669 matches
-
lui un glas bărbătesc. Stănică începu să se plimbe prin cameră, examinând cu atenție toate lucrurile și vorbind cu o bonomie intenționată, ce presupunea complicități din partea lui Felix. - Va să zică, aici stai... nu e rău (Stănică înfipse mâna în saltea, privi fugitiv în dulapul de haine), are mobile moș Costache... Nu știi cât îți reține pentru pensiune? Te pomenești că nu știi nici ce venit ai! Să știi că am să mă interesez, aflu eu prin oamenii mei, moșu e pezevenghi (Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și că nu mă văd pe mine în el decât prin ceilalți, prin felul în care ceilalți trec prin trecutul meu; ca și cum, în mod răsturnat, eu aș trece prin ei, și nu sunt, atunci, decât felul în care ei apar, fugitiv și șters, în trecutul meu, în loc ca ei să treacă prin mine. Și s-ar putea ca aceste două forme reversibile de mișcare să țină de procesul insondabil prin care trecutul ajunge în prezent sau se îndepărtează de el - adică
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
un folos pentru arte. Cu toate [că] îmblă mulți actori după tămîiarea cea ieftenă a acestor altare dar asta e așa de puțin o recunoaștere a preoților cultului ei... se pare mai detestabilă decât vanitatea însăși din care izvorăște. Opera (fugitivă) care trece cu vuiet e ca să fie înlănțuită de acest ecou fără (sunet) timbru, de multe ori e să mintă victoria asupra sufletelor care n-a avut loc. Actori ce-și scriu laudele singuri și cari pun oameni să-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale sufletului. La asta naturalminte nu poate veni capacitatea decât din intuițiunea poetică și din elasticitatea sufletului, care e transpus în dispozițiunea corespunzătoare atins până și prin vibrațiunile cele mai ușuri ale unei dispozițiuni descrise obiectiv și de cele mai fugitive manifestări de viață, fără de-a-și pierde prin aceasta libertatea spiritului. Cultura tonului aduce esențialul rezultat că fantazia vie și impresionabilă a reprezintatorului poate să dea nemijlocit tonul intuit si intenționat din năuntru. Nemijlocita transmitere sigură din internul sufletului în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o sumă din cele mai varii puncte prin mulțimea cezurelor, cărora li poate [da] cea mai varie putere ritmică; astfel în el se pătrund reciproc antitezele ținutei celei mai neclătite și a maiestății celei mai nalte cu movibilitatea cea mai fugitivă. Această bogăție îl face cu deosebire apt ca să serve de studiu 403r pentru artistul reprezintător. O tratare unită cu simț artistic a declamațiunei acestui metru, de la ponderoasa greutate a epopeei eroice până la compozițiunea ușoară a {EminescuOpXIV 320} epopeei idilice, îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu-atîta omul cel coprins de pasiune arată învingerea naturei sale ideale. Imaginea esecutată, comparată cu curata espresiune a afectului, va cere un tempo mai încet, pentru că în acea imagine sufletul se abandonă unei plăceri oarecare. Cu cât imaginea e mai fugitivă și mai contrasă cu-atîta spiritul persistă mai puțin asupra ei și cu-atîta mai mult se grăbește și tempo. Aceste tranzițiuni din espresiunea curată a afectului în espresiunea lui prin imagine, cât și mai îngusta sau mai întinsa esecuțiune a acestei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sub cari e cu putință fiecare speție a lor și de a determina întreaga această cunoștință (care constituie propria ei speție) într-un sistem instituit după izvoarele ei primordiale, despărțirile, cuprinsul și hotărârile ei, și nu însemnînd-o printr-o schițare fugitivă și a-peu-pres, ci hotărînd-o întreagă și fiind deajuns oricărei întrebuințări. Atâta deocamdată despre caracterul specific cari-l au județurile sintetice. Din toate acestea rezultă ideea unei științe aparte, care ar putea servi spre critica rațiunei pure. Curată se numește însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai hotărât și mai clar în de osebirea scopurilor lor. Începutul studiului nostru din acest punt de vedere e justificat Numai cea întîie din numitele trei părți este în intențiunea acestui tratat, cele două din urmă le vom schița numai fugitiv, pentru a da o idee despre întregul ființei culturii. {EminescuOpXIV 917} cu atât mai mult, cu cât va trebui ca din scop, să urmeze orce altă determinațiune. Scopu 1 culturei e în esență individual, el se împlinește pe deplin și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
