1,774 matches
-
deosebit de receptivi la observațiile, remarcile și sugestiile părinților, foarte prezenți în funcționarea instituției, inclusiv în deciziile pedagogice, precum alegerea manualului. Dar această orientare se limitează la nivelul grădiniței și a școlii primare. Mai apoi, relațiile între colegi iau și forma frecventării între adolescenți, moment în care apar relațiile amoroase care, pentru continuitatea dinastică, sunt elemente cruciale. O încadrare mai sistematică necesită și un proces selectiv în privința instituției școlare, simpla segregare spațială nefiind suficientă decât în cazuri excepționale pentru a asigura o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sensul monden, moștenitorii încep să fondeze o linie descendentă. Acestora le deschid vechile dinastii ușile porților închise. Această separație, în sânul burgheziei, între vechi și noi, este o fractură mult mai sensibilă decât cea a apartenențelor religioase, care nu împiedică frecventarea reciprocă sau chiar căsătoriile. De aceea, trebuie să tratăm cu mari rezerve noțiunile de barieră și de nivel, așa cum le-a dezvoltat Edmond Goblot într-o carte celebră. "Orice demarcație socială este în același timp barieră și nivel, scria el
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care aparțin uneia sau alteia dintre biserici și credințe. Fiecare om își cunoaște mai mult sau mai puțin religia proprie; o religie concretă, practicată și percepută intuitiv, fără să se preocupe de teoretizări, analize și evaluări. În cazul unor culte, frecventarea altor biserici și folosirea scrierilor sacre din alte credințe este socotită un păcat. Sociologul adună opiniile acestor credincioși." (Cuciuc, 1996, pp. 37-38). Prin ele, sociologii capătă informații despre credința și religia subiecților, eventual părerea despre alte biserici, constatarea că unii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
măsura în care oamenii frecventează biserica și gradul de influență socială nu sunt cu predilecție o expresie directă a păstrării credințelor și idealurilor. Multă lume cu credințe religioase nu participă cu regularitate la slujbele religioase sau la ceremoniile publice; obișnuința frecventării sau a participării, pe de altă parte, nu implică întotdeauna existența unor convingeri religioase puternice oamenii pot merge la biserică din obicei sau pentru că aceasta se așteaptă ca ei să o facă în cadrul comunității." (Giddens, 2000, p. 502). Însă există
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă nelegiuitul e reperabil scenic prin mustața pe care o poartă element vizual menit să codifice distribuția "triunghiulară" a personajelor. 69 Frecventarea cinematografului reprezintă un simptom caracteristic stilului de viață modern, sugerând emanciparea femeii. La fel, practicarea sportului mai cu seamă tenisul și patinajul sugerează, în romanele lovinesciene, manifestarea libertății sexuale a femeii, care începe să-și exhibe, dezinvolt, corpul în public
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
6 Ibid., Scrisori ale lui Vasile Butză (2, Rue St. Michel, Liège) către Ministrul României în Belgia și Secretarul Legației de la Bruxelles, 6, 11 noiembrie 1898, nepaginat. 7 Ibid., Corespondență dintre Legația României din Bruxelles și Ministerul Afacerilor Străine cu privire la frecventarea de către Vasile Butză a cursurilor primei părți a anului academic 1898-1899 la Facultatea Tehnică a Universității din Liège, 23 ianuarie / 4 februarie 1899, nepaginat. În dosar există și o scrisoare datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
control centralizat. Și există și tradițiile individualiste, idealul statului minimal și așa mai departe. Totuși, la un moment dat, cred că se pune problema pe care în Europa trebuie să o pui mult mai des, și anume problema conviețuirii sau frecventării reciproce între persoane cu sisteme de valori foarte diferite. Pluralismul bazat pe segregare rezidențială sau bazat pe ignorare reciprocă poate funcționa foarte bine. Dar ce te faci când, ca în Europa sau în marile centre urbane din America, purtătorii unor
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de Arheologie Creștină în 1925. Dacă este greu să faci o listă completă cu reprezentanții importanți legați de Biserică prin intermediul familiei, trebuie să remarcăm, în timpul lecturării Memoriilor sau necroloagelor din ziare, că aceștia sînt numeroși. Educația, prieteniile, înrudirile, gesturile religioase (frecventarea slujbelor religioase, recunoașterea Euharistiei, împărtășitul, semnele de devoțiune, rugăciunea ... ) arată că Biserica constituie, pentru partidele creștin-democrate, un teritoriu cultural și electoral. Un exemplu elocvent este oferit de președintele german Richard von Weizsäcker, al cărui străbunic fusese un teolog și un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Facta nu a putut împiedica Marșul asupra Romei și nici venirea lui Mussolini. Împărtășind iluzia răspîndită în întreaga clasă politică italiană, și chiar la o personalitate ca cea a lui Giolitti, că o înțelegere cu fasciștii ar fi posibilă, că frecventarea palatelor ministeriale era o condiție suficientă de moderare, PPI a participat la primul cabinet Mussolini cu doi miniștri și patru subsecretari de Stat. Mișcarea mussoliniană era văzută ca un substituent conservator și autoritar, garant al ordinii, fără ca dorința sa de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
