1,457 matches
-
dau speranțe false? Bruta! Porcul! Șarpele! Ucigașul! El îi grăbise moartea. O vreme n-am mai putut să-l văd în ochi. A murit la un an după aceea. Spre sfârșit căpătase o față păstoasă, nefericita. Și inițial fusese foarte frumușică. De ce dracu’ nu închizi gura? S-a arătat surprins. Da ce-ai, ce te-a găsit? mi-a spus. Ascultă, du-te dracului. Și pe mine m-ar fi lăsat să mă înec, sau să mă mănânce rechinii. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
soția ca un adolescent îi spune Paula calm, apropiindu-se. Nu și-o așteaptă pentru că-i aici, cu el, răspunde Radu furios, preocupat să se îmbrace -, iar dacă ar fi plecată, adaugă, gesticulînd aprins nu i-ar păsa prea mult: frumușica lui încă nu s-a îndurat să-și strice nurii, lăsînd un copil. Că așa, la întins pe pat, numai de dragul amorului, multe-s amatoare, slavă Domnului!, mai ales dacă și prin temperament... Ne vedem la spital conchide calm, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prim-ajutor. Eu dau telefon acasă neveste-mi să-ți pregătească hainele și schiurile. Am și niște salam uscat... A! își amintește el, întorcîndu-se, descuind un fișet ia și asta, pentru Aura zice, punînd pe masă o sticlă de whisky -, frumușica mea poate să bea și vin. De la mine, o iei direct, peste deal... Mai gîndește-te ce medicamente să iei, pentru Aura, poate... Rămas singur, lovit în spate de zgomotul viscolului, auzind pe sală scîrțîitul roții neunse, Radu are impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Propun să trecem pe fise. Nu, dom' pro'esor, că n-am decît șase lei și cincisprezece bani. Te împrumut eu întinde profesorul mîna spre servietă și trage din interior un plic. Lazăr privește plicul, înțelege că-i o sumă frumușică acolo, mai că ar vrea să zică da, numai că, privind servieta aruncată pe scaun, cu haina peste ea, împinge discuția: Nu-i cinstit, dom' pro'esor, să joc cu bani împrumutați de la dumneavoastră. Mai luăm un deget? Mai. Noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
picioarele", iar nașa i-a spus mamei. "Nu-i lumea ta, Mihăiță, m-a consolat mama n-ai ce căuta la horele din sat. Hora ta e-acolo, sus..." Atunci am început s-o urăsc pe Violeta păcat că-i frumușică... Și-apoi, în Spovedania de la Mănăstirea Bunavestire se zice că vițele Vlădenilor trebuie să se unească la sfîrșitul veacurilor; așa a scris una dintre fetele boierului Craiorgu, aceea care n-a putut rămîne gravidă cu Vlad-haiducul și s-a călugărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
te pup, mă, te-am văzut din cabinet și nu m-am putut abține; ăsta-i costumul meu, nu-ți stă rău. Ai fiert, deh!, dacă n-ai fost băiat cuminte, da' merită. Eu sînt obraznic de opt ani cu frumușica mea și nimic... Pe cînd tu..., fericitule! Auzi, noroc de Săteanca, tocmai era pe sală, Dumnezeu a oprit-o după program, altfel băgam cuțitul în nevastă-ta, mă chemaseră de la chirurgie pentru cezariană... Doar ce și-a aruncat Săteanca haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vinovăția lui Derek. La adresa aceea am dat peste o casă victoriană mare, situată vizavi de Parliament Hill și Împărțită În apartamente. Trebuie că n-o duce prea rău, căci să Închiriezi un apartament În zona asta ar costa o sumă frumușică. Clădirea avea fațada spre strada principală, dar, imediat dedesubt, era zona Împădurită de pe Parliament Hill, iar dincolo de ea, Hampstead Heath. Cred că era dificil totuși să parchezi pe aici. Mie, una, mi-a fost greu. În susul și-n josul drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
monteze. Ar trebui să Încep să mă antrenez serios la sală, dacă voiam să construiesc ceva cât de cât asemănător cu schițele pe care le desenasem. Oricum, merita să Încerc. Duggie, care era acum agentul meu, obținuse o remunerație destul de frumușică. Pentru o clipă, gândurile Îmi zburară Înapoi la sală. Cath pusese degetul pe rană: Derek era Într-adevăr un homme fatal. Femeile se vor bate pe el cât o mai avea de trăit, iar el era conștient de asta. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dosarului de agresiune, după ce îl convinsese cu fermitate, la o păstrămioară și la o țuiculiță, pe proaspătul de Criminal, să-și răscumpere omenește distracția nocturnă, acela plătindu-i victimei sale, ea însăși aflată clar în culpă, o dezdăunare cash, destul de frumușică. Nae, însă, victima cea nărăvită, nu înțelegea, iată! să înceteze a mai încălca domeniile aceluia cu care își găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