taine (p. 146), își continuă ancheta până la catastrofă. Destinul crud, dar nu absurd îi arată celui mai inteligent muritor nimicnicia ființei omenești și iluzia puterilor raționale atunci când nu se recunoștea legea dată de zei (p. 148). Răvășit de inconsistența imaginilor fugitive ale vieții între care a crezut că poate pune ordine rațională, Oedip își asumă răspunderea faptelor de parcă le-ar fi comis de bună voie, și o ia înaintea destinului prin automutilare (p. 149). Pentru Zoe Dumitrescu-Bușulenga, gestul este răspunsul său
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu ispitește decât pe cei înecați în silă. Sânt dimineți ce înfloresc subit în deșertul oboselilor și care ne țintuiesc înmărmuriți în brațele ființei. În sila de toate, în sila vastă, emanând din tânjala sângelui și a ideilor, năpădesc revelații fugitive de fericire ce se întind echivoc pe suspinele noastre, ca zdrențe de azur. Și atunci cauți o cumpănă între sila de a fi și de a nu fi. O ceată de îngeri sau de draci mi-a așezat pe frunte
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
complicată și ciudată a prizonieratului simultan sau succesiv în forțele luminii sau ale întunericului. Stările extatice amestecă umbrele cu scânteile, care joacă într-un dans bizar în întuneric, combină într-o viziune dramatică sclipiri instantanee cu un mister de umbre fugitive, alcătuiește o adevărată scară de nuanțe între lumină și întuneric. Dar nu această desfășurare este impresionantă, ci faptul că ești dominat, ești cuprins și obsedat de ele. Culmea extazului o atingi în senzația finală, în care parcă mori din cauza luminii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
s-au obișnuit îndeajuns cu întunericul ca să străpungă prin obscuritate. Își plimbă privirea pe trupul ușor diform din cauza sarcinii. Revine la gândurile dinainte. Agrippina e diferită de flușturaticele din ziua de azi. N-o preocupă decât căminul, soțul și copiii... Fugitiv, pe față îi joacă un surâs orgolios. Oare cum își visează odraslele când vor fi mari? Reformatori precum Grachii, sau generali revoluționari ca Iulius Caesar? Ori pur și simplu buni administratori întocmai ca bunicul ei? Zâmbetul face loc tristeții. Mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de foc ce-i încinge fruntea. A cam întrecut măsura cu băutura aseară... Privirea îi alunecă la toga răvă șită de pe podea. Îi revede într-o străfulgerare pe principe și pe reprezentanții comițiilor centuriate, veniți să-l întâmpine. Un zâmbet fugitiv îi luminează fața. L-au primit cu jocuri de gla diatori. Unde au avut loc festivitățile?... Strânge din ochi încercând disperat să se concentreze. În cele două teatre reunite de pe Câmpul lui Marte. Evident, era și normal să-l sărbătorească
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ca princeps, deține puterea civilă și militară. În calitate de Mare Pontif, o posedă și pe cea religioasă. Și totuși, alegerea lui Paullus n-a fost o greșeală. Este un om integru, spre deosebire de fiu-său, Persius, amicul lui Claudius. Schițează un zâmbet fugitiv. Și un versificator diletant, care și-a tot încercat pana pe lângă Pollio, dar fără prea mult succes. Ce nu s-o duce moșul acasă? Uite cum îi tremură până și rămurica de măslin din vârful bonetei! În acest moment, parcă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vei face mare onoare dacă vei merge să cauți ajutor pentru viețile noastre, fiind destul de nesigură și cea a domniei tale.“ (Joinville, Histoire de Saint Louis, 46, 226) După ziua cu templierii n-am mai purtat cu Belbo decât conversații fugitive la bar, unde mă duceam din ce În ce mai rar, pentru că lucram la teză. Într-o zi era un mare marș Împotriva mișcărilor neofasciste, ce trebuia să pornească de la Universitate și la care fuseseră invitați, cum se Întâmpla pe atunci, toți intelectualii antifasciști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după el. Era acum între Calvert și stradă, deci singura scăpare era înapoi în clădire. O, Doamne Dumnezeule Mare... - Ajutor! Ajutați-mă! Ajutor! Cheile! îl străfulgeră un gând. Vezi pe unde sunt! Le pescui din buzunar în timp ce arunca o privire fugitivă în spatele său. Omul era doar la câțiva pași de el. Dacă nu reușesc să descui ușa din prima, s-a zis cu mine... Sunt un om mort. Nici nu încetini măcar. Se izbi cu putere de ușa masivă de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
