1,352 matches
-
și o îndemnă pe femeie să vorbească: - Da spune odată, femeie, că fac explozie! A ascultat toate cele povestite de femeie punându-și răbdarea la grea încercare. Scrâșnea din dinți cu fălcile strânse, își freca mâinile în neștire și își fremăta picioarele pe loc, de parcă ar fi fost în alergare, să poată fi atent și să nu întrerupă relatarea... Referință Bibliografică: DARUL DE CRĂCIUN (2) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vuiesc oceane, vânturi le frământa Și valuri mii spre țărm se năpustesc , Un cântec nou, divin, pământul cântă De trecere spre alt tărâm ceresc. E forfota în scoarță pământeasca Carbonul se transformă în cristal Și freamătă în carnea omenească Celulele, de trecere, de val. Ne doare lutul greu care robește, Apasă-n carne-atomii cei străbuni Ce ne-au ținut în limite terestre. Acum plecăm spre noi dimensiuni. Și totul se plătește cu durere, Zăvoarele ni se
ÎNTRE DIMENSIUNI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370614_a_371943]
-
Simpatie > VALS ÎN DOI Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vals în doi Pornim la vals împreună pe petalele timpului Cu fețe diafane transfigurate de dor. Buzele se ating,dansând sfios, Fremătând de splendoarea atingerilor timide. Mă cuprinzi în brațele tale dornice de îmbrățișări, Rămânând încleștați în magia primei priviri. Mă strângi la pieptul tău în care sălășluiesc dorurile - furtuni și mari calme deopotrivă, Mă porți cu pași siguri spre plaje însorite
VALS IN DOI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369593_a_370922]
-
sunt o umbră ce-așteaptă, Ca să urce spre cer câte-o treaptă, Anotimp ce-și așteaptă-nflorirea, Pârguind în tăcere sfințirea, Sunt sămânța ce-așteaptă sub brazdă Germinarea într-u-Acel ce e Gazdă, Încolțind, sfânta genă purtând, Mă-nnoiesc, mă înalț fremătând, Sunt un abur, aroma de Pâine, Secunda ce trece-ntr-un mâine, Rubiniul ce teascul prepară, Frământând cei-năuntru și-afară, Mă ascund într-un ieri circumcis, Meditând la tărâmul promis, Dar ce-i azi, mă învață mai mult De
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
liberă și neistovită în cuvinte, rânduri, rânduri. Iubirea mea - pasăre clădită ce știe să sărute cerul senin dar mult prea puțin fericită cu zboru-i prin miere și venin. Iubirea mea - apă de izvor ce țâșnește liber din stâncă. și caută fremătând de dor calea spre o mare-adâncă. Iubirea mea - cascadă-n durere ce cade sărutând pământul și tot mai multă apă cere sărutul ei, îl poartă vântul. Iubirea mea - pământ de dor ce poartă aortele de timp cu sânge roșu, verde
IUBIREA MEA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362682_a_364011]
-
de Dumnezeu, Magna cum laude cea față de credință, spre care mă-ndrept eu... Apoi, pe inimi o mireasmă vine, trupul se descleaștă, Pășind, se-așează pe genunchii vii, și sufletul pe treaptă... Popasul etern a început, tot ce durea, acuma freamătă, Îmi deschid inima, cu harul împlinit, dezmint aplauzele toate, Divinele cântări îmi stau în prag, jur să mi le agonisesc- Am sufletul ajuns la sfânt liman, de mă învață să iubesc... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: POPAS ETERN / Lilia Manole : Confluențe
POPAS ETERN de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362709_a_364038]
-
UNIVERSULUI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului în cârca furnicilor omul pășește agale ridică fruntea mândru gesturile îi sunt leneșe sapă groapa bipedului visător printre tranșee de umbre situl universului freamătă între poli cuvintele se nasc ușor, rezistă puțin la fel ca materialele ieșite acum din mâna omului la fiecare freamăt mai cade o cărămidă sau un ciob din zidurile de sticlă ale luxului la final de timp rămân gardurile pe
SITUL UNIVERSULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362779_a_364108]
-
2016 Toate Articolele Autorului MAI SIMT IARNA Mai simt iarna, coborând pe spic și floare. În glas am frig și e așa răcoare... Un vânt turbat se-nvârte sus, și cade cu puterea-i mare și totu-n cale roade. Freamătă izvorul; în fir subțire-i este cursul, va-ngheța curând și apa-i și susurul... Sub cer de sticlă, se aude timpul, respirând o alintare, coborând în iarnă, și pe spic, dar și pe floare. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: MAI
MAI SIMT IARNA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370140_a_371469]
-
