635 matches
-
televizorului, cu "surprize, surprize", telenovele și alte făcături jenant-grotești numite show-uri. Nu ne gândim la fervori culturale în Pașcani - de acest oraș vorbim acum -, am fi utopici. Ce ni se arată ochiului privind Casa de cultură - municipală, desigur -, pe frontispiciul căreia e numele lui Mihail Sadoveanu, personalitate-simbol pentru pășcăneanul cu orgolii localiste? În dreapta imobilului cu arhitectură proletcultistă, mai precis, în interiorul său, o crâșmă și un magazin "mixt", în stânga hardughiei, o berărie, ca să nu-i zicem tot crâșmă, la demisol, niște
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
Luminița Marcu Gazeta literară numărul 4 din 28 ianuarie 1962 pune în casetă la frontispiciu indicația că este un număr dedicat Conferinței pe țară a scriitorilor, iar textul care ocupă aproape întreaga primă pagină este „cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferința pe țară a scriitorilor”. Cuvîntarea începe cu fraza devenită celebră peste timp, chiar dacă rostită
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
urmă, generalul n-a mai venit. Iată și relatarea evenimentului: „Frumoasa gară de frontieră din Jimbolia a fost cu gust decorată în așteptarea înalților oaspeți. Verdeață, flori, drapele și ghirlande s’au folosit în belșug și cu pricepere. Sus pe frontispiciul clădirii s’a format din flori roșii, galbene și albastre urarea: «Bine ați venit». Marele drapel tricolor, cu stema țării, a fost ridicat pe catargul gării. Încă înainte de ora 10 au început să ia loc pe peron formațiile destinate să
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
înșine). La fel ca și în Istoria comprimată a jazz-ului din România, pe care am conceput-o pentru programul de sală al acestei sărbători, închei cu mulțumiri aduse capitalei Austriei. O metropolă culturală demnă de motto-ul înscris pe frontispiciul bastionului Jugendstil situat în inima ei: Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit (Timpului - arta sa. Artei - libertatea sa).
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
asigură un „rol social deosebit de util”. Acestea ar fi: reportajul, schița, poezia și piesa într-un act. Articolului cu aer teoretic semnatd e Paul Georgescu îi corespund două pagini de practică literară, din care trebuie să reiasă, așa cum spune și frontispiciul paginilor 4 și 5 ale numărului 30, că „ÎNDEPLINIM HOT|RÎRILE CONGRESULUI”. Nicolae Velea și Mircea Șerbănescu scriu reportaje din Bărăgan de la recoltatul grîului, iar Florența Albu, o poetă destul de admonestată în discuțiile despre poezia tînără pentru versurile ei de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5514_a_6839]
-
altfel în viața oricărui organism, fie el social sau cultural), este ideea de predare a ștafetei sub o anumită cupolă, cu doza cuvenită de ceremonial, cu obligația de ordin etic mai întâi, de a respecta un standard valoric, atunci când pe frontispiciul venerabilei instituții care-și continuă mersul stă scris Ramuri.” Între punctele de interes ale numărului semnalăm prezența Gabrielei Gheorghișor ca titulară a cronicii literare și a unui alt tânăr critic literar craiovean, Cătălin Ghiță, cu o rubrică intitulată Cum vă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
de vorbă cu Domnia Sa sub incidența unei camere de luat vederi, bine ascunsă, mi se pare un miracol (ulterior i s-a adus la cunoștință “ “furtișagul”). “Incomodul Cojan, admirabilul Cojan” am intitulat documentarul difuzat pe TVR2 - (12.02.2003) după frontispiciul unui admirabil articol apărut în presa pariziană. Același titlu vi l-am sugera și pentru ceea ce urmează. L’enfant terrible d’autre fois a rămas același l’homme révolté. R.G. - Domnule Cojan, sunteți artist până-n măduva oaselor, cum se zice
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
doar o săptămână distanță, a celor două evenimente. Figura cea mai importantă din punct de vedere cultural este comemorată în două pagini de revistă, pe când pentru liderul partidului ediția din 25 martie 1965 este cernită integral, toată prima pagină inclusiv frontispiciul este o mare casetă neagră, cu o o poză imensă la mijloc și cu titlul: „Amintirea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, veșnic vie în inima partidului, a clasei muncitoare, a poporului”. Textul care anunță moartea vine din partea comitetului central al partidului și
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
artă (autoare, printre altele, a unei monografii Ion }uculescu), Magda Cârneci este și una dintre cele mai interesante poete de astăzi. A debutat ca poetă cu volumul Hipermateria (Ed. Cartea Românească, 1980) semnat cu pseudonimul Magdalena Ghica, păstrat și pe frontispiciul următorului, O tăcere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985)", cronicile lui Dumitru Chioaru nu descoperă, propriu-zis, nimic, doar fixează în contururi mai puțin fluide ceea ce este de știut despre o generație departe de-a se fi liniștit. O generație de "lupi", care
