenoză; Pv - presiunea retrogradă efectivă; R - rezistența vasculară (valoare de ansamblu pentru rezistențele totale combinate ale tuturor vaselor distale față de stenoză produsă prin fenomenele de flux intravascular (frecare), prin compresie extravasculară și prin tonusul mușchiului neted vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea din aortă, tonusul vascular (modificări dinamice ale severității stenozei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tensiune arterială zero și de la absența fluxului colateral la flux colateral egal cu fluxul arterei normale. Studiile lui Gould au evidențiat că reducerea presiunii la trecerea printr-o stenoză este descrisă de formula: unde fQ este pierderea de presiune datorată frecării parietale vâscoase de a lungul lumenului stenotic corelată liniar cu rata fluxului prin stenoză (Q este fluxul sanguin mediu, exprimat în ml/s) iar sQ2 este pierderea de presiune asociată cu expansiunea bruscă și decelerația fluxului la ieșirea din stenoză
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
modificări ale distensibilității parietale (-sc eroza). l Complianța arterială este de asemenea un factor important în evaluarea permeabilității grefoanelor arteriale (compliance mismatch). Impedanța arterială este constituită din ansamblul de rezistențe care se opun debitului sanguin pulsatil: rezistențe pure (forțele de frecare) - legea Poiseuille; inerția la accelerare a masei sanguine; capacitanța sistemului arterial (funcția de elasticitate parietală determinată de proprietățile viscoelastice arteriale). Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
idealizate, ca de exemplu: punct material, gaz ideal, proces reversibil, rază de lumină, nivel energetic . Se mai folosesc machete, modele fizice (materiale) simplificate, chiar schițele pentru rezolvarea problemelor fiind niște desene idealizate. Se utilizează și idealizări ale fenomenelor: mișcare fără frecare, curgere laminară a lichidului, mișcarea pendulului gravitațional, asimilată în anumite condiții cu mișcarea oscilatorie armonică, etc. II.2.2.Definirea noțiunilor de fizică Definirea noțiunii urmărește să redea concis conținutul, esența acesteia, în limbajul științific specific, care nu se suprapune
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
figurate și cea mai mică plasma, sângele integral având o valoare intermediară. Datorită diferenței de densitate, elementele figurate sedimentează atunci când sângele nu circulă. Densitatea sângelui este 1057-1067 la bărbat și 1051-1061 la femeie. Vâscozitatea este dată de forța apărută prin frecarea păturilor de lichid în curgere laminară. Se exprimă față de cea a apei (cu valoarea 1), fiind de 4,74 la bărbat și 4,40 la femeie. Este o constantă importantă pentru circulația sângelui, realizarea și menținerea presiunii sangvine. Este direct
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din duoden enterocrinina, hormon ce stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează nu numai secreția pancreatică exocrină și pe cea biliară, dar și pe cea a celulelor duodenale. Secreția biliară. Bila, produsul de secreție al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sau patru degete, destul de ușor, așezat pe un pivot, ca o busolă magnetică; dacă apropii de extremitatea lui o bucată de chihlimbar frecată în prealabil, versorium-ul se rotește. Nu a cruțat nici timp, nici bani pentru a studia electrizarea prin frecare la numeroase corpuri din chihlimbar, diamante, safir, opal, ametist, rubin, smarald, cristal de stâncă, sticlă, sulf, ceară, rășină, arsenic, sare. Și-a adus materiale de pe înălțimile munților, din adâncurile mărilor, din minele ascunse. A făcut pentru prima dată distincție între
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
rubin, smarald, cristal de stâncă, sticlă, sulf, ceară, rășină, arsenic, sare. Și-a adus materiale de pe înălțimile munților, din adâncurile mărilor, din minele ascunse. A făcut pentru prima dată distincție între corpurile care se electrizează sau nu se electrizează prin frecare. Deoarece electroscopul său nu era izolat de pământ nu a putut descoperi acțiunea de respingere a corpurilor electrizate. Gilbert a sesizat că atracția electrică depinde de distanță, că existența unui obstacol oricât de mic împiedică atracția electrică și a elaborat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
alt corp. Un fulg se comporta în felul următor: lua contact cu sfera de sulf, era respins, zbura spre un corp vecin, după ce lua contact cu acesta, revenea la sferă și totul se repeta. Astfel Guericke a descoperit electrizarea prin frecare și prin influență. Din păcate, opera intitulată Experimenta nova, publicată în 1672, în care Guericke descrie experiențele și descoperirile sale, a fost uitată și redescoperită după aproape 50 de ani. Astronomul francez Jean Picard (1620-1682) a făcut observația că la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
făcute între 1705 și 1709 sub clopotul mașinii pneumatice de fizicianul englez Francis Hawksbee (1661-1713), elev al lui Robert Boyle. El a explicat fenomenul de electroluminiscență care se produce în camera barometrului cu mercur, când acesta este agitat, pe baza frecării mercurului de sticlă. De asemenea, a demonstrat că dacă se freacă cu lână un tub de sticlă golit de aer, în interiorul acestuia apare o lumină roșiatică, diferită de scânteile care apar pe suprafața exterioară a tubului. Hawksbee este considerat inventator
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și fenomenele electrice. A început experiențele de electricitate în 1746 și a descoperit, independent de Guericke și Gray, proprietatea vârfurilor ascuțite de a transmite focul electric altor corpuri, dar și de a-l primi. Studierea electricității care ia naștere prin frecare l-a convins că fluidul electric transmis poate fi negativ sau pozitiv: Focul electric poate fi făcut să circule ... poate fi făcut să se acumuleze pe un corp oarecare și poate să-i fie sustras. Pentru prima dată în istoria
