840 matches
-
economice în strânse legături cu Rusia, care sunt adesea incompatibile normelor occidentale. Vizita lui Patrușev la București, din 17 iunie, este cea mai semnificativă din ultimii 22 de ani, iar Traian Băsescu a dovedit competență în a administra această relație frivolă între Rusia și România. Băsescu ține frâiele relației bilaterale În primul rând, Băsescu nu a făcut greșeala de a iniția 'resetarea' relațiilor Rusia-România. În schimb, a așteptat răbdător ca Moscova să facă prima mișcare, dacă nu să 'reseteze', cel puțin
Americanii îl laudă pe Băsescu pentru resetarea relațiilor ruso-române by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36785_a_38110]
-
unei cronici literare. Ar fi o prostie. S-ar muta greutatea aprecierii de pe estetic pe ideologic, cultural, filosofic, pe feminism ori pe political correctness. Multiculturaliștii au problemele lor: ar face bine să lase esteticul în seama bieților foiletoniști, revoluți și frivoli. Nu doar fiindcă îl disprețuiesc, dar fiindcă însuși felul lor de a citi literautra îi ține departe de el. Pentru ei literatura e un obiect de studiu căruia i se poate aplica o perspectivă sau alta, din care să rezulte
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
Gheorghe Grigurcu A fost Blaga un Don Juan? In pofida unei conotații frivole a termenului, am putea socoti că da. Rămîne să stabilim profilul donjuanesc al personalității sale, drept care vom recurge la disocierea pe care exegetul spaniol Ramiro de Maeztu a operat-o în cadrul categoriei. Potrivit acestuia, „adevăratul Don Juan" e cinic, infatuat
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
Salvarea lui temporară e într-o clovnerie eretică, simulare a libertății și a detașării de regimul comunist. Bufonul arborează nepăsarea, dar numai el știe că sub o asemenea mască se ascunde "codificata noastră biografie burlescă" (p. 286). Provincialul rebel, farsorul, frivolul iritant "se parodiază pe sine" (p. 247), până ce acest eșafodaj derutant se ruinează. Asistăm la proliferarea măștilor și a înlocuitorilor, ca un semn al falsității generalizate: "Toți purtăm măști, toți suntem înlocuitori" (p. 273), constată dezgustat și obosit Tolea. Norman
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
stricta actualitate, nu vei accede la un model pe care lumea să-l recunoască. Manolescu - „comentator de lumi, reale sau imaginare, un parazit util al creației, umbra ei indispensabilă (căci îi ia măsura)“, cum se descrie - alege mitralierea neobosită, aproape frivolă (căci lipsită de prejudecăți), a fiecărui sem(al) al teritoriului cultural. Pentru el, textele sunt viori, gata să se cutremure sub gândul ațintit care le „ciupește” stârnind melodii latente. Temele pe care le dă în rafale testează inteligența proprie, suplețea
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
din ochi, de teamă să nu fugă, gîndul pe care tocmai l-am înhățat". Să fie toate acestea simple manevre pentru a acoperi lacuna morală a timidității? Sau o "despărțire" de Noica, prevăzută cu ingredientele naturii unui ins pofticios și frivol, ale unei sfidări recuperatoare pe seama perioadei de "constrîngere", fie și "blîndă", a uceniciei în turnul de fildeș al intelectului fără rest? O "eliberare" celebrată cu un belșug de focuri de artificii?
