8,103 matches
-
aceeași oră la terasa Club XXI, unde este invitat să participe și primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu. Fondurile colectate vor fi utilizate pentru dotarea cu echipament didactic a Școlii cu clasele I-VIII „Dumitru Ciumăgeanu“. Elevii cu nevoi speciale care frecventează instituția de învățământ amintită vor primi și cadouri de Crăciun, în cadrul unui spectacol organizat în 24 decembrie, la Teatrul de Păpuși. O altă inițiativă caritabilă a celor două cluburi va avea loc în 20 decembrie și constă într-un concert
Agenda2005-51-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284518_a_285847]
-
Gratuități R.A.T.T. pe baza buletinului sau cărții de identitate (original și copie) și a unei adeverințe eliberate de Serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Timișoara, care atestă calitatea de beneficiar al legii l elevii până în clasa a IV-a, care frecventează școlile din Timișoara, pe baza carnetului de elev vizat la zi (cu excepția vacanțelor și a zilelor de sâmbătă și duminică) l angajații Casei Faenza și ai serviciului SALVO (circulă cu legitimație de serviciu). De reducere cu 50% beneficiază: l pensionarii
Agenda2005-53-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284561_a_285890]
-
300 și 400 RON, care vor circula pe baza unui abonament lunar, eliberat de către Centrul de gratuități R.A.T.T. din Bd. Dâmbovița (se vor prezenta buletinul sau cartea de identitate, ultimul cupon de pensie, în copie și original) l elevii care frecventează instituțiile de învățământ din Timișoara (abonamentele se eliberează la chioșcurile R.A.T.T. pe baza carnetului de elev vizat la zi) l donatorii de sânge, pe baza unui abonament pe două luni pentru fiecare donare, obținut la Centrul de gratuități R.A.T.T. , în
Agenda2005-53-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284561_a_285890]
-
fiecare donare, obținut la Centrul de gratuități R.A.T.T. , în baza adeverinței emise de Centrul de Transfuzii și a buletinului de identitate. De reducere cu 20% la costul abonamentelor pe una sau două linii vor beneficia cetățenii Timișoarei, precum și studenții care frecventează instituțiile de învățământ superior din orașul nostru (abonamentele se eliberează la chioșcurile R.A.T.T. în baza buletinului sau cărții de identitate și a carnetului de student). De asemenea, primarul Timișoarei dispune de un fond de 100 000 RON din care poate
Agenda2005-53-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284561_a_285890]
-
va învârti după astrul zilei ca o floarea-soarelui. Zile și nopți de studii, ani și ani de căutări și speranțe. Fiindcă soarele trebuie pus la treabă... Remi Rădulescu s-a născut la 28 noiembrie 1957, în localitatea timișeană Bethausen. A frecventat cursurile Liceului de Construcții nr. 7, pe care l-a absolvit în 1978. A urmat apoi Institutul Politehnic Cluj-Napoca, respectiv Facultatea de Construcții, secția Instalații, pe care l-a terminat în 1983. În 2004 a devenit licențiat al Facultății de
Agenda2006-09-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284811_a_286140]
-
Europene Comparate din cadrul Universității de Vest. Cursurile se înscriu în Planul Plurianual - de acțiune pentru limba franceză în pregătirea lărgirii U.E. - elaborat de O.I.F. și susținut finaciar de Franța, Comunitatea franceză Wallonie-Bruxelles și Marele Ducat al Luxemburgului. Participanții vor frecventa cursuri de limbă franceză generală, dar va exista și un modul destinat celor avansați, „Sensibilizare la pregătirea concursurilor comunitare”. MONICA DIANA MITROI
Agenda2006-11-06-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/284853_a_286182]
-
intitulată „Transformatorul hidraulic, studiu teoretic și experimental”, să inventeze mașina cu aceeași denumire, brevetată în același an și să devină tot atunci profesor universitar doctor, s-a născut în 27 martie 1905, la Porumbacul de Sus, în Ardeal. După ce a frecventat renumitele licee Aurel Șaguna din Brașov, Sfântul Vasile din Blaj și Gheorghe Lazăr din Sibiu, apoi cursurile facultății prestigioasei Școli Politehnice din Timișoara - aici făcând parte din renumita promoție Remus Răduleț și Octavian Smigelschi - devine asistent universitar la disciplina de
Agenda2006-11-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284862_a_286191]
-
de... măcelar. La 17 ani, și-a furat viitoarea nevastă, pe Natalia, cu ajutorul profesorului de muzică, Giuricin. În 1951 a plecat la Oțelu Roșu, la Școala Siderurgică. Noaptea lucra ca laminor, iar ziua mergea la liceu. În puținul timp liber frecventa Casa de cultură. În 1953 a fost încorporat în armată, la o unitate de muncă pe probleme politice ale U.R.S.S. cu R.F. Iugoslavia. Cum sârbii și nemții au fost trimiși la muncă, la mina de uraniu de la Ciudanovița, a
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
