1,578 matches
-
solidaritatea cu cei care îndrăznesc să spargă un tabu politic, uitată, deseori, de promotorii solitarității românești de ieri și de azi, Doina Cornea rămâne pentru mine aceeași personalitate extraordinară - onestitate, curaj și generozitate. În 1984, Europa liberă serializa eseul meu Frig sau Frică? Sau despre condiția intelectualului român de azi (apărut în revista pariziană L’Alternative, sub îngrijirea lui Mihnea Berindei, traducere - Marie-France Ionesco) în care scriam și despre solidaritate vs. solitaritate. Din acel moment, necazurile din viața mea aveau să
Doina Cornea, 88. „Sărut mâinile, doamnă!...” () [Corola-blog/BlogPost/338970_a_340299]
-
praznic, mătușa cea mai mare dejugă boii!...până se zvântă lutul, până se face bun de prășit, nu durează mult!...Și, mai o melodie, mai o vorbă de duh, mai o glumă, mai un vis călare pe libelulă!...gata, soarele frige, unchiul dă iama la traista cu mere, mătușile scuipă în palme și încep prășitul!...Stai să vezi! Trei fete și un băiat prășesc de sfârâie pământul zbicit, dar destul de umed sub crustă. Băiatul prășește mai încet și mai stângaci, că
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
gândesc cum reușea bunica să ne sature pe toți. Avea cinci guri de hrănit. Nu realizam atunci efortul ei. Era o gospodină extraordinară. Țin minte că duminica ne tăia câte doi pui, îi punea la saramură cu usturoi după ce-i frigea în țăst cu turtă. Mamă ce mâncare regească. Și acum mă gândesc cum o savuram. Apoi lapte dumicat cu turtă. Alt deliciu. Nu mai vorbesc când scotea din garniță ce sărbătoare era. Practic am copilărit împreună cu fratele și verișoara pe
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
clasă au observat, dincolo de rondurile din fața școlii, un foc cu mai multe persoane în jur. - Ce se întâmplă acolo, tovarășe director? a fost curios Vătuiu. - Echipa de meșteri face inaugurarea în felul lor. Au cumpărat o oaie și o vor frige pe cărbunii de-i pregătesc acum. Vinul și țuica sunt puse la rece. Mai au și alte preparate specifice, dar friptura de oaie e baza. Ei așa procedează la terminarea fiecărei lucrări. - Păi o bucată din aia, cu alta de
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
apăsat de umbra morții; natura. Bacovia este poetul toamnei, o toamnă ploioasă, cu noroaie, sub melancolia tuberculoșilor. În poezia Nervi de toamnă: „E toamnă, e foșnet, e somn / Copacii pe stradă oftează, / E tuse, e plânset, e gol / Și-i frig, și burează”. Bacovia este, în același timp, poate cel mai mare poet al poeziilor dominate de apă, și, în acest sens, ilustrativă este Lacustră, pe care Călinescu o aprecia „suprema condensare a teroarei de umed”; tema morții. Moartea este o
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
sacrificarea unui miel fără cusur, de parte bărbătească, în ziua a 14-a din luna întâi. Cu sângele animalului evreii erau îndemnați să ungă stâlpii ușii și pragul de sus al caselor. Se mai arată că mielul să fie consumat fript la foc și mâncat în întregime: „dacă va rămâne ceva din el, pe a doua zi dimineața să-l ardeți în foc“. De asemenea, timp de șapte zile adepții mozaismului erau obligați să mănânce azimi, aluatul fiind interzis în această
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
corp. El controlează permanent toate organele corpului activând glande endocrine. S-a dovedit științific că, acest subconștient, poate prelua controlul asupra activității conștiente înlăturând teama. După unii autori subconștientul te-ar determina să sufli și în iaurt dacă te-ai fript cu supa. Categoric nu au dreptate. Controlul durerii este un principal atribut al activității conștientului dar, acumularea în memorie al surselor de durere poate fi un handicap în unele activități. Copilașul pune degetul pe plita încinsă, dar numai o dată în
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
li s-a sugerat să vină la „gustarea” ocazionată. Prin această „gustare” se înțelegea masa întinsă în lungul curții foarte încăpătoare iar cele 6 elemente feminine din casă lucraseră toată noaptea la învelirea sărmăluțelor. Restul porcilor tăiați era pregătită de fript. Așa-i în mahala. Trebuie ținut rangul familiei. Întoarcerea de la primărie cu un autobuz închiriat care ne-a lăsat la limita satului unde am fost întâmpinați de lăutarii tocmiți care ne-au însoțit până-n curte unde au rămas. Puțin dintre
