628 matches
-
neregulat, până la 10 aprilie 1904. Scris anume pentru popor. Unele surse susțin că ziarul a apărut la 14 ianuarie 1902. La Iași lipsește din arhivă acest periodic. 74 Dreptatea Dreptatea, Cernăuți, apare în perioada 1909-1910 (a se vedea materialul cu frontispiciul/1920. * Dreptul Țărănimii Dreptul Țărănimii, organ independent, editat și redactat de către un comitet de preoți, învățători și țărani care la 1914 dădea două vești senzaționale: a) contopirea Partidului Național cu Liga Poporului de sub conducerea dlui general Averescu; b) prădarea fondului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost alta decât luptătoarea Partidului Național Român și a adevăratei opinii a publicului român cu sistemul învechit al politicii neactive de mai înainte.” Gazeta Bucovinei care apărea la Cernăuți la 1/13 ianuarie 1895 purta cu ea, înscrisă pe frontispiciu, vechimea celui de al V-lea an de existență, dar numerotată de la numărul unu în fiecare an calendaristic, cu sediul redacțional și administrația în strada 89 Ezenberg nr.3, fiind tipărită de două ori pe săptămână la tipografia concesionată de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
St. Morărescu. În „Lupta începe”...” un fel de editorial, Traian Brânzeanu, care se dovedește pe parcurs a fi unul din președintele partidului rezultat din fuzionarea partidului național și a celui țărănesc, dar și directorul ziarului care își înscrie numele pe frontispiciul foii deabia în noiembrie 1925, explică cum „organizațiile din Bucovina ale partidelor naționalist al poporului și național au fuzionat formând o singură organizație a Partidului Național” iar Gazeta Poporului va apăra cu tărie interesele naționale, va biciui fără cruțare relele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luni înainte de 12 iunie 1932, ca apoi de la 17 iulie la 16 octombrie 1932 să fie iarăși altă sincopă. După ce Luptătorul a fost confiscat și suspendat la sfârșitul anului 1931, la reluarea activității în iunie 1932, săptămânalul, înscriindu-și pe frontispiciu numele directorului Eugen Popovici, iar în josul paginii pe al redactorului responsabil - Eugen Popovici, și proclamânduse „organ independent”, anunța prezența în paginile sale a „experienței profesionale și indestructibila prietenie a cunoscuților ziariști Vasile Teodorescu și Emil Kososchi, reputați corespondenți cernăuțeni ai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru Cernăuți, Botoșani și Dorohoi, redacția pentru Cernăuți în strada Lt. 133 Breabăn nr.5, director, George D. Râncu, Tipografia „Școalelor” - Dorohoi. Înscris la Tribunalul Dorohoi sub nr.5505/1938, dar poartă anul VI de început. După cum fondator apare pe frontispiciu I.B. Deladămileni, iar în corpul ziarului din 8 aprilie 1939 calitatea e declinată către D.I. Brăscăucianu. În dreapta titlului său ziarul poartă citate din diferiți autori: „Scrisul nu se învață și talentul nu poate fi stimulat” - Cezar Petrescu; „ Profesiunea de ziarist
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sibianu, Gavril Mihai, Pr. Florea Chișcan, dar și cu rubrici noi: Știri din țară și străinătate. Foaia de zidire sufletească a Arhiepiscopiei Suceava, Credința, tipărită tot la Suceava, a creat și în 1949 alte 130 de pagini, cu adaosul din frontispiciu: Apare cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Sebastian, sub îngrijirea uni comitet de redacție. Nu mai era nominalizat expres. Dr. pr. C. Antonescu continua să scrie și să semneze „Întru apărarea păcii” în nr. 89 din august septembrie 1949, de exemplu. „Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlul „Formă, formare, informare”, iar Aurel Vasiliu face aprecierea că lucrările lui Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu și contemporanii lui și Posteritatea critică a lui Maiorescu, sunt „lipsite de obiectivitate în interpretare”. Aspectul grafic al publicației este înviorat de vignetele și frontispiciile desenate de Mac Constantinescu. Au mai semnat: Emil Zegreanu, Const. Loghin ș.a. * Curierul Surdo-Muților, TaubstummenBote, organul Surdo-Muților din Moldova de Sus, apare la Cernăuți cu numărul pentru aprilie-mai-iunie 1927, venit ca „o necesitate a împrejurărilor timpului ce ne impune să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ș.a.m.d. - fie distinct, fie în rubrici: răbojul cărților, plivind, cronică, poșta redacției, poșta administrației, bibliografie... * Supliment la Junimea Literară din mai - iunie 1924 este Buletinul Bibliografic care însoțește revista până în 1928, de când revista nu-și mai scrie pe frontispiciu numele Leca Morariu, secretar de redacție. Despre Buletinul Bibliografic, Leca Morariu explică în numărul unu al acestuia în „Rostul Nostru”, publicat, firește, în Junimea Literară ce este cu „catalogul public al uitatelor noastre rafturi cu cărți, care va semnala unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase figuri în text, deosebit de utilă celor interesați. * Lumina, organ profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, având înscris pe frontispiciu conținutul psalm.145 „Cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi”, reapare la Cernăuți la 28 octombrie 1938, director și redactor responsabil Onufrei Dobrea, redacția și administrația: strada C. Negruzzi nr.13 B, Cernăuți. Tiparul la Glasul Bucovinei. Lumina apărea ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stării de alienare a torționarilor, a sadismului lor, dar și de încercarea de a micșora procentul cazurilor mortale. La Gherla celulele de reeducare sînt botezate de către victime: Camera morții, Camera nebunilor, Camera chinezească etc. La intrarea în închisoarea Pitești, pe frontispiciu era scris: Pentru dușmanii poporului nu există nici milă, nici îndurare. Și, într-adevăr, cum și subliniază Costin Merișca, Piteștiul a fost o insulă a terorii absolute. Aici supliciile "reeducării" erau infernale, conform dispozițiilor minuțioase date de ofițerii politici lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceleași grupări „anti-comuniste” de care vorbeam mai sus -, printr-un clișeu de gândire, vor repeta până la nesaț și Îndobitocire a simțului critic că „nu a existat rezistență În cultură și prin cultură”, voi adăuga că instalarea unor noi nume pe frontispiciul unei literaturi naționale e un fapt firesc care ține de istorie și de mișcarea gustului și a mentalităților, dar vehemența cu care s-a făcut acest lucru la noi, amestecul insidios de cultură și politică, marginalizarea insistentă, uneori brutală, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a globului! Sau preotul de țară Vasile Lucaciu care, impresionat În tinerețe de cea mai mare catedrală a Europei, San Pietro de la Roma, hotărește Împreună cu enoriașii săi din satul Sișești de lângă Baia-Mare să ridice „una la fel”, pe al cărei frontispiciu Înscrie majusculele ce ascund deviza marii „Companii a lui Iisus” și a „comandantului” ei Ignatio de Loyola: A.M.D.G - ad majorem Dei gloriam; dus apoi cu fermitate de Unguri În pușcăriile de la Szeghedin de fiecare dată când se afla
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni va sărbători 100 de ani de activitate. Mulți dintre absolvenții sau profesorii acestui liceu Îndeplinesc cu cinste și demnitate sarcini de mare răspundere Încredințate de societatea noastră socialistă. Ținând cont de rolul proeminent manifestat pe frontispiciul culturii și științei naționale de acest liceu, se cuvine să sărbătorim Într-un mod cu totul deosebit acest eveniment. În acest sens vă rugăm să ne destăinuiți câteva impresii ale Dvoastră, despre școală, elevi, profesori sau oraș, care să completeze
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bronșita cronică de care sufăr. Rău au fixat cei de la liceul „N. Gane” serbarea În noembrie, când e vremea rece și urâtă. O puteau pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra frontispiciului. Nu credeam că aceasta atârnă de forul suprem: Consiliul de Stat. Am fost și eu solicitat să colaborez la „Revista Noastră” sau Anuarul Festiv; dar nu m-am achitat Încă. A rămas ca Anuarul să fie redactat? Nu mai știu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai mult de vorbă cu mata, și cu simpaticul domn Moscaliuc (...). Festivalul s-a desfășurat frumos, cu unele inerente lipsuri și nemulțumiri inevitabile, pe care nu mai vreau să le relev. Mă bucur mult, că liceul și-a recăpătat vechiul frontispiciu, că patronul liceului Își are bustul În bronz, făcut de un fost elev, Irimescu, că, În mare, serbarea a fost reușită, că m-am Întâlnit, emoționant, cu atâtea serii de foști elevi, care mi-au arătat toți dragoste și prețuire
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a adevărului”, suntem noi, față cu istoria trăită, indiferent că e personală sau colectivă, națională, suntem noi demni de o reală „mărturisire”? Cu atât mai gravă atunci când ea este făcută publică, tipărită într-o carte ce poartă numele nostru pe „frontispiciul zidirii de hârtie”, care ar trebui, și ea, să înfrunte, dacă nu secolele, măcar anii, poate deceniile, în unele, rare, cazuri?!... Aici, în acest „punct” se cere morală, simț etic, reală onestitate și categorică din partea autorului: în capacitatea de a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reușit să ia Tetraevanghelul. Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei l-a răscumpărat de la Kemeny și astfel, o asemenea comoară artistică a rămas în țară, Tetraevanghelul este o operă de artă deosebită, prin miniaturile care îi reprezintă pe cei patru evangheliști, prin frontispiciile care însoțesc unele pagini și chiar prin forma elegantă a literelor. Dar, ceea ce îl face de neprețuit, este portretul lui Ștefan cel Mare, primul în ordine cronologică, dar și cel mai veridic, mai aproape de realitate. Astfel, îl putem admira pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1944, după ce, cu un an mai înainte, fusese ales membru de onoare al Academiei. În perspectiva timpului, figura prof. Rainer rămâne legată de evoluția anatomiei, de un salt în concepția anatomică. Faptul că mai întâi la Iași a fixat pe frontispiciul sălii de disecție aserțiunea "anatomia, știință a formelor vii" rămâne un simbol al crezului său științific. CONSTANTIN THIRON (1853-1924) Printre personalitățile care și-au legat numele de începuturile Facultății de Medicină din Iași se distinge dr. Constantin Thiron, fost profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sub oblăduirea lui și a cărui culme fusese atinsă prin publicarea în Săptămâna a editorialu lui deschis antisemit Idealuri, semnat de actualul senator C.V. Tudor. A vorbit fără menajamente despre resuscitarea șovinismului și a antisemitismului în publicații pe al căror frontispiciu scria „Proletari din toate țările, uniți-vă!“, despre demagogia patriotardă și invazia de versuri proaste care compromit patriotismul și ideea națională, despre prigonirea criticii când aceasta dorește să spună adevărul despre aceste lucruri - un discurs care, rostit în acel cadru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
observației și căutând să identificăm, apoi să comparăm textul inscripțiilor din ambele ilustrate, vom constata că Ilie Gheorghe, patronul Bodegii de la răscrucea străzii a cedat-o lui N. Epureanu, noul proprietar care și-a înscris numele și anul, 1921, pe frontispiciul clădirii, transformând Bodega în Restaurant [...]. Și astăzi aceste locuri își păstrează cu fidelitate imaginea din trecut. Doar sergentul de stradă cu fluierul de gât aflat în mijlocul intersecției spre a veghea la ordinea din zonă și eventuala trecere a unei căruțe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care aprecia mult formatul și prestația tatălui nostru. Liceul mi-a călit orice ezitare și-n egală măsură mi-a rafinat gustul pentru frumos, pentru artă, educându-mi emoțiile, atitudinile, așteptările. Zidurile acelea groase asemenea unei cazemate, profilate exact pe frontispiciul muchiei de faleză dunăreană păreau reci, decente, distante în relația cu oamenii și peisajul oferit. În interior însă erau suflete mari, erau oameni a căror viață s-a identificat cu școala, era acea vibrație, emulație și desigur profesionalism. Și acum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dramatiza în inocenți - și din inocență să cădem din nou în martiraj, în prunci căutați noaptea. Niciodată nu ne vom imagina Iude, Ane sau Caiafe - deși Pilați din Pont, în „cazul Labiș”, am întâlnit, și încă fericiți, cu numele pe frontispiciul revistei. Labiș ispitește la nevinovăție. E cea mai adâncă dintre primejdii. Labiș n-a fost un inocent, noi cei din preajma lui n-am fost prunci. Inocenții trezesc o ură ceva mai blândă, pruncii adună suspiciuni ceva mai nuanțate. „N-a
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de viață și învățătură ce le sunt create, recunoștința lor fierbinte față de tovarășul Nicolae Ceaușescu și față de tovarășa Elena Ceaușescu.“ („Simboluri ale patriei în august“, Luceafărul, 27 august 1988) SMĂRĂNDESCU Vasile „Treizeci de nimburi în efigii Ți-am dăltuit pe frontispicii Republică, în simetrii Cu necuprinsul timp să fii.“ („Odă“, România literară, 29 decembrie 1977) SMEU Ion „Purtăm în noi statornic un glorios partid Prin care astăzi, țara își scrie măreția Sunt trei cuvinte sfinte spre care mă deschid: Partidul, Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Iașul, dar tot pământul sfâșiat al țării, cu toate durerile de pe el, rămâneau în urma mea, departe, tot mai departe de mine. Și iată curtea; aceeași sau aproape... Și casa. Neschimbată, în principalele sale elemente desigur; nu lipsește decât tăblia de pe frontispiciul ei, cu inscripția pe care n-am uitat-o: "Pensionnat de jeunes garçons, Amédée Weitzecker". Și grădina, cu troienele de frunze putrede, pustie și tristă, dar în umeda țărână a căreia a căreia se pregătește, ca și atunci, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
făcută inalterabila frumusețe a vechei capitale, cuvintele aceste iau în cugetul meu valoarea unei solemne și pioase mărturii de credință... NOTE pentru explicațiunea imaginilor cuprinse în acest volum Pag. 3. Bolta de intrare a turnului din fața bisericii Bărboi. Aleasă ca frontispiciu al acestei cărți, ea ar forma intrarea imaginară în Orașul amintirilor și umbrelor pe care paginile următoare îl evocă. (Foto-Regal, Iași) Pag. 15. Dealul Cetățuei, cu delicata siluetă a bisericii. Vedere luată dincolo de raza orașului. (Foto-Regal, Iași) Pag. 17. Mitropolia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]