150 de copii anual; anul cu cea mai mare prezență la activitatea celor două cercuri a fost 1992, cu peste 400 de copii. Recordul de longevitate în cadrul formației „Torent” este de 13 ani și este deținut de Raluca Pintiliuc, care frecventează formația de la vârsta de 5 ani, iar în prezent are 18 ani. Cei doi antrenori au, împreună, 60 de ani de activitate în domeniul pregătirii și formării copiilor. Manifestări aniversare În luna octombrie 2006 se vor aniversa 20 de ani
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
Ștrandul Tineretului de lângă Pădurea Verde. Cei doi autori reproduc și o reclamă din 1936: „Vară, cănd arșiță moleșește și trupul și spiritul, timișorenii găsesc o admirabila reconfortare la Plajă Comunala din Fabric! Despre „Baia și Plajă Populară S.E.T. , foarte mult frecventate în cursul verii”, se scria și în alt ghid al Timișoarei, cel din anul 1941 (autor Ion Stoia-Udrea), în capitolul „Exploatarea Băilor și Plajei”: „Mai sus de Uzina hidroelectrica, pe malul canalului Bega, S. E.T. -ul posedă o plajă, instalată
Agenda2006-22-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/285012_a_286341]
-
cabinele actorilor, depozitele pentru decoruri, costumelor și rechizitelor, locuința directorului, clădirea mai cuprindea și spațiile casinoului orășănesc, ale unui hotel și al unui restaurant elegant, cu grădină de iarnă. La parterul edificiului funcționa Cafeneaua La Prințul moștenitor, un local luxos, frecventat în mod sistematic și de boema vremii“, amintește istoricul local Syekernyes Janos, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara. După incendiul din 1920, clădirea și fațada teatrului au fost reconstruite după proiectele arhitectului bucureștean Duiliu Marcu. O frumoasă reverență în fața istoriei
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
de la Colegiul Național „C. D. Loga”, Colegiul Economic „F. S. Nitti” și Liceul Pedagogic „C. Sylva”, toate din Timișoara, vor simula o speță pe tema unui ipotetic proces intentat de un copil minor părinților săi, care nu îl lasă să frecventeze o discotecă unde se fumează, se bea și se consumă droguri. Cei circa 30 de elevi participanți vor avea ocazia de a lua parte la o dezbatere a problemei, cu argumente pro și contra. Cu aceeași ocazie se va inaugura
Agenda2006-26-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/285107_a_286436]
-
n-ar fi murit la numai cincizeci de ani. „La fel”, a exclamat lapidar autorul Ninsorii electrice. Ar fi rămas, adică, tot atât de fascinant și de acaparator ca în acel sfârșit de deceniu al optulea în care junii de-atunci îl frecventau cu sfială. De o mare generozitate (ca aproape toate gesturile sale), declarația lui Coșovei ascundea însă (așa mi s-a părut) și o profesiune de credință: asocia schimbarea, ideea de schimbare mai exact, unui sens nefast. Unei eventuale tentații a
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
zicând, un legalist: se prevala de Constituție, folosind în chip inteligent toate prevederile democratice pe care regimul le introdusese demagogic în legea fundamentală ca pe un exercițiu de imagine. În anchete, le întorcea securiștilor aceste prevederi ca pe un bumerang. Frecventa ambasadele și pe jurnaliștii occidentali cu o nonșalanță uimitoare: decretul privitor la secretul de stat din anii 1980 nu-l putea priva de dreptul său constituțional. Comportamentul lui atipic a pus Securitatea în dificultate. Și i-a atras un anumit
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
debut în fața clasei, toți colegii mei mă înconjurară felicitându-mă cu entuziasm, spre bucuria maestrului meu, care se și hotărî să mă pună să cânt la o producție a Conservatorului. Aceste producții aveau loc o dată pe săptămână și erau foarte frecventate de publicul muzical al orașului Lipsca. La o asemenea producție mă auzi și marele artist Carl Reinecke, care mă îmbrățișă entuziasmat de felul cum am interpretat un concert de Bach, cu o cadență de a sa. Eram acum o mică
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
secolului al XIX-lea. Crescând într-o familie de brahmani, fără să știe că a fost adoptat și că de fapt e irlandez, Gora devine ceea ce am numi azi un „fundamentalist” al religiei și castelor, (spre deosebire de prietenul său Binoy, care frecventează brahmoiștii, ține în casă o icoană cu Isus Cristos și ajunge să ia în căsătorie o fată modernă - ilustrând, de fapt, punctul de vedere al autorului). Inversul tolerantului Kim, Gora, care, după cum aflăm din consistenta prefață semnată de Liviu Bordaș
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
și istoricoliterar) unul dintre primii noștri poeți postmoderni. Astăzi, spuneam, Dimov are o cotă oarecum neclară. A pătruns, e drept, în manualele școlare și în programele universitare, dar, dintre tinerii scriitori, n-aș putea numi prea mulți care să-l frecventeze. Invers decât stau lucrurile cu deja amintitul Mircea Ivănescu. Pe lângă simpla ignoranță (un factor întotdeauna activ, pe nedrept trecut atât de adeseori sub tăcere), situația s-ar mai putea explica prin câteva aproximări conjuncturale. Două mi se par demne de
