909 matches
-
de gheață sau calde estuare, Ci într-o altă lume, la care nu visăm. Nu știm ce ne așteaptă și ce luăm în arcă, Adesea puerile bagaje de doi bani. (Căci poate, dând la vâsle în a salvării barcă, Recuperăm fuiorul pierdut al multor ani.) Azi am ajuns, în grabă, la stop cu trista-mi viață, Era culoarea verde... Oare ce-o fi-nsemnând? De când are o arcă un semafor în față? Să trec eu mai departe sau alții sunt la rând
ARCA VIEȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375719_a_377048]
-
Și tușa Sia jura că în noaptea aceea le-a văzut cu ochii ei. Sânzienele sunt și niște făpturi ireale, fantastice, frumoase, făpturi luminoase de aer, albe, binefăcătoare, mutându-se de la un loc la altul, cântând pe sus, cu glasuri fuioare de vânt ușoare în timpul zilei. Noaptea se transforma în zâne cu părul galben și rochii albe de abur, ce dansează sub razele lunii, nemaiauzit de armonios. „Pentru că sunt din altă lume și sunt atât de frumoase, cine le vede nu
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
mă răsucesc dintr-o parte într-alta nu mai joc și nu spun nimic mă satur de mine privind înspre ceea ce am fost și nu mai sunt... acum un an pe vremea asta sufletul tatei s-a înălțat pe un fuior de lumină nevrednic de mine am plâns înlăuntrul meu scorojit de amintiri am săpat un mormânt prin ferestrele înegrite de ani nu mai pătrunde nimic un păianjen agățat pe durere țese ultima lui pâmză poate o să am noroc să-l
VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT de TEODOR DUME în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379211_a_380540]
-
din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CE CAUTĂ Oare ce caută zâmbetul de gloată, circ sau bun simț lipsă în clisa pâinii coapte din casa florilor? Printr-o pată îmi pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor bune, perfecționiste, ale malului stâng. Cabiria, cântă șanțul de bocetul tău, ascultă scâncetul cățelului după proscris! Mai am ceva
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. CE CAUTĂ Oare ce caută zâmbetul de gloată, circ sau bun simț lipsă în clisa pâinii coapte din casa florilor? Printr-o pată îmi pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor bune, perfecționiste, ale malului stâng. Cabiria, cântă șanțul de bocetul tău, ascultă scâncetul cățelului după proscris! Mai am ceva
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
care au fost plămădite, pentru a putea exprima bogația de simțire ce le-a inspirat. De fapt, când erau prezentate diversele procedee tradiționale, Buni, alături, îmi spunea termenii românești ai uneltelor folosite: ăsta e dărac, aceasta este meliță, acesta e fuior, și tot asa... Cam greu să le numești altfel, nu-i așa? Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de Nana Mariuță, femeie
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
nuc bătrân cu trunchi un pic chilav M-a îndrumat să plec, să uit tot ce-a fost ieri. Am evadat cu greu din gândul-închisoare, Reînvățând ce-i zborul peste durerea lumii, M-am înălțat prin ceața ce se-noda-n fuioare Și-am aruncat suspinul după piciorul lunii. Referință Bibliografică: Am așteptat la pândă / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2129, Anul VI, 29 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AM AŞTEPTAT LA PÂNDĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378726_a_380055]
-
până-n carne, Ispitind, eu tac, mă tulbur Și pornesc pe-a sorții cale. Vreau să vin acum la tine Haide, stinge lampadarul; Să nu-mi afle cerul umbra Nici să-mi știe adevărul. Iernii îi voi strânge vena C-un fuior din firul nopții, Să nu uiți, deschide ușa, Gândul meu e-n fața porții. Babele acidu-și varsă Blestemându-mi nebunia, Câinii-și vor lătra urâtul Iar eu râd... nu spun nimica. Fără de hotar e visul ... Citește mai mult Of, ce