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
i-a legat ani în șir pe artiștii de toate națiile din Timișoara, fie ei pictori, literați, filozofi ori numai profesori pur și simplu în școlile orașului, la Cărturești. Aproape construise aici o confrerie a bunului-gust și a dezbaterilor deloc frivole, unde putea să se așeze orice om îndrăgostit de artă, ori pur și simplu cel care căuta un binemeritat răgaz de contemplație la o cană de ceai. În iarna când l-am întâlnit am intrat în librăria sa împins de
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
și a sensurilor (fără a contrazice dicționarele) pare mai apropiată de cea de azi: ,Am alergat aici în Iași, nădăjduind c-oi găsi distracții care să-mi gonească gîndurile cele posomorîte" (Iorgu de la Sadagura). Desigur că distracția era totuși vulnerabilă, frivolă și vulgară: Camil Petrescu folosește verbul cu evidentă distanță sarcastică: ,Și era adevărat că mai toate femeile tinere și acceptabile ca femei Ťse distrauť la fel" (Ultima noapte...). În DEX (1996), ierarhia sensurilor și conotațiile cuvintelor s-au schimbat, distracția
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
echilibru cu armoniile și cacofoniile lui fără însă a distruge totul pe final fie prin tragic, fie prin pantagruelicul, nimicitorul hohot de râs. Din acest punct de vedere, povestea din Vicky Cristina Barcelona poate părea una ușoară dacă nu ușuratică, frivolă pentru cei lipsiți de umor, spusă de un Narator (Chrsitopher Evan Welch) cu o voce temperată, care știe să se distanțeze și care poate fi un alter-ego perfect al regizorului, tonul vag-ironic sună ca o veche și șoptită melodie woodyalleniană
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
însă căutarea a ceva nou, nu promite un sfârșit și nici fericirea. Într-un fel, ea este cea mai câștigată din această experiență pentru că își definește măcar o posibilitate de explorare. Încheind pe un ton voit de lejeritate, de escală frivolă într-o țară exotică, Naratorul lasă să se întrevadă cruzimea experienței turistice care lasă loc unei resemnări prăfoase sau unei căutări fără sfârșit. Și aici avem sarcasmul lui Woody Allen trecut prin nenumărate filtre pentru a deveni din otravă sirop
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
cu cizme negre de cauciuc, gumarii la modă. Simt o imensă rușine să spun lucrurile astea. O fac însă sub semnul unei atît de tîrzii exorcizări a răului. A fost un început tehui. Mi-e rușine. O rușine un pic frivolă, dar, oricum, rușine. Curios e că, iată, nu numai la cel mai înalt nivel se practica "retușul", ci și jos, nu credeam că regimul ajunsese cu fardul chiar și aici. Țin minte o situație celebră. În vizită în Spania, cuplul
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
dintre forma literară și ideile menite a le exprima. Dialogurile sînt odioase în frivolitatea lor, personajele sunt scheme abstracte vorbind în dodii savante, iar atmosfera e de comicărie groasă, cu iz de talcioc. Din carte răzbate o halenă de sarcasm frivol, un aer de comedioară pusă la cale de un autor care e iremediabil histrion. De aceea narațiunea propriu-zisă nici nu atinge treapta romanului, mai justificat fiind să vorbim de o schiță umoristică în care personaje derizorii rostesc niște cuvinte gongorice
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
de lectură: "E un (fals) roman de aventuri, e o oglindă "mateină" la început de mileniu, e romanul unei generații care trăiește, coleric, cu furie, dar și cu maximă dezabuzare". Iar pe coperta a IV-a citim că, pe cât de frivolă, viziunea romanului e "pe atât de gravă". Să fim serioși - a se citi circumspecți - o clipă! Nu putem fi atât de naiv sensibili și să consimțim la profunzime plecând de la atât de puțin. În măsura în care depinde de o serie de determinanți
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
în mod real, sau adevărat, o corespondență, tot timpul fiind livresc, "cultural", lucru de care amândoi avem oroare de fapt, deși... Observația cu Poulenc și cu aluzia la Freud și la "orchestra" pe când nota cuvântul dă scrisorii deodată o notă frivolă simpatică... nu știu cum să spun. Plimbându-se singur pe malul Rinului, Nego cu siguranță recita poezii de Rilke sau alții... Cum mi se întâmplase și mie, într-o zi, după ce ieșisem din Domul copleșitor și o luasem în jos pe Rin
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
sare în ochi, cronicarul rușinîndu-se singur de aberația afirmațiilor pe care le-a făcut odată. În al patrulea rînd, cronicarul suferă de optica efemeridei culturale: știe că viața textelor de gazetă e scurtă, iar gîndul perisabilității îi insuflă un aer frivol de conțopist literar. Cînd știi că scrii de la o săptămînă la alta articole a căror literă se va acoperi de o implacabilă patină de uitare, ochiul n-are cum să nu împrumute o umoare superficială. Toți visăm la texte încrustate
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
să revii la dulcegăriile creștine..."). Și, totuși, în ciuda tuturor argumentelor invocate, era profund nemulțumit că nu lucrează. Era, de fapt, un singuratec sceptic și disperat, bîntuit rău de ideea sinuciderii. Ideea sinuciderii m-a însoțit în toate împrejurările, grave sau frivole, ale vieții. În fond e vorba de o obsesie cu-adevărat salutară, de vreme ce pînă acum mi-a permis să rezist ispitei de a mă nimici pe dată". Dar mai tîrziu, la 20 mai 1967, nota resemnat și parcă eliberat: Ne