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
din Franța sau din Canada. Finețea, gustul, rapiditatea înțelegerii, profunzimea punctelor de vedere care, în România, veneau, ca să spun așa, de la sine, nu le-am regăsit cu ușurință în străinătate. E adevărat că la București am avut norocul să pot frecventa, de tînăr, oameni remarcabili, în timp ce în străinătate, ca simplu imigrant venit de departe, a durat un timp pînă cînd am cunoscut personalități cu adevărat deosebite. Dar asta nu înseamnă că impresia mea era greșită. În 1968 ați debutat cu o
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
Aldulescu despre felul atipic cum a ajuns scriitor. Prozatorul mărturisește că s-a format „pe cont propriu”: „...n-am avut niciodată vreun îndrumător maestru care să-mi recomande autori sau să-mi alcătuiască liste cu cărți de citit. N-am frecventat cenacluri și n-am lucrat în redacții de reviste literare.” Mai mult, el, în mod deliberat, vreme îndelungată, a ocolit această meserie, a fugit de propria sa vocație: „Oricum, între 18 și 35 de ani mi-am câștigat existența din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
mai bună, nici mai rea, în definitiv, decât aceea literară de odinioară, chiar dacă nu mai avem parte de ideologi și de cenzură, mă încearcă o teribilă nostalgie față de naivitatea criticului tânăr care eram cu o jumătate de secol în urmă. Nefrecventând personal lumea scriitorilor din primii ani ai deceniului de după absolvirea facultății, multe lucruri le-am aflat ulterior, fie din mărturii ale celor mai vârstnici, fie, după 1989, din cărți de memorii sau din jurnale intime. Lustrul la care mă refer
Un lustru de tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4347_a_5672]
-
cv-uri pentru a ascunde ceva ci astăzi abia l-am adăugat în cv-uri. Nu aveam de unde să cunosc “lovitură” pe care se pregăteau cei de la B1 să o dea, ci m-am comportat instituțional corect față de școală pe care am frecventat-o în 2006-2007 și pe care o urmez și astăzi. Din corespondență pe care o atașez mai jos cred că rezultă destul de clar relația mea cu această prestigioasa instituție de învățământ superior, ca fost și actual masterand și mai ales
Dan Șova, război cu Cătălin Prisăcariu de la Kamikaze și B1TV () [Corola-journal/Journalistic/42271_a_43596]
-
asemenea lucururi, în condițiile în care și astăzi, începând din 2011, sunt masterand la această prestigioasa instituție de învățământ superior, adică la London School of Economics, la un nou master, fără nici o legătură cu cel ale cărui cursuri le-am frecventat în 2006 - 2007 și anume la MSc în Governmment and Politics în the EU. Hai să facem un efort de imaginație și să ne gândim oare cum de m-au admis din nou, la un nou master? Această întrebare nu
Dan Șova, război cu Cătălin Prisăcariu de la Kamikaze și B1TV () [Corola-journal/Journalistic/42271_a_43596]
-
așa cum îi stă în fire, în intervenția să de la B1 și a arătat doar o parte a corespondentei domniei sale cu cei de la London School of Economics, ascunzând cu rea - credință comunicarea reprezentanților universității care atestau în scris faptul că am frecventat cursurile în anul școlar 2006-2007. Nu este nici o problemă. Anexez eu și aceasta corespondență ( a se vedea pagina 1 jos din documentul atașat)) pentru a-l putea spune liniștit domnului Prisecariu: “Rușine, Stimabile, rușine!”, mai scrie Dan Șova pe blogul
Dan Șova, război cu Cătălin Prisăcariu de la Kamikaze și B1TV () [Corola-journal/Journalistic/42271_a_43596]
-
mia fost prieten. Omul era inteligent și cultivat, cu o notă de afectare de care nu părea câtuși de puțin preocupat. Avea un gust artistic sigur. De altfel, casa îi era plină de tablouri primite de la pictori pe care îi frecventa și despre care scria uneori. Îți explica cu un zâmbet subțire, dar și cu o ușoară pedanterie pedagogică, care era lucrul cel mai important de văzut într-un desen peste care trecuseși prea repede. Conlocutorul și-l situa pe un
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
din epocă și de azi, propagandă. Studiile și articolele sale reacționează, desigur, la contextul de care vorbeam, dar nu exagerările și deformările tracomane constituie factorul declanșator al cercetărilor sale. Studiile clasice nu sunt, pentru el, o searbădă disciplină academică, de frecventat doar din rațiuni universitare, ci un crez și, totodată, un nutriment spiritual. Asta explică, probabil, popularitatea sa printre studenți - atestată de mărturiile unor iluștri colegi, ca Mircea Eliade -, ca și în viața literară, în ciuda faptului că nu a fost un
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]