voi vedea eu, că vor vedea copiii noștri România mare, întreagă, neștirbită și liberă, pornind după cuvântul poetului: "De la Nistru și până la Tisa"..."163. Ne aflăm însă în fața unui paradox: eminescianismul basarabean al lui Stere nu s-a cristalizat prin frecventarea expresă a publicisticii de la Timpul, ci din însăși plasma biopsihică basarabeană a celui născut la Horodiștea Sorocăi, de unde va pleca în lume și Ion Druță. Faptul se explică, probabil, prin apartenența lui la partidul liberal, după trecerea printre socialiști, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de a se acomoda mai mult decât în modul cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării (ocazional își permitea frecventarea unui cinematograf sau lectura unui roman polițist), orice prefăcătorie și adaptare.“86 Fostul său student John King scria în amintirile sale: „În ochii mei, era un om care în materie de morală, intelect și artă era extrem de integru și se
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
oficială că el și-a petrecut timpul urmînd cursurile și învățînd carte, nu stînd degeaba prin Berlin. La 14 iulie 1873, Eminescu a cerut, de la Universitate, un certificat, așa cum îl dorea tatăl său. Certificatul, obținut la 26 iulie, după ce confirmă frecventarea cursurilor, arată că soli citantul, "a fost pregătit pentru studiile acade mice, la gimnaziul din Botoșani și a fost înmatri culat la noi, la 18 decembrie 1872, pe baza unul certificat de absolvire, de la acel gimnaziu"168. Acest certificat poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dorințelor. Acest fapt continuă să se desfășoare și în prezent. A venit ceasul teatralizării punctelor de vânzare, al animării sub diverse forme, al „marketingului experiențial” ce are ca scop crearea unei ambianțe de convivialitate și de dorințe, introducerea plăcerii în frecventarea locurilor de vânzare. În timp ce experții anglo-saxoni vorbesc de fun shopping, centrele comerciale și magazinele care aparțin tendințelor noi își propun să pigmenteze cu „magie” gesturile și locurile de unde se cumpără 11, să „transforme zonele de timp cronometrat în zone ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și de mărci, de produse culturale ori de articole de lux. În fazele I și II, consumatorul se deplasa el însuși pentru a merge în magazine; în faza III, comerțul vine spre el, amenajând spații de vânzare în funcție de orele de frecventare și de fluxul de pasageri. Asistăm la transformarea progresivă a spațiilor monofuncționale odinioară în subregim consumativ în arii hipercomerciale polifuncționale: cifra de afaceri pe metru pătrat în aeroporturi este acum superioară celei a „marilor suprafețe” comerciale, iar magazinele din gări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Dar asta înseamnă oare că gustul pentru sociabilitate și schimburi interumane a fost anihilat? Realitatea concretă nu confirmă această aserțiune. Timpul consacrat televizorului sau videoului a crescut, dar, în paralel, se constată o tendință de creștere - fie și ușoară - a frecventării muzeelor, teatrelor, circului, sălilor de expoziție sau a diverselor locuri ținând de patrimoniul public. Numărul spectatorilor de cinema scade, dar frecventarea parcurilor de distracții și participarea la spectacolele de stradă și la festivaluri crește 24. Cârciumile de cartier dispar, dar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consacrat televizorului sau videoului a crescut, dar, în paralel, se constată o tendință de creștere - fie și ușoară - a frecventării muzeelor, teatrelor, circului, sălilor de expoziție sau a diverselor locuri ținând de patrimoniul public. Numărul spectatorilor de cinema scade, dar frecventarea parcurilor de distracții și participarea la spectacolele de stradă și la festivaluri crește 24. Cârciumile de cartier dispar, dar o nouă generație de cafenele „specializate” (berării, baruri pentru amatorii de vinuri, baruri cu programe de karaoke, cibercafé-uri etc.) nu contenește