s-ajungem s-o regretăm toți! Și le arată, prin sticlă, gioarsa de pistolet Carpați, din dotare, cu bătaie eficace neprecizată. Sustragere și distrugere de bunuri! Clar! Flagrant delict! V-am prins! Vă sugerez insistent să cooperați! Când deschidem, ieșiți frumușel, să vă vedem, cu mânuțele ridicate. Care are chef de glume, îl bag în spital, în mă-sa, bre! S-a-nțeles? Continuând să se chiorască preventiv, prin geamul blindat, după elocventa-i somație, Moș Magiun ia de-odată o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și pentru totdeauna! Lași netrebnici... Am obosit. Ciudat, foarte ciudat. Trebuie să mă întind la loc, ca să mă odihnesc! Retrăgându-se în umbră, dincolo de pâlpâirea palidă și evanescentă a lumânărilor din sfeșnice, Lucică pune mâinile pe piept și se lasă frumușel în tron, pe perna de dantea, unde se liniștește de-a binelea. Vine ceva, spre noi. Prin văzduhuri... Un șuvoi. O potopenie. O beznă. Ca o revărsare... Ca o viitură neagră uriașă, mocirloasă și amară, rea. O vâltoare nămoloasă, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Rose afundată în părul roșcat și-n fețele de pernă brodate, ochii violeți aveau privirea dilatată a unei supradoze de Thorazine. Primul lucru pe care vreau să-l știu e ce hap a luat. Coperta cărții înfățișa o fufă blondă frumușică. Subțire ca o macaroană. Cu un zâmbet frumușel, ușor. Părul fufei era o imagine din satelit a Uraganului Blond puțin mai în larg de coasta vestică a feței sale. Fața era de zeiță grecească cu gene lungi, ochi mari, fardați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de pernă brodate, ochii violeți aveau privirea dilatată a unei supradoze de Thorazine. Primul lucru pe care vreau să-l știu e ce hap a luat. Coperta cărții înfățișa o fufă blondă frumușică. Subțire ca o macaroană. Cu un zâmbet frumușel, ușor. Părul fufei era o imagine din satelit a Uraganului Blond puțin mai în larg de coasta vestică a feței sale. Fața era de zeiță grecească cu gene lungi, ochi mari, fardați exact ca Betty și Veronica și toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
am nici un plan. Tot ce știu e că o vreme nu vreau să se rezolve nimic. Oriunde am ajunge, pur și simplu nu vreau să mă întorc la normalitate. Îl încui pe Manus în portbagajul Fiatului său Spider. O mașină frumușică, e-o mașină frumușică, roșie, cu capota coborâtă. Izbesc cu patul puștii în capacul portbagajului. Nu se aude nimic de la încărcătura mea drăgăstoasă. Apoi mă întreb dacă are nevoie să se pișe. Arunc pușca pe scaunul pasagerului și intru înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ce știu e că o vreme nu vreau să se rezolve nimic. Oriunde am ajunge, pur și simplu nu vreau să mă întorc la normalitate. Îl încui pe Manus în portbagajul Fiatului său Spider. O mașină frumușică, e-o mașină frumușică, roșie, cu capota coborâtă. Izbesc cu patul puștii în capacul portbagajului. Nu se aude nimic de la încărcătura mea drăgăstoasă. Apoi mă întreb dacă are nevoie să se pișe. Arunc pușca pe scaunul pasagerului și intru înapoi în infernul colonial al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pe care-l faci la școala primară, când îți apeși mâna într-o formă de plăcintă plină cu ghips ud ca să rezulte un cadou de Ziua Mamei. Brandy îndepărtează câteva șuvițe de păr de pe fruntea lui Manus. — E foarte, foarte frumușel, zice, dar cred că o să aibă leziuni permanente pe creier. E mult prea mult de lucru să-i explic în scris lui Brandy în noaptea asta, dar ca Manus să aibă leziuni permanente pe creier e redundant. Păcat că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Valiumurile. Brandy își dă joc ochelarii Ray-Ban ca să arunce o privire mai atentă. Își dă jos eșarfa Hermès și-și eliberează tot părul, arătând bine, mușcându-și buzele, umezindu-și buzele cu limba doar în caz că Manus se trezește. — Cu tipii frumușei, zice Brandy, e de obicei mai bine să le dai barbiturice. Cred c-o să țin minte asta. Îl trag pe Manus până ce șade în portbagaj cu picioarele atârnând peste bara de protecție. Ochii lui Manus, cei de-un albastru electric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