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mă sugrumăStrâng din mine până-n carne,Ispitind, eu tac, mă tulburși pornesc pe-a sorții cale.Vreau să vin acum la tineHaide, stinge lampadarul;Să nu-mi afle cerul umbraNici să-mi știe adevărul.Iernii îi voi strânge venaC-un fuior din firul nopții,Să nu uiți, deschide ușa,Gândul meu e-n fața porții.Babele acidu-și varsăBlestemându-mi nebunia,Câinii-și vor lătra urâtulIar eu râd... nu spun nimica.Fără de hotar e visul... XIX. PRIN FOCUL VIEȚII, de Angelina Nădejde
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
simplă părere, Nici tâmplele,negre nu fi-vor mereu. Mă ridic ușor de pe banca,uitându-mă în jur, Copilăria lumii,toata, aș vrea ca s-o fur. Merg încet,pășesc ușor făcând popasuri lungi și dese, Din amintiri îmi torc fuior, Dar nime' nu mai vrea a-l țese. Referință Bibliografica: AMINTIRI / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
astfel cum s-a petrecut, scabroasa afacere cocoloșită de Senat, categoriile, cestiunea cea mai populară impusă de străinătate, goliciunea și mizeria armatei noastre degerate în câmpiile Bulgariei, toate aceste ș-ar fi găsit soluțiunea de către țară în noduri țepene de fuior de cânepă dacă în locul îngăduitoarei și scepticei rase române am fi avut anglosaxoni sau franceji pe pământul nostru. Dar așa? Poporul nostru agricol nu ia nici o parte la viața politică; alegătorii ceilalți - am putea-o dovedi aceasta comparând listele electorale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are, știință politică n-are; ce foc o mai fi căutând să încurce lumea? Cât mai era în fiertul cestiunii Afganistanului, cât se mai cocea predarea Dulciniului "Presa" tot mai avea de furcă. Acu i s-a isprăvit lâna din fuior și se leagă de opoziție. Nu-i bună-bucuroasă c-o lăsăm în pace să se intereseze de Abdurraman și de voievodul Plamenaț, mai trebuie să ne și mustre cu glasul subțire al unei oarecare secte rusești, mai trebuie să-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bucatele ce erau la masă”), calitate negată printr-o replică a „formulei imposibilului” de la începutul b. („Apoi, când am plecat de-acolo mi-au dat și mie un cal cu trupul de ceară, cu picioarele de bețe, cu coada de fuior și cu capul de tigvă...”), dublată de „mijlocul de locomoție” folosit: „și venii pe o șa și vă spusei dumneavoastră așa” sau „încălecai pe o lingură scurtă, s-o dau pe la nasul cui n-ascultă” ori, mai rar, „Mă-ncălecai
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
carton gros, cu numele fotografului și efigiile medaliilor pe care le obținuse, ne intriga foarte tare: „Ce are în comun femeia aceea fermecătoare, cu chipul pur și delicat, încununat de bucle mătăsoase, cu bătrânul cu barbă albă, despicată în două fuioare țepene, asemănătoare cu colții unei morse?” Știam deja că bătrânul acela, străbunicul nostru, avea cu douăzeci și șase de ani mai mult decât Albertine. „Ca și cum s-ar fi însurat cu propria lui fiică!” îmi spunea sora mea ofuscată. Căsătoria aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cenușa cuptorului, rupt, cu cămașă, negru, cu părul prin căciulă - alături un pat lung acoperit cu lăicer - în partea estremă un munte de perini puse pe o ladă cu colori vie - pe pat baba Marină* șede pe călcâie torcând din fuior de lână albă. Bătrână cu părul alb și cu catrința mohorâtă. [PETRE] Mamă, știi tu povestea ceea de unul prost-prost, care era altfel nă[z]drăvan, cum au scăpat el copiii Sfintei Vineri, și Sfânta Vinere i-a dat un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
193} [PETRE] Ce e? M. Da'de-mi pare rău că s-apropie funia de par și ața de fus? Poate c-aș vrea să te văd cum zici tu - de-aceea... Dar orcum... multă apă pe Dunăre și multe fuioare pe fus aș toarce să văd una ca aceea. Da' daca Sf. Vinere ar fi ascuns straie de aur în cenușe? Știi tu de nu-s eu Sf. Vinere?... Pe ce știi? Mulți oameni găsește și-i duce-n casă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în consecuțiunea dupăolaltă a impresiilor; căci, ca conținute într-o clipă, fiecare reprezentație nu e nimic alta decât unitatea absolută. Reprezentația e un ghem absolut, unul și dat simultan Răsfirarea acestui ghem simultan