1,236 matches
-
zonele lipsite de vegetație sau cu vegetație foarte săracă, în care procesele de eroziune sunt vizibile. Prin sistemul de înrădăcinare, ce constituie o armătură biologică a solului, prin fenomenul de atenuare a efectului mecanic al picăturilor de ploaie, exercitat de frunzișul vegetației care este adesea dispusă în mai multe straturi, substratul ce constituie suportul vegetației, prezintă o stabilitate mecanică, fizică și chimică, mult sporită. Prevenirea eroziunii solului și a alunecărilor de teren se realizează prin efectul cumulat al lucrărilor tehnice de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lipsite de vegetație, care se încing în zilele toride de vară și sunt expuse temperaturilor foarte scăzute iarna. Viteza vântului sau viteza de deplasare a aerului, este ameliorată în special de arbori și arbuști, și în principal de speciile cu frunziș sau coroană densă sau cu frunziș sempervirescent. Plantațiile și zonele cu vegetație lemnoasă protejează împotriva vânturilor puternice, diminuându-le considerabil viteza în zonele adiacente, acestea compotându-se nu ca paravane compacte ce creează în spatele lor curenți turbionari (ca în cazul clădirilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în zilele toride de vară și sunt expuse temperaturilor foarte scăzute iarna. Viteza vântului sau viteza de deplasare a aerului, este ameliorată în special de arbori și arbuști, și în principal de speciile cu frunziș sau coroană densă sau cu frunziș sempervirescent. Plantațiile și zonele cu vegetație lemnoasă protejează împotriva vânturilor puternice, diminuându-le considerabil viteza în zonele adiacente, acestea compotându-se nu ca paravane compacte ce creează în spatele lor curenți turbionari (ca în cazul clădirilor, diferitelor construcții sau ziduri) ci ca
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
verii. De exemplu, se apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3. Ameliorarea intensității radiațiilor solare este realizată pe de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
verii. De exemplu, se apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3. Ameliorarea intensității radiațiilor solare este realizată pe de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
poluării fizice a atmosferei, reducerea poluării chimice a atmosferei, reducerea poluării fonice. Reducerea poluării fizice este realizată tocmai prin capacitatea vegetației de reținere, fixare și sedimentare a particulelor aflate în suspensie în atmosferă, a pulberilor fine sau a fumului. Prin frunzișul și textura coroanelor diferitelor specii lemnoase sau textura diferitelor suprafețe cu vegetație ierboasă, prin micșorarea vitezei de deplasare a aerului, vegetația reține mari cantități de particule, ce sunt ulterior antrenate de apa din precipitații la nivelul solului. Capacitatea de epurare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
arterelor principale), transportul aerian (în zonele limitrofe aeroporturilor), transportul pe căi ferate (în zonele gărilor și stațiilor CFR, sau în zonele în care se utilizează frecvent semnalizarea sonoră), întreprinderile industriale, șantierele, etc. Zgomotele pot fi atenuate cu ajutorul maselor dense de frunziș ale arborilor și arbuștilor, dispuși sub formă de benzi în lungul porțiunilor de drumuri sau de autostrăzi ce trec prin zone locuite, sau prin realizarea de masive dispuse în jurul între prinderilor ce constituie surse de zgomot sau chiar a aeroporturilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de apă. Plantațiile accentuează perspectiva unui obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui an, diferind în funcție de fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare a impurităților se reînnoiește permanent. Frunzișul arborilor și arbuștilor reduce viteza de cădere a picăturilor de ploaie, contribuind la o mărire a infiltrației apei și la o reducere a scurgerilor de suprafață și de adâncime. Acestea conduc la o mai bună conservare a resurselor de apă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dar și elementele construite. Vegetația dă viață și dinamism peisajelor prin variația sezonieră și evoluția în timp a acestora, datorată, în principal, modificării dimensiunilor și habitusului plantelor lemnoase ornamentale. Arborii și arbuștii se impun în peisaj prin mărime (talie), habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor verzi, la care se adaugă și efectele decorative suplimentare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ale arbuștilor de talie mică, ca exemplare izolate, sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul unui ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor de foioase sempervirescente. Culoarea frunzișului la speciile ornamentale are o gamă dominantă a tonalităților de verde, cărora li se adaugă nuanțele altor culori și anume: roșu, galben, albăstrui, argintiu, dispuse uniform sau variegat, marmorat, discolor, în funcție de specie sau varietate, reprezentând astfel o resursă de mare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de verde, cărora li se adaugă nuanțele altor culori și anume: roșu, galben, albăstrui, argintiu, dispuse uniform sau variegat, marmorat, discolor, în funcție de specie sau varietate, reprezentând astfel o resursă de mare valoare estetică pentru proiectant. Pe lângă coloritul de bază al frunzișului unele specii pot prezenta și culori tranzitorii (de primăvară sau de toamnă) iar la unele conifere apare un colorit deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o contribuție esențială la realizarea valorii estetice. Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la rândul lor pot avea un colorit aparte. De exemplu, fațadele placate cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la rândul lor pot avea un colorit aparte. De exemplu, fațadele placate cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat sau purpuriu (cum ar fi cel de la Prunus cerasifera var. pissardii, Berberis vulgaris va. Atropurpurea ș.a.), după cum fațadele din cărămidă sau cărămidă aparentă se asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat sau purpuriu (cum ar fi cel de la Prunus cerasifera var. pissardii, Berberis vulgaris va. Atropurpurea ș.a.), după cum fațadele din cărămidă sau cărămidă aparentă se asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris lutea, Larix decidua ș.a.). Masele foliare ale arborilor și arbuștilor participă în peisaj nu numai prin culoare ci și prin gradul de compactitate variabil al frunzișului (după Iliescu, A.F., 2003
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris lutea, Larix decidua ș.a.). Masele foliare ale arborilor și arbuștilor participă în peisaj nu numai prin culoare ci și prin gradul de compactitate variabil al frunzișului (după Iliescu, A.F., 2003). Mărimea frunzelor constituie nu numai un caracter ornamental, ci contribuie asociat cu alte însușiri peisagistice, pentru crearea efectelor de perspectivă. Prin alegerea pentru prim-planuri a unor arbori puternici, cu scoarță întunecată și frunze mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
forma, luciul, mișcarea pot fi puse în valoare în anumite situații (la exemplarele izolate, grupări mici sau în cazul aliniamentelor apropiate vederii). Prin toate aceste aspecte, dar mai ales prin reînnoirea anuală și coloritul tranzitoriu de primăvară și de toamnă, frunzișul constituie un element dinamic al peisajului. FLORILE Reprezintă, la unii arbori și la numeroși arbuști, o caracteristică ornamentală importantă, chiar dacă la majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
simplu că mă îndeamnă să-i explorez. Doamne, ce bucurie să descoperi că te poți cățăra în copaci! Așezat pe o ramură cât mai înaltă, rămâneam acolo ore întregi, legănat de ritmul lent al arborelui puternic. Ascuns și protejat de frunzișul fremătător, puteam să văd zborul păsărilor în căutare de insecte, zumzetul albinelor care cercetau după nectar și polen, trecerea ploii, a luminii prin frunzișul coroanei și jocul norilor pe cer. De sus din copac, lumea avea o cu totul altă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înaltă, rămâneam acolo ore întregi, legănat de ritmul lent al arborelui puternic. Ascuns și protejat de frunzișul fremătător, puteam să văd zborul păsărilor în căutare de insecte, zumzetul albinelor care cercetau după nectar și polen, trecerea ploii, a luminii prin frunzișul coroanei și jocul norilor pe cer. De sus din copac, lumea avea o cu totul altă înfățișare. În jurul arborilor gravitau popoare uriașe de păsări, roiuri de fluturi și de alte insecte care nu puteau fi văzute de pe pământ. Dar au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]