vreun maniac sexual singuratic își va scoate pula la iveală - dacă asta-i muncă de detectiv, atunci, sigur, Manus era detectiv. Pentru că frumusețea e putere, așa cum banii sunt putere, așa cum o armă încărcată e putere. Iar Manus, cu înfățișarea lui frumușică, maxilarul pătrățos și pomeții înalți, ar putea apărea pe un afiș pentru recrutarea naziștilor. Pe când Manus încă lupta împotriva criminalității, într-o dimineață l-am găsit tăind coaja de la o felie de pâine. Pâinea fără coajă m-a dus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
glazură de unt. Evident, acum sunt scârbită de glazura de unt. Până și de culoarea ei. Mai ales de culoarea ei. Și de gust. Și de miros. L-am întâlnit pe Manus când aveam optsprezece ani, și un băiat extrem de frumușel a venit în pragul casei părinților mei și-a întrebat, am primit vreodată vreo veste de la fratele meu după ce a fugit de acasă? Tipu’ era puțin mai mare ca mine, dar nu mă depășea cu mult. Douășcinci, cel mult. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
câțiva stropi de ciocolată și citim ziarul, apoi Brandy sună la agențiile imobiliare ca să afle în care case de vânzare mai locuiește cineva. Ellis alcătuiește o listă a caselor pe care să le călcăm mâine. Ne cazăm într-un hotel frumușel și tragem un pui de somn. După miezul nopții, Brandy mă trezește cu un sărut. Ea și Ellis se duc să vândă stocul pe care l-am strâns în Seattle. Probabil că și trag. Nu-mi pasă. — Și nu, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
privirea fixată undeva la jumătatea distanței dintre noi și treceam repede mai departe. Trei Nu-mi iese din cap ironia faptului că eu mă chinuiam văzând-o pe Sheba împrietenindu-se cu grăsana Hodge, în timp ce, de fapt, ea se pregătea frumușel să se împreuneze cu un minor. E trist și iritant să mă gândesc că am pierdut atâta timp încercând să înțeleg cu ce o seducea Sue, când, de fapt, o legătură mult mai fatală se năștea chiar sub nasul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
roșu... A făcut o pauză. — Cred că am să-mi prepar și eu ceva de băut, în timp ce așteptăm sherry-ul tău. Sheba s-a întors cu plasturele și cu Marsala. Era însoțită de fiica ei, Polly - o fată morocănoasă și cam frumușică, de șaptesprezece ani, cu părul cârlionțat de la tatăl ei și cu corpul zvelt, slab al mamei. — Polly, ea e Barbara, prietena mea de la școală, a zis Sheba. — Bună, a zis ea scurt, aruncând o privire rapidă în direcția mea. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
enervant trebuie să fie să le strângi pe toate. E un pic enervant, spuse Jill. Dar astea sunt Încercările din viață. Sunt sigură c-am să mă descurc. Ruby se ridică să plece. A, apropo, spuse Jill, am auzit că frumușelul de doctor Epstien rămâne la noi. Ruby roși toată. — Da, i s-a oferit un post permanent. Deci, știi de noi doi? Toată lumea știe, spuse ea râzând conspirator. Asistentele și moașele sunt geloase până peste cap. Toate sunt puțin Îndrăgostite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
trona de ceva vreme curtea. Ăla a crezut că omul voia numai să-l sperie, ca să tragă cine știe ce foloase de la el. N-a stat mult pe gânduri, l-a Înjurat și a dat drumul la câini. Celălalt s-a Întors frumușel cu o grămadă de rubedenii, au omorât câinii și i-au azvârlit pe rudari din curte cu tot calabalâcul, să se ducă unde or ști, numai pe pământul moștenitorului nu. Rumânii se purtaseră oarecum diplomatic cu familia de strămutați geologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
martirii Revoluției, să-și recapete proprietatea, iar În hârțoagele primăriei, terenul apărea ca fiind jumătate În intra și jumătate În extravilan, așa, ca toți dracii. Dosarul Încă nu s-a Închis. În schimb, cei care uciseseră ori schilodiseră au intrat frumușel la Închisoare pe mai mulți ani, ca să-și mai ostoiască durerea pricinuită de mândria lezată. Rămâneți În bănci! Ce dacă sună clopoțelul? Pavlov pe unii ca voi ar fi trebuit să facă experimente, nu pe niște câinișori nevinovați! Cum auziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]