reziste procesului de insensibilizare, un proces care se petrecea atât de des în această meserie. Își dădu seama că Rhyme vorbea cu ea. - Poftim? se dezmetici ea. - Mă întrebam... e vreo armă? - Nici urmă. Dar nu m-am uitat decât fugitiv. Un sergent și un ofițer în uniformă se alăturară lui Sellitto la intrare. - Am vorbit cu vecinii, începu unul din ei făcând un semn din cap către victimă. Era un tip foarte liniștit și de treabă. Toată lumea îl plăcea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu tentativa de omor. Cu toate acestea, Grady îi trimisese lui Rhyme un pachet cu dovezile găsite la Școala Cartierului asupra preotului și unul conținând alte dovezi, de data aceasta provenind de la hotelul unde Swensen fusese cazat. Rhyme se uitase fugitiv peste toate aceste obiecte și nu găsise absolut nimic care să facă trimitere la Constable. Îi explică asta și lui Grady și adăugă: - Trebuie să trimitem și câțiva oameni în... cum îi zice locului? - Canton Falls. - Ar putea să întreprindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
moartă din altă epocă. Felul în care era îmbrăcată, pieptănătura ei, aerul și poza făceau din ea o lucrare somptuoasă și fragilă dintr-un muzeu pierdut. Chipul ei îmi amintea de alte chipuri, dar acestea se învârteau în cerc, mobile, fugitive, imprecise în trăsăturile lor care se modificau fără încetare, ba întinerind, ba îmbătrânind, atât de repede încât nu reușeam să opresc în această sarabandă pe unul sau pe altul dintre ele pentru a-l privi cu atenție și a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
secțiuni erau înfrumusețate cu „gravuri de mode atât pentru bărbați, cât și pentru femei, însemnări de mobile deosebite de case, de grădini și alte asemenea“. La sfârșit de an, prenumeranții, abonații, primeau și un „călindar“, cu lunile anului viitor, „poezii fugitive ce vor ieși în acel an“, însemnări despre zidiri, locuri vândute, o variantă a rubricilor imobiliare de azi, dar și despre locurile mai interesante din țară, „ca Podul lui Traian, Turnul Severinului, intrarea Dunării în Țara Românească“. În linii mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
oprit la biroul lui Joe. —A, Joe, ies doar pentru... pentru prânz. Nu știu cât timp voi fi plecat. Bine? Era o agitație în vocea lui, exagerată raportat la cele spuse, lucru care mi-a atras atenția. Apoi a aruncat o privire fugitivă peste umăr. Din instinct, m-am pitit pe coridor pentru câteva secunde, și, când am ieșit în atrium , el plecase deja. I-am spus lui Joe,curioasă: Oamenii nu trebuie de obicei să confirme că vin sau pleacă, nu? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de operație și nu am făcut niciodată anestezie. Cum o să mă descurc ?," m-am întrebat și vocea mi-a urmat gândul "Cum o să mă descurc ?" Gerhard nu mi-a răspuns nimic, dar chipul i-a fost luminat de un zâmbet fugitiv care a făcut să răsară în mine, plăpând, firul încrederii în el și în mine. Am băut ceaiul repede, dar cu înghițituri mici ca să pot savura gustul demult uitat, ca apoi să-l urmez fără întârziere în vizita de dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să mai contemple în amănunt figura. Asta însemna că va face o bună impresie a doua zi. Ai adus mica fugară? A întrebat ea radiind de fericire și abandonând în farfurioară țigara, a venit către Carmina și a sărutat-o fugitiv pe obraz. Ți-am adus rochia de la croitoreasă e în camera Fanei, poți s-o probezi. Nu acum, a intervenit prompt Ovidiu. Diseară are destulă vreme. Ce știi tu ce înseamnă o femeie, a exclamat Sidonia, și arătând cu bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a dat o șuviță după ureche și a rostit ceva ce suna ca un nume. Dar nu, cred că mă Înșelam. Smucind balonul ca să fie sigur că mai are destul gaz, băiatul dădu din cap repezit, aruncându-mi un „mulțumesc“ fugitiv Înainte de a se Întoarce la părintele său neclintit. — Ce balon drăguț, i-am zis, uitându-mă atent la maică-sa. Nu era cumva... Era greu de spus. Și mai indicat, să nu Întreb. Dacă era aceeași femeie pe care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ar fi calmat nervii cu siguranță - mi-am cercetat fața În oglindă și eram pe punctul de a mă spăla pe mâini, când am observat picăturile galbene strălucind printre cele incolore. M-am răzgândit și m-am mulțumit cu aranjatul fugitiv al perucii. Când am ieșit, coridorul era Întunecat și gol. Din camera de alături nu se auzea nici un sunet. În spatele ușii următoare Însă, se discerneau voci În surdină și târâit de mobilă pe podea. Din camera 206, nimic. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]