Palais de Festival și-a îmbrăcat din nou scările monumentale în haine roșii,pentru gală. Vedete internaționale așteaptă cu sufletul la gură, o recunoaștere a talentului și orelor sacrificate pentru o glorie de câteva minute. Mulțimea de gură-cască de afară, freamătă la rândul ei de nerăbdare, în fața ecranului imens, în care se succed cu repeziciune imagini prin care un iscusit regizor de platou, nu vrea să scape nici zâmbete de complezență,dar nici pe cele pline de invidie. - Premiul pentru cel
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]
-
Încet moartea îi ajunge pe tinerii scăpați de foc, Iar guvernul „tehnocratic”,își ocupă noul loc. Sub guvernul ce-i schimbat,libertatea nu-i deplinăciă, Căci cei noi aleși acuma,au și ei parte de vină. Gândul încărcat de ură freamătă spre libertate, Piepturi tinere scandează,voința lor de dreptate. Dar azi vremelnic prinși în copcă,cei vicleni ies iar la mal. Din reflex puterea minte,că-i obiceiul ancestral.. Răul ne banalizează și în noi frica o purtăm. Zâmbetele alternează
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
în firea noastră umană să contemplăm și să ne reculegem la umbra crucii ce consfințește contopirea noastră cu eternitatea. Zugrăviți tabloul vieții cotidiene a maestrei Virginia Zeani, în America. Locuiesc în Florida, la West Palm Beach. Audiez cu plăcere și fremătată de nostalgii, muzică. Răspund cu plăcere oricărei chemări din partea unui om cumsecade, cu atât mai mult, românilor. Ce chemări, ce doruri, ce iubiri, ce proiecte și speranțe vă umplu sufletul în liniștea și splendoarea peisageră care vă înconjoară la vila
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
-mpreuna-am pictat Un colț de cer, o rază de soare, o floare, un petic de iarbă, un strop de mare, Unde să dormim, să visăm, să ne iubim. Îmi place când, rezemata la pieptul tău, Iti simt inima galopând, fremătând. Aș vrea să alung din privirea ta norii grei, Să ridic cortina și să triumfe lumină, bucuria, speranța, Să desenăm cu vârful aripilor curcubeul. Iubesc zâmbetul , privirea ta caldă, Setea ta de iubire, de viață, Chipul tău senin când suntem
ZBOR de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352852_a_354181]
-
în susținerea discursului său poetic. Uneori, ești acaparat de muzicalitatea cuvintelor alese cu grijă de poet, alteori, discursul său este tulburător prin gravitatea temelor fundamentale pe care le abordează. Atunci când amintește de părinții săi, simți că întregul său Univers poetic freamătă de o neliniște adâncă, iar când extrapolează spațiile iluminate de iubire, poetul are ceva din uimirile copilului care descoperă lumea. Vorbim, așadar, de un poet sincer, cu un timbru personal și nu de împrumut, dar și cu vocația revelării celor
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină, Răbojuri de stele pe bolți lunecând. În colțul de veghe - eu, rob al tăcerii, Cu tâmple albite, de dor fremătând, Din pulberi de clipe, la marginea serii Iubirea renaște din muguri de gând. Te port în icoana pictată de îngeri Imagine dragă pierdută-n deșert Te-aștept, haide, vino, în valea de plângeri Dă-mi viață și-nvie prezentul inert
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
sau chiar douăsprezece ore nu ofereau nicio posibilitate de scăpare. Nu se putea înnopta decât pe la cabane. De câte ori nu mi-am jurat că, dacă scap nevătămată, nu mai pun piciorul pe acolo? Dar, ca un făcut, la numai câteva ore, fremătam nerăbdătoare s-o iau de la început. În mediul de la oraș, odată cu intrarea la liceu, mă orientasem rapid spre puținii colegi care erau molipsiți cu microbul montan. Dacă ar fi să răsfoim „registrul de prezență” al cabanei Negoiu din anii optzeci
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
cădea pe pământ, voi fi din nou un simplu gând în mintea mamei. CIREȘE ÎN PÂRG am venit pe lume când primul rând de cireșe dădea în pârg. pe la al doilea, eram deja copăcel beat de lumină, miresme și soare, fremătând de-a valma cu păsările cerului și florile pământului. și azi sunt întocmai ... Citește mai mult FURTUNApe cer,fulgerele zvâcnesc scurtca picioareleunui bondar răsturnat.un aer receîmi înfioară șira spinării.simt cum, în curând,furtuna îmi va cuprinde inimacu hohote
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
siguranță,iar când stelele cerului vor cădeape pământ,voi fi din nou un simplu gândîn mintea mamei.CIREȘE ÎN PÂRGam venit pe lumecând primul rând de cireședădea în pârg.pe la al doilea,eram deja copăcelbeat de lumină, miresme și soare,fremătând de-a valmacu păsările ceruluiși florile pământului.și azi sunt întocmai...