e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul țin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică. Pentru ca din această varietate să se nască unitate a intuițiunei (ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât unitatea absolută. Reprezentația e un ghem absolut, unul și dat simultan Răsfirarea acestui ghem simultan e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul țin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică. Pentru ca din această varietate să se nască unitate a intuițiunei (ca-n reprezentația spațiului bunăoară) sânt necesare mai întîi: percurgerea acestei varietăți și după aceea resumarea ei,. pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ghem absolut, unul și dat simultan Răsfirarea acestui ghem simultan e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conține. Din nefericire atât torsul cât și fuiorul țin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică. Pentru ca din această varietate să se nască unitate a intuițiunei (ca-n reprezentația spațiului bunăoară) sânt necesare mai întîi: percurgerea acestei varietăți și după aceea resumarea ei,. pe care operație o numesc sinteza aprehensiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
116) Și la duhurile feminine (ale aerului, ale apei și ale pădurii) din mitologia populară rusă, la Rusalki (rude bune cu Ielele din mitologia românească), găsim o reprezentare similară. Ele hălă- duiesc în lanul de cânepă și au părul din fuioare de cânepă (113, p. 200). Probabil că inițial purtau cununi de cânepă. în acest context, amintesc aici de incantațiile magice și dansu- rile rituale executate în satele românești de paparude pentru dezlegarea ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
178 ; 85, p. 68). „Ca să îmbuneze stafia” sau „ca să scape de cei bănuiți că sunt strigoi (să nu mai iasă din mormânt să-i omoare)”, țăranii români folosesc în cadrul ceremoniilor funerare diverse substanțe sau plante psihotrope : vin (rachiu), semințe sau fuior de cânepă, semințe sau măciulii de mac etc. (140, pp. 235, 265-268). Obiceiuri rituale similare sunt atestate și în alte regiuni est-central-europene. Într-un poem semnat de Czesßav Mißosz (Dedicație, 1945), poetul amintește de obiceiul țăranilor polonezi de a presăra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuibărit Și brazda de sub ochi așteaptă ghiocei, Dar nu vor răsări decât dintr-un condei. Când lumea e un cântec, tu mâinile îți frângi Și buzele ți-s arse de greu, dar nu te plângi, Mai răsucești o zi-n fuiorul vieții tale, Atât de resemnată, urmând doar a ta cale. Deși pe pleoape-ai rouă,de-i noapte ori de-i zi, Iubire ai să-mparți când tu te vei trezi, Având inima plânsă,cu buzele zâmbești, Ești mamă, ești
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
s-a cuibăritși brazda de sub ochi așteaptă ghiocei,Dar nu vor răsări decât dintr-un condei.Când lumea e un cântec, tu mâinile îți frângiși buzele ți-s arse de greu, dar nu te plângi,Mai răsucești o zi-n fuiorul vieții tale,Atât de resemnată, urmând doar a ta cale.Deși pe pleoape-ai rouă,de-i noapte ori de-i zi,Iubire ai să-mparți când tu te vei trezi,Având inima plânsă,cu buzele zâmbești,Ești mamă, ești
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
nostru local de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc și pentru România ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au gândit și
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
tăinuit/ Sau subțiri păstori de albine/ Ce te-au rugat să șezi cu ei la cină./ Prin pulberea lumii, copil, cu părul plin/ De viespi mari de aur și fluturi de seară,/ Până când n-ai mai fost decât un lung/ Fuior de raze-n mâna nimănui” (Prin pulberea lumii). Atât Umbria, cât și Focul și sărbătoarea (1975) aparțin, după cum va mărturisi mai târziu autorul în Revelații despre poezie (2001), unui „univers al purității și al candorii”, unui „lirism extatic-adolescentin”. Fapt constatat
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]