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în comunitățile rurale tradiționale, unde discursul amoros era sărac, stereotip și puțin verbalizat 56. Și poate că nu este inutil de amintit că disjuncția dintre sex și sentiment era mult mai marcată atunci când frumoasa retorică romantică făcea casă bună cu frecventarea asiduă a bordelurilor. Inflația reprezentărilor „obiectiviste” ale sexului este efectiv galopantă, dar concomitentă cu un elan fără precedent al psihologizării comportamentelor și a discursurilor. În presă proliferează articolele care disecă la nesfârșit resorturile vieții sentimentale; la televizor, bărbați și femei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau turistică. Triumful comercialului, al lucrurilor de unică folosință, al dispersiei: homo aestheticus este oare pe cale de dispariție? Oricât de reale ar fi, aceste fenomene nu reprezintă totalitatea raportului contemporan al indivizilor cu experiențele estetice. Sensibilitatea la peisaj, „cultul monumentelor”, frecventarea muzeelor, gustul pentru decorarea interioarelor ilustrează ponderea crescândă a apetitului estetic. Să mai amintim că cinematograful, muzica, moda, luxul, turismul sunt chiar în inima fazei III: din ce în ce mai mult, estetica consumului este cea care ordonează activitățile de divertisment. În plus, asistăm
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și pentru retenția apelor în bazine, regularizarea cursurilor apelor curgătoare, plantarea de arbori, însămânțarea pajiștilor etc. Domeniul social a. Dimensionarea rețelei școlare pe criterii multiple și nu exclusiv pe numărul de elevi și asigurarea, în cea mai mare parte, a frecventării de către copii a ciclului primar în sat. Sisteme alternative de asigurare a prezenței elevilor în școlile din alte localități, prin transport și/sau cazare în cămine, plasarea elevilor în gazdă la familiile colegilor, cel puțin pe perioadele de iarnă, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lumea populată de fantome a teatrului, dacă nu din dorința de a avea o posibilă „revelație”, de a avea acces la un mesaj secret, plin de tâlcuri pe care doar fantoma ni le-ar putea desluși? Fără îndoială, o îndelungată frecventare a operei lui Artaud ne-a condus inevitabil în miezul problematicii unui teatru ce se vrea capabil să întâmpine și să înfrunte fantomele. Totuși nu textele lui Artaud au fost cele care s-au aflat în mod nemijlocit la originea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
60% sau 70%... (vezi capitolul 3). THOMAS - UN ECHIVALENT DEPRESIV: FOBIE ȘCOLARĂ? Thomas, 16 ani și jumătate, suferă de două luni de o criză de anxietate la liceu, criză a cărei frecvență a devenit aproape cotidiană, obligându-l să întrerupă frecventarea școlii în urmă cu aproximativ trei săptămâni cu ocazia primei consultații. Thomas este în anul I într-o clasă cu profil tehnic, orientare școlară aleasă de el însuși. Elev bun, n-a repetat niciodată clasa și a terminat cu rezultate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acceptată de către diferiți membri ai familiei. După trei săptămâni de spitalizare și un tratament medicamentos modificat (alprazolam) se încearcă o reîntoarcere la școală, internat fiind în continuare, la cererea lui Thomas, dar crizele de anxietate reapar, obligându-l să suspende frecventarea școlii. În același timp, revenirile în familie în timpul week-end-urilor constituie ocazii pentru apariția unor conflicte între Thomas și mama sa, conflicte privind în general probleme minore, dar cu totul noi, deoarece până atunci singurele „ciocniri” dintre cei doi erau provocate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nicotină multiplicat de 4,5 ori la adolescenții deprimați în raport cu ceilalți. Totuși, acești autori relativizează această relație, remarcând faptul că un oarecare număr de factori de risc sunt comuni celor două situații (depresie și dependențe de nicotină) cum ar fi frecventarea delicvenților sau stimă de sine redusă, sau sunt puternic corelați. Dacă ținem cont de această observație, relația dintre depresie și dependență de nicotină rămâne semnificativă, dar cu un grad mai scăzut. De asemenea, Brown și colab. (1996) constată că, la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de somn în copilăria mică, sunt indicii indirecte ale aceste depresii precoce. În același timp, Vincent încearcă, ca orice copil mai mare, să-și îngrijească mama prin mângâierile sale și prin prezența sa. Dificultățile persistente din perioada separării cauzate de frecventarea creșei dovedesc existența acestei angoase de separare care, ulterior, s-a transformat de altfel în refuz școlar și în agitație foarte puternică la școală. Dacă această „depresie din copilăria mică” s-a atenuat în copilărie, în schimb perioada adolescenței pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manipulatoare, supuse forței puternice a adolescentului... Conduitele de ruptură sunt tot atâtea strategii comportamentale pentru a „învinge” dependența de obiect și incapacitatea de a înfrunta separarea. Astfel, se constată frecvent în antecedentele acestor tineri adolescenți rupturi multiple: întreruperea bruscă a frecventării școlii, escapade repetate, părăsirea bruscă a domiciliului însoțită de un conflict care face ca orice revenire sau chiar orice contact cu familia să devină imposibil etc. Ruptura are drept scop în același timp distrugerea relației cu obiectul și a obiectului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]