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
rugăciune. Plină cu momente de reculegere în semn de respect pentru toți care și-au dat viața pe câmpul de luptă. Un mănunchi de clipe ce au aprins torțele din sufletele noastre și ne-au reamintit că pietrele vorbesc, codrul freamătă și apele ascund în adâncurile lor zeci de mărturii ale vitejiei neamului românesc. Încă un prilej prin care zeci de cuvinte emoționante au răzbătut dincolo de morminte, când pe treptele sfinte ale monumentelor istorice din toată țara s-au așezat mii
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
duhuri nocturne Șuierau în văile-abrupte. Acolo, în desișuri silvestre, Ai încercat cândva Să bați în piroane veșnicia, Însă chingile s-au rupt Și din vina mea, Îmbolnăvindu-ne iremediabil De năzuințe Cu un cod azi ilizibil, Furișat în orbite. Pribeagă, Fremătam de nerăbdare, Recuperam anii, Derulând un absurd dialog Între Spațiu și Timp. Te-am întrebat adesea Despre reguli, limite, sensuri. De ce oare, niciodată, N-ai vrut să-mi vorbești Despre moartea clipelor Ori despre imposibilitatea Zborului invers? Mihaela Oancea Referință
TE-AM ÎNTREBAT ADESEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353764_a_355093]
-
primiseră din 1791, pe lângă celelalte doleanțe. Împăratul le-a ascultat și aprobat dorințele printre care unirea cu Transilvania, suveranitatea asupra Croației și Sloveniei, încorporarea zonelor de graniță! Era 17 Martie 1848, practic ziua victoriei revoluției ungurești și la Viena. Budapesta fremăta în frenezie de marele succes revoluționar câștigat cu atâta ușurință, acum când toate visele lor neîmplinite de sute de ani, de la Mohacs din 1526, s-au împlinit aproape peste noapte, căzute ca din cer, de la Dumnezeul marilor străbuni. Au format
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
speranțe de viață în orice colț de lume ne-am află? Și Canada are ce să ofere, chiar dacă primăvară poposește aici cu puțină întârziere. Nici aici nu rămâne nimeni surd la chemările pline de viață ale primăverii. Te trezesti că freamătă inima încărcată de emoții, de frumos și de bunătate pe care dorești să le dăruiești, numai să fie cineva care să aibă nevoie de darul tău. Spațiile largi încărcate de verdeață duduie de energii care pot pune aripi chiar și
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
Florile sunt la fel de frumoase că peste tot in lume și pomii înfloresc parcă anume să ne îmbrățișeze cu ramurile lor, pasarelele cu gușulița lor cântă oda bucuriei de viață la fel ca suratele lor înaripate răspândite peste tot unde pământul freamătă de viață, iar sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos, la fel ne picura stropi de mir în suflet. Bucuria Învierii rămâne oriunde ne-am află, cel mai răsunător ecou al primăverii. Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 21 martie 2014 Referință Bibliografica
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
din valuri melodii neasemănat de romantice și lipite de suflet. Pe cele mai multe le interpretează soția compozitorului, Ileana Șipoteanu. Doi clopoței de cristal, ciocnindu-se, rup vieții toată suavitatea ei și o răsădesc în compoziție și glas. Familia compozitorului Dumitru Lupu freamătă, dedată pe viață armoniei muzicale. Ea n-ar repudia alt viciu uman, niciodată, mai mult ca viața fără cânt. Dumitru Lupu compune inimitabil, deși toate cântecele sale le auzim în noi, înainte de a fi compuse, iar ascultându-le, ascultăm ecoul
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SĂRUTUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Privesc cum freamătă copacii Sub verde crud, amețitor, Iar cerul se încrunt-a ploaie... Noi doi ne sărutam pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de
SĂRUTUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353935_a_355264]
-
Sentiment > SĂRUTUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Privesc cum freamătă copacii Sub verde crud, amețitor, Iar cerul se încrunt-a ploaie... Noi doi ne sărutam pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de vis, furtuni sau soare, Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu
SĂRUTUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353935_a_355264]