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că făcuse o descoperire importantă: electricitatea animală. Descoperise un detector extrem de sensibil la curenți sau la descărcări electrice,care nu a fost încă studiat; acest detector i-a dezvăluit în curând un mod de obținere a electricității (în afara electrizării prin frecare și prin influență, cunoascute pe atunci). Credea chiar că a descoperit electricitatea animală universală, că este pe cale de a lămuri taina influxului vital care ar sta la baza vieții. El s-a apucat imediat să modifice condițiile experimentale. Într-o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
experiențelor cu nervi și mușchi de broască. Încă din 1779 Alessandro Volta (1745-1827) era profesor de fizică la Școala Regală din Como, Italia. El a inventat electroforul în 1774, dispozitiv pentru experiențe de electrostatică, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc, prima mașină electrică cu influență mai comodă din multe puncte de vedere decât mașinile cu frecare care a dat posibilitatea atât lui, cât și contemporanilor lui, să
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
dispozitiv pentru experiențe de electrostatică, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc, prima mașină electrică cu influență mai comodă din multe puncte de vedere decât mașinile cu frecare care a dat posibilitatea atât lui, cât și contemporanilor lui, să facă numeroase experiențe noi. În 1781, Volta a construit un electrometru foarte sensibil cu fire de pai, care nu era decât o perfecționare a unui aparat al fizicianului francez
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Mică (Turcia de azi) și de aici provine termenul de magnetism. Nu se știe cine a realizat prima busolă. Într-o lucrare chineză din sec. al XI-lea se indică felul în care se poate obține un ac magnetic prin frecarea unui ac de fier de o piatră magnetică. De asemenea, sunt descrise diferite dispozitive pentru orientare: acul magnetic este fie așezat pe un suport care plutește, fie suspendat de un fir, fie pivotează pe un ax. Utilizarea acului magnetic în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
luminoase ce se produc într-un tub de sticlă în care se face vid cu o pompă pneumatică. Tubul avea la capete câte un electrod metalic, ambii fiind în legatură cu câte un pol al unei mașini de electricitate prin frecare. În mod obișnuit, aerul din tub opune rezistență trecerii curentului electric, fiind rău conducător de electricitate. Dacă se aplică la bornele tubului o tensiune ridicată, la un moment dat apar scântei în zigzag care unesc cei doi electrozi (descărcare electrică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ceea ce le conferea o valoare universală. De aici și convingerea, consolidată timp de două secole, în imuabilitatea, permanența legilor în care intrau aceste mărimi. Caloric, energie și căldură La sfârșitul secolului al XVIII-lea, căldura, care rezultă ca urmare a frecării sau ciocnirii corpurilor, era tratată ca o substanță. A fost numită caloric de către chimistul francez Antoine Lavoisier. Concepută ca substanță, căldura nu putea fi nici creată, nici distrusă și se credea că este lipsită de greutate și autorepulsivă. Totodată, se
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Antoine Lavoisier. Concepută ca substanță, căldura nu putea fi nici creată, nici distrusă și se credea că este lipsită de greutate și autorepulsivă. Totodată, se presupunea că este atrasă de materie, în interiorul căreia putea pătrunde și ocupa spațiile dintre particule. Frecarea era capabilă să scoată acest caloric latent, rezultând încălzirea constatată experimental. În ultima decadă a secolului al XVIII-lea, Benjamin Thomson a propus un alt mod de a considera natura căldurii, teoria lui bazându-se pe efectele constatate practic. Fiind
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
strâns pentru a îndeplini operația delicată pe care o reprezenta o aterizare cu opt sute de kilometri pe oră. Înainte de contactul cu pista fu coborât trenul de aterizare, cu roțile învârtindu-se cu o viteză fantastică pentru a atenua efectul de frecare. Mult mai mult timp \ cel puțin așa aveau impresia pasagerii \ avionul zbură la o distanță infimă de sol, cu cauciucul roților abia atingând betonul, cu reactoarele scuipând foc și fum. Datorită sistemului automat de care dispunea, nava își menținea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
temporale se prezintă sub formă de automatisme pe o durată mai mică sau mai mare de timp. Ele se manifestă fie prin gesturi simple (mișcări de masticație, de sugere, de deglutiție, etc.) fie prin gesturi mai complexe (cum ar fi frecarea mâinilor, mișcări de dezbrăcare, plâns sau râs) mergând până la executarea unor acțiuni cu deplasare în teren. 5.4. Crizele vegetative Acestea însumează: dureri precordiale, palpitații, modificări ale respirației, salivație excesivă, etc. 5.5. Tulburări ale funcției somn-veghe La acești bolnavi
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
celorlalte categorii ale locuitorilor, totuși s-a dovedit că, proporțional, ea a fost mai scăzută, circumstanță atribuită practicii adoptate numai de ei, ajutorîndu-se unul pe altul în timpul paroxismului maladiei, prin aplicarea de cataplasme calde stimulative pe abdomenul suferinzilor și prin frecarea extremităților, când sunt amorțite sau în convulsii. Dacă știrile date de persoane tocmai sosite din București sunt demne de crezare, s-ar părea că molima se apropie repede de sfârșitul ei în acest oraș, ultimul număr de cazuri noi ivite
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]