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
Luminița Marcu Comemorarea lui Eminescu se insinuează cu cîteva numere înainte de numărul propriu-zis care coincide cu data morții poetului (...). Numărul dedicat exclusiv poetului este numărul 24 de joi 11 iunie 1964, care are sub frontispiciu precizarea „Număr omagial închinat comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu”. [...] Toate cele 12 pagini ale acestui număr omagial sînt dedicate exclusiv poetului, nu există nici un alt articol, text, vers care să se refere la altceva în afară de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4978_a_6303]
-
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis sâmbătă, la Siculeni - Harghita, tuturor celor care condamna stema aflată pe frontispiciului Gimnaziului Márton Áron din Miercurea Ciuc, să nu fie deranjați de istoria, de valorile și de trecutul secuilor. Alături de parlamentarii maghiari, de consulul general al Ungariei de la Miercurea Ciuc, Zsigmond Bârnă Pál, de autoritățile județene și locale, presedintele UDMR a participat sâmbătă
Kelemen Hunor încurajează afişarea stemei Ungariei pe liceele din secuime () [Corola-journal/Journalistic/46466_a_47791]
-
Chiar și dacă azi nu trag cu tunuri în noi, încearcă să ne ia istoria prin cuvinte și prin fapte", a spus Kelemen Hunor, potrivit NewsIn. "De aici, de la Siculeni, le transmitem tuturor cărora le înțeapă ochii stema aflată pe frontispiciul liceului Márton Áron din Miercurea Ciuc, să nu fie deranjați de ceea ce este istoria nostră, de valorile și de trecutul nostru. (...). Istoria nu poate fi ștearsă, istoria nu poate fi falsificată. Istoria poate fi pusă în paranteză, doar pentru un scurt
Kelemen Hunor încurajează afişarea stemei Ungariei pe liceele din secuime () [Corola-journal/Journalistic/46466_a_47791]
-
de la „Idei în dialog“. Scriitorul timișorean Mircea Mihăieș semnează în acest număr (1) un articol interesant, intitulat „Bătrânețea. Mod de întrebuințare“. Politologul Stelian Tănase vorbește despre București. Horia Roman Patapievici, directorul „ID“, lansează un „Manifest: calmul discuției, seninătatea valorilor“. Pe frontispiciul publicației stă scris: „Dintre artele liberale, să începem cu arta care ne face liberi“, Montaigne. Preț: 20 000 lei. în librării Ha Jin - În așteptare (Ed. Polirom, 198 000 lei); Bernard Werber - Arborele scenariilor posibile și alte povestiri (Ed. Humanitas
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
a dovedit însă absolut de neclintit când i s-a cerut, ca și lui Doinaș, să devină membru PCR. Refuzul lor vehement le-a atras amândurora "mazilirea" din funcțiile pe care le ocupau, apoi, pentru o vreme, chiar dispariția de pe frontispiciul publicației. Jurnalul lui de secretar de redacție, publicat în două volume după 1990, i-a dezamăgit pe toți cei ce așteptau de la aceste pagini, previzibile revelații. Din teama de a nu supăra pe cineva, autorul "îndulcise" asperitățile, pusese surdina. Dar
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
și să-mi pun urgent cravata. N. pare a fi un democrat convins și n-a reacționat nicicum la propunerea să mă imite. Sediul UNEAC-ului, în centru, s-a dovedit a fi o vilă cu însemnele fostului proprietar pe frontispiciul rococo, stil foarte îndrăgit de, presupun!, petroliștii din Texas, cu o curte micuță, ticsită de găinușe decorative, întru protecția cărora vizitatorii sunt invitați să tragă neapărat portița la intrare. Frumos, înduioșător chiar, cu micul inconvenient că urcând scările celor trei
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
indirect și, de bună seamă, involuntar, confirmarea tezei căreia Pierre-Maxime Schuhl (reputat elenist francez din ultimele decenii) i-a dat o admirabilă formulare. Ne permitem să reținem atenția cititorilor noștri redând aceste cuvinte, pe care le putem considera un autentic frontispiciu al cărții de față. Zice, deci, Schuhl (în traducerea lui Ion Banu): «Cercetarea trecutului ș...ț, dacă este făcută în numele omului, pentru om, nu poate să fie decât contemporană (s.n.). Istoria este o imensă lecție de umanism prin faptul că
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
oglinda poate/ eu te aleg dintr-o materie amintind lumina și nesonoră/ ca ea/ imaginează-ți pielea unei tobe îngăduindu-i soarelui/ să o străbată// prin foștii ochi ai animalului." (Lucrări și zile). "Dumnezeu a murit", propoziția nietzscheană înscrisă pe frontispiciul liricii moderne, cu a sa transcendență goală, e întâmpinată de atâtea și atâtea versuri remarcabile din creația lui Ion Mircea cu lipsa de considerație, morală și intelectuală, pe care o merită. Acum și pururea și-n vecii vecilor, amin.