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
Traian te hotărăști unde vrei să o faci și mâine poți merge la patron pentru negocieri, spuse Marian care se făcu că nu a auzit remarca amicului său. - Da, măi! Doar nu l-oi căuta acum noaptea. - Atunci hai să frigem o talpă mai rapidă că trece noaptea. - Gata, am plecat. Ajunși la Club Traian au găsit atmosfera încinsă și la propriu și la figurat. Fum de-l tăiai cu satârul, fetele sumar îmbrăcate fâțâindu-se pe podium, altele în brațele
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]
-
încalc, oferindu-i o „consolare” palpabilă și numărabilă. Cum mie, însă, nu-mi place să încalc legea, i-am oferit soluția de compromis: - Sunt sigură că „mamaia” e nerăbdătoare să vă ofere o ciorbă suficient de fierbinte cât să vă frigeți la limbă. Arrivederci!, mai zic lăsându-l în drum, de vorbă cu pisica. Mașina era un dezastru. Polei de colo până colo, iar roțile erau bine înfundate în zăpadă. Intru și dau drumul radiatorului și, între timp, îmi propun să
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
în timp. - Din nou vă mulțumesc, doamnă Ivănescu! - Pentru puțin, la revedere și weekend plăcut! - Mersi. La revedere. Deschise ușa și ridică de la secretariat plicul cu antetul Universității. Era pregătit pe biroul acesteia. Când îl luă în mână, parcă o frigeau degetele. Nu știa ce conține. Încă era sigilat. Atunci de unde știa directoarea că-i vorba despre o ofertă pentru un post de asistent universitar? Înseamnă că ori a primit și ea un alt plic, ori un telefon. Se grăbi să
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342118_a_343447]
-
frunze, miroase urme, ține rând la banane și dă like la orice spasm. - Aha!... Ai maieu cu găurele, ai? Bagi sifoane și mă cânți pe făraș la elefanți? D'asta-mi ești, trompetistule? Băă ! Papagal crăcănat! Tu să n-o frigi cu mine pe felie la buleală! ... Sunt aici să mă înțeleg cu animalele, nu să boicotăm rasa. Și vezi, că ești pe teritoriul meu băi, mânuță fiartă cu ferigă la cina pădurii ... Hai! Suflă-n lampă că-i curent destul
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
poftă sau mort de tot deoarece nu aveau altă masă. Să nu uităm riscul la care se expun mulți bucătari amatori în timpul preparării unei rețete culinare. Cine nu s-a tăiat la un deget...două, trei?... Cine nu s-a fript cu tigaia crezând că răspunde la telefon? Cine nu a alergat după o pisică hoață ce a “vânat” pulpa din castron? Cine nu s-a frecat la cap după o lovitură în sertarul uitat deschis în poziția înțepenit? Cine?? Cum
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii se-nsoară
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii se-nsoară
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
vor doar să-și ia mâna, Să se căpătuiască. Și ei împart dreptatea?! Dar nu pentru căței! Că fermă ‘’Ia de-a gata’’ Cuprinde mulți purcei. Uită de unde pleacă, Nu stiu unde-or ajunge... Ei fără sat se-ndoapa, Uitând că se pot frige. Cand-nfuleca sarmale Pe groapă de jar plină, Chiar de-si trimit semnale, Aluneca-n latrina. Dar lor tot nu le pasă: Au cuțitul și pâinea; Se duc ținând de masă, Căci le-a pierit rușinea... Referință Bibliografica: ...AU CUȚITUL
...AU CUTITUL SI PAINEA ! ... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341869_a_343198]
-
și arini. Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se frige însuși focul De dorul meu nestăvilit îl molipsesc - Și rugul nu-și mai află locul. Mi-i ținuta demnă de harul ce mi-i dat: În fața carieristului nicicând plouată-am stat, Și nici n-am spart cu fruntea
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se frige însuși focul De dorul meu nestăvilit îl molipsesc - Și rugul nu-și mai află locul. Mi-i ținuta demnă de harul ce mi-i dat: În fața carieristului nicicând plouată-am stat, Și nici n-am spart cu fruntea pânză efemeră
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
fotograf . Sub umbrele, în spume, se vinde bere la țap . Un bătrân dă nadă la pește ; o babă-și pune pe nas ochelarii, iar cu paleta de-alături lovește, peste trompe și aripi, țânțarii . Undeva, mai departe, sub cort se frig mititei la grătar . Se-aude sirena în port, iar sus, în turn se-aprinde un far . În curând, e părăsită și marea . Pe plajă liniștea rămâne deplină ; i-alungă pe toți înserarea . În camere, la ferestre-i lumină . Ion I.