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
variante valabile. O variantă deprimant de mediocră, potrivit căreia druizii au fost niște filosofi care nu au scris nimic și care au dispărut din istorie înainte ca romanii să cucerească Galia. Acesta e adevărul gol-goluț despre druizi. Restul e fantasmagorie frivolă născută din delir de imaginație romană, sporită apoi de elucubrațiile ulterioare ale făcătorilor de scenarii de film. Situația, să recunoaștem, e aporetică: pe de o parte, fantasmagoria e rea, fiindcă face din druizi niște căpcăuni inteligenți manevrînd tainele universului, pe
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
monstrului, al „degeneratului superior” cum Lombroso numea geniul. Interfața „umană”, eleganța, aparenta disponibilitate camuflează oroarea, geniul rău al programatorului și, implicit, caracterul ambiguu al oricărei creații. Jocul pe marginea cuvintelor, construcția subînțelesurilor într-o discuție pe care Charlie o consideră frivolă, ignorând complet orice conținut identitar al nonpersoanei din fața sa, dar care altfel este gravă și periculoasă, relevă un profil particular al androidului care amestecă în paharul lui Charlie parazitul mutagen, creând astfel premisele propriului său joc creaționist în registru distructiv
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
și cucerirea de noi medalii pe panoplia gloriei. Desigur, toate mai marile sau mai micile fapte de muncă erau acumulări necesare, umpleri ale golurilor reale. Stridența reclamei le cufunda însă adesea în trivial, transforma o bună treabă gospodărească în ceva frivol. Ctitorii nu aveau sobrietatea managerului de cursă lungă, pus pe făcut avere, gravitatea constructorului ce știe să-și înăbușe măruntele exultări pentru conservarea stării de voință, echilibru și stăpânire a ansamblului. Edificarea, ca efort meritoriu, ca emancipare economică a țării
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
aflat la discreția capriciului otoman și deopotrivă crește în cultul eliberării Greciei, aspirație de care nu se dezice nici după ce, mutîndu-se cu familia în Moldova, intră în pielea unui efeb amator de voluptăți cinegetice, căruia viața îi promitea numai delicii frivole. Dar izbucnirea Eteriei îi va alunga aplombul sibaritic, Suțu fugind de represaliile turcești în Brașovul săsesc, de unde, după calmarea spiritelor, se va întoarce la Iași, căsătoria cu fiica vornicului Constantin Cantacuzino venind să dea grecului o rațiune de a se
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
citite prin referința la epocă, textul e pus, deci, în context. Ca relație istorică, fabulatorul mitografic Joyce, și nu parabolicul Kafka, îi apare ca fiind "cel mai detașat de timpul său" (413). Comparațiile între scriitori apar, rar, și la modul frivol, dacă nu e pur și simplu constatativ: Erich Segal, cu micul și uitatul său Love story, asemenea lui... Goethe, ajunge la inima epocii. Pentru o dată, criticul comparatist este și descoperitor ori cel puțin produce ipoteze care dau de gândit. Personajul
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
prezintă pe Matila Ghyka drept ,inventator" al Numărului de Aur, ca și cum o categorie filosofică ori un concept estetic ar putea fi inventat, iar pe ,inventator" ca fiind membru al Academiei Franceze, ceea ce e fals. Aceeași cariată casetă le taxează de ,frivole" pe Regina Maria, Maruka Cantacuzino și Martha Bibescu. Una din trei: ori autorul nu posedă înțelesul termenului, ori nu le cunoaște biografia, ori le confundă iubirile cu frivolitatea. Cel puțin în cazul Reginei Maria, un neadevăr proiectat asupra personalității ei
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
culc...") și în absența unor detalii ce dau interiorului casei un aer straniu - salcia înflorită așezată pe masă, frunzele de pelin de sub pernă, florile roșii prinse de jur împrejurul unei icoane cu îngeri galbeni - toate aceste gesturi ar putea părea simple manifestări frivole ale unei femei dornice să își trăiască iubirea neîmplinită. Totul are o înrâurire magică asupra lui Miron, iar acesta se lasă - în cele din urmă - prins în mrejele femeii pe care, a doua zi, o găsește metamorfozată într-o creatură
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
în final, inclusiv zona Mediteranei și o parte din Orientul Apropiat). Partea a doua a cărții ar putea să plece de la o exclamație spontană a autoarei: "Cum naiba reușeau pe vremuri scriitorii diplomați să continue aplecarea spre literatiră?". Întrebare deloc frivolă care denotă schimbarea condiției diplomatului, dar în același timp relevă că un scriitor, chiar și atunci când nu "produce" opere literare poate oferi în schimb unghiuri inedite în felul de a privi fenomenul politic și social. Este tocmai ceea ce face Grete
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
scriu deja, precizează americanul, cu aceste pauze prevăzute în scenariu. Boala de care suferă scriitorul american este și aceea a succesului, al cărei virus este editorul. Editorul, atunci cînd își dă seama de potențialul unui scriitor, îl împinge înspre subiecte frivole și astfel îl distruge. Exemplul oferit: Norman Mailer. Articolul e astfel plin de informații de acest fel, de concluzii prompte, de îngrijorare. Nu este prezentată, nici măcar timid, vreo latură pozitivă a literaturii americane și a sistemului în care ea funcționează
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5409_a_6734]