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
mine într-un scaun cu rotile. Cartea a ieșit slabă. Nu foarte slabă, doar slabă. În afară de un poem mai acătării, restul nu meritau să apară într-o carte. „Nu intoxicați copiii cu literatură proastă, ar trebui să stea scris pe frontispiciul oricărei biblioteci.“ Evident, nu e vina lor, meritul pentru mediocritatea cărții îmi aparține în exclusivitate. Un start lipsit de satisfacție care m-a marcat mai mult decât îmi place să recunosc. Nici azi nu mă simt poetul care îmi doresc
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
mă, zi-mi că știi. Nu? Păi Opera de artă e Piatra filozofală, nu? Opera cea mare, Magisterul. Ha? Nu? Am tras cu ochiul spre păunul Martin. — Alchimiștii îi mai spuneau și cauda pavonis, coada de păun. Știți că pe frontispiciul bestiarelor din Renaștere păunul înlocuia de multe ori reprezentarea omului din vedenia lui Iezechiel, alea patru hayoth hakodesh, știți? Și m-am apucat să recit ca dintr-un jigodnic, miorlăind popește: — „De mers ele mergeau în tuspatru părțile, și în timpul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
C.P., decupate în metal galben și așezate deasupra unei ramuri cu frunze de laur, din metal patinat; un șnur cu un fir metalic, auriu marchează cotorul care prelungindu-se printr-un orificiu, fixează pergamentul pe care este scris textul. Pe frontispiciul pergamentului, alături de numele posesorului, sunt desenate două bastoane de mareșal încrucișate, care sunt puse peste o crenguță de laur. Cartea de mareșal este datată și localizată: în partea stângă apare locația și data: București, 14 iunie 1930, iar în dreapta, este
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
prezentarea presei, scoate în evidență rolul pe care l-au avut aceste organe. Expunerea ziarelor apărute în Bucovina cuprinde un spațiu de 190 de pagini, gruparea lor facându-se în ordine strictă, alfabetică, cu datele de identificare respective, începând cu fotocopia frontispiciului și apoi cu datele esențiale ale publicației: titlurile și subtitlurile, anii de apariție, întemeietorii, susținătorii, colaboratorii, tipografii, rubricile mai importante, genurile gazetărești folosite, redarea conținutului unor articole și informații pe care autorul le-a considerat utile cititorilor, invitându-i totodată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
vomă acră, ce se sprijineau acum de desenul gingaș al vreunei sandale de sfânt, de poala Preacuratei. Copiii doar în chiloți de pe balcoane aruncau acum la țintă, cu cartofi sau cu roșii, în ochiul căprui, triunghiular, atoateștiutor, deschis pe imaculatul frontispiciu. Când venea mașina gunoierilor, duhoarea grețoasă umplea biserica, iar blasfemiile gealaților cu șorțuri de mușama, rostogolirea lăzilor de gunoi, ciocnirea lor de tencuiala pictată cu arhangheli și balauri, judecăți de Apoi și sfinți îndesați unii-n alții, cu aureole ca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
le citești, dar el nu râdea. Doar o poveste era mai comică, cu un porc care dădea curent electric. Altă carte se numea Literatura română. Asta avea poze cu scriitori și cu titluri de ziare. Sub titlurile de ziare scria "frontispiciu". De pildă, "Bluze albastre (frontispiciu)". Lui Mircea cuvîntu-ăsta-i plăcea grozav și-l repeta tot timpul. Mai erau și poezii. Unul dintre poeți era Eminescu, al cărui chip îl știa bine, îl găseai peste tot. Sub poza lui scria Mihail Eminescu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
râdea. Doar o poveste era mai comică, cu un porc care dădea curent electric. Altă carte se numea Literatura română. Asta avea poze cu scriitori și cu titluri de ziare. Sub titlurile de ziare scria "frontispiciu". De pildă, "Bluze albastre (frontispiciu)". Lui Mircea cuvîntu-ăsta-i plăcea grozav și-l repeta tot timpul. Mai erau și poezii. Unul dintre poeți era Eminescu, al cărui chip îl știa bine, îl găseai peste tot. Sub poza lui scria Mihail Eminescu. El fusese cel mai mare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
reparații la acoperiș și a refăcut pictura, la care au lucrat doi specialiști, unul din Târgoviște și celălalt din Moțca - Pașcani. În anul 2002, preotul Ciprian Ichim face reparații capitale, înlocuind toată tâmplăria, zugrăvind pereții exteriori și pictând ocnițele de pe frontispiciul bisericii. Pictura a fost realizată de artistul plastic, Ciprian Cârcei, din Grumăzești - Neamț. În 2009 s-a renovat la Tg. Neamț o parte din mobilierul bisericesc: iconostasele Maicii Domnului și tronul arhieresc. Biserica ,,Sf. Dumitru”, sfințită în 1937, are o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]