LA MARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341939_a_343268]
-
căsătorit și cu propriile lui afaceri în sistem. Ospătarii au umplut imediat masa cu tot felul de platouri pline cu gustări atât reci cât și calde, pe bază de preparate vânătorești, pateuri din ficat de gâscă sălbatică și fazan, copane fripte de porumbel, piftie de rață sălbatică, frigărui de sitari și alte bunătăți, însoțite de garnituri la fel de gustoase și deosebite printre care ciuperci umplute, rulouri din aluat prăjite în unt, cartofi copți în coajă, completate cu salate de sezon. Bărbații și-
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
și gem câteva feliuțe de pâine. Dalia, în pat, continuându-și lectura, asculta cum ronțăie mamă-sa feliile crocante de pâine și cum soarbe zgomotos din ceașca cu ceai fierbinte. O privea distrată cum își țuguia buzele să nu se frigă. Gândul că putea rămâne doar ea și Ștefan pe barcă, singuri singurei, nu-i dădea pace. Simțea apariția unor furnicături prin tot corpul. Începu să se agite. Lăsă cartea din mână, și așa nu înțelegea mare lucru, nefiind concentrată la
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
kraklean ce se respectă, era foarte mârlan cu aceia care nu-și cenzurau limbile și le lăsau la vedere când se foia printre ei criminala asistentă personală. În sfârșit, fata plecă, după ce boss-ul dădu peste cap băutura și se fripse cu cafeaua, iar consilierii putură să respire. - Oalelee, o fac director la expediție, gândi șeful suprem, fără a analiza detaliat impactul produs de această posibilă avansare asupra categoricei doamne Swordfish. Mdeh, dragostea produce victime chiar și printre cei mai lucizi
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
Ba curajoasă de cum e ieșită din casă.. Pare slabă în a ei fire de candidă zână, Fața-i te arde, încântă s-o săruți pe mână, Să-ți rămână urme de ea n-ai avut grijă, Chiar obosită te-ar frige fară pic de miză.. Chiar de te înalță neașteptat spre cer, Și uiți de tot ceea ce-i atât de efemer, De te împinge apoi spre un neștiut hău, S-ar putea..ceva mai sigur, că tu ești cel rău.. https
ATÂT DE PURĂ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342614_a_343943]
-
era doar vineri. În Vinerea Mare era post și ajun. Maturii țineau tot postul. De Paște pregăteam nelipsita salată de boeuf, din legume și pieptul găinii fierte pentru leveșă (supă), leveșa pe găină de casă. Carnea și legumele urmau să fie fripte cu ai (usturoi) și cu oloi (ulei). Când am avut oi, făceam mielul umplut cu măruntaie și ouă fierte, tăiate cubulețe. În umplutură se puneau pe diagonală și ouă fierte, întregi, în așa fel încât, atunci când mielul urma să fie
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
ai verde, porodici (roșii), poprici (ardei), pepeni (castraveți), dacă le era sezonul și câte un borcan cu unsoare, scăpat nemâncat din iarnă, în care se odihnea ademenitor câte un vârf de cărnaț (cârnat) și câte o coastă friptă. Slănina o frigeam pe jar, scurgându-i unsoarea pe feliile de ptită (pâine) coaptă pe vatră. Dacă aflam bureți usturoi și bureți galbeni îi spălam în izvorul rece și îi frigeam trași în țeapă. Pthitoii și pomnițele puteau să mai aștepte, că nu
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]