894 matches
-
important de investigații bio-medicale, cu implicații în carcinogeneză. Astfel, s-a constatat că aminele aromatice și amidele nu au efecte mutagene la Drosophila melanogaster, dar în organismul mamiferelor și al omului, enzimele hepatice le convertesc în carcinogeni eficienți. La bacterii, fungi microscopici și D. melanogaster, hidrocarburile aromatice nu au efect mutagen, dar acești compuși organici provoacă malignizarea celulelor scrotului și tegumentului la muncitorii din industria gudroanelor. S-a stabilit că în organismul uman, compușii aromatici sunt convertiți la epoxizi cu efect
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Barbacid și colaboratorii săi, în anul 1985. Cele mai clare exemple de mutații induse de carcinogeni, în cazul tumorilor umane, sunt oferite de mutațiile genei supresoare ale creșterii tumorale p53. Expunerea la aflatoxina B1 - un carcinogen chimic puternic, produs de fungi din genul Aspergillus, reprezintă un factor de risc major pentru neoplazia hepatică, în zone din China și Africa de Sud. În aceste zone, o mare parte a cazurilor de carcinom hepatic are la bază mutații ale genei p53, reprezentate de transversii G
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
izopentenilpirofosfatului spre a se forma citokinin zeatina. Expresia ambelor aceste bacteriooncogene în celula gazdă este necesară și suficientă pentru formarea tumorilor de colet ale plantelor, în natură. Interferența ARN (iARN) este o formă de silențiere genică dependentă de omologie comună fungilor, animalelor și plantelor. Există specificități diferențiatoare ale acestui fenomen pentru fiecare regn, dar inițiatorul universal al iARN pare a fi un ARN dublu catenar. La plante, expresia ARN-urilor complementare din constructe transgenice introduse în cercetări experimentale s-a dovedit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
blocate. Leziunile bronșice sunt polimorfe mergând de la stenoze până la supurații, bronșiectazii și fistule (fig. 6.48). Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze bronșice, atelectazii, bronșiectazii și fistule. Zonele de distrucție sunt în unele cazuri colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa unor hemoragii dramatice (fig. 6.49). Clinica PDT poate fi uneori săracă, dar de cele mai multe ori este dramatică: bolnavii prezintă stări febrile prelungite, hemoptizii importante, tuse cu expectorație muco-purulentă cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
în care se reduce vâscozitatea mediului celular sau a soluțiilor coloidale de celuloză amorfă. Celulazele au un pH optim slab acid (4,5-6,5). Sunt stabile termic în domeniul 30-60 0 C. Țesuturile plantelor se apără de celulazele microorganismelor patogene (fungi, bacterii), secretând inhibitori. Chinonele rezultate din oxidarea substanțelor fenolice au această proprietate. Clorofilaza este prezentă în cloroplastele celulelor vegetale, care conțin clorofilă. Acționează asupra clorofilelor a și b, determinând modificarea culorii verzi pe parcursul maturării. La mere, clorofilaza are o activitate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care nu sunt întotdeauna inofensive sau favorabile raportat la mediul înconjurător. Actualmente există un interes crescut în dezvoltarea de materiale naturale cu preț convenabil pentru polimerii sintetici. Chitina, care se găsește în exoscheletul crustaceelor, cuticulele insectelor și pereții celulari ai fungilor, este cel mai abundent aminopolizaharid din natură. Acest material este un homopolimer liniar constituit din N-acetil-glucozamină legată β(1-4). Are structură similară cu celuloza, dar este un aminopolimer și are grupe acetamidă în poziția C-2 în locul grupelor hidroxil. Prezența
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
chimică nu este dependentă de metabolism, producându-se pentru ambele tipuri de celule microbiene viabile și inactivate, fapt semnalat de mult timp (Mishra și Tripathy, 1993; Slokar și Le Marechal, 1997). Adsorbția coloranților de către masa microbiană, ca de exemplu, drojdii, fungi, bacterii, microalge prin biosorbție reprezintă o alternativă pentru îndepărtarea acestui tip de poluanți și se bazează pe un comportament similar cu cel al unor sorbenți clasici. Biosorbenții microbiologici în stare naturală și derivații lor conțin o varietate de grupe funcționale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reținerea coloranților În cazul biosorbției unor coloranți textili cu microorganisme trebuie luate în considerare în primul rând particularitățile acestei categorii de sorbenți. Clasificarea biosorbenților microbiologici poate fi realizată ținând cont de mai multe criterii: natura microorganismului conform clasificărilor din microbiologie (fungi, alge, bacterii, levuri); modul de obținere (cultură pură, biomasă reziduală industrială, nămol activ); starea microorganismului (viabilă sau neviabilă); forma sub care este utilizat (nativ, modificat: fizic, chimic, genetic, magnetic, imobilizat); modul de operare (static sau dinamic). 4.2.1.1
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
genetic, magnetic, imobilizat); modul de operare (static sau dinamic). 4.2.1.1. Tipuri de biosorbenți conform naturii microorganismelor și a particularităților lor structurale Biosorbția cu microorganisme este un caz particular al adsorbției, care utilizează drept sorbenți numeroase specii de fungi, alge, bacterii, levuri. Natura microorganismului (conform clasificărilor din microbiologie), caracteristicile morfologice și în special particularitățile structurale ale peretelui celular sunt esențiale în selectarea celei mai eficiente perechi biosorbent-colorant. În continuare, vor fi date câteva aspecte generale referitoare la elementele structurale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un grup vast și eterogen de organisme diferite ca morfologie, activitate biologică și poziție sistematică, având însă o serie de caracteristici comune: dimensiunile microscopice, organizare în general unicelulară și o structură internă relativ simplă. În acest grup sunt incluse bacteriile, fungii microscopici, algele microscopice și protozoarele. În general, celula procariotă, mai puțin complexă, este unitatea de structură a bacteriilor sensu lato și a “algelor” albastre-verzi. Fungii și toate celelalte tipuri de alge au ca unitate de structură celula eucariotă, mai complexă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în general unicelulară și o structură internă relativ simplă. În acest grup sunt incluse bacteriile, fungii microscopici, algele microscopice și protozoarele. În general, celula procariotă, mai puțin complexă, este unitatea de structură a bacteriilor sensu lato și a “algelor” albastre-verzi. Fungii și toate celelalte tipuri de alge au ca unitate de structură celula eucariotă, mai complexă (Zarnea, 1983; Zarnea și al., 1982). Referitor la elementele structurale ale celulelor microorganismelor, în continuare vor fi redate succint câteva aspecte generale, necesare unui chimist
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și Phormidium sp. Rezultatele examinării microscopice sunt prezentate în Figura 4.3. Synechococcus sp. este o tulpină unicelulară cu celule care au un diametru între 3,48-5,80 mm și se reproduc prin fisiune binară în unul din planurile sucesive. Fungii filamentoși sunt microorganisme eucariote cu metabolism de tip chimiorganotrof. Corpul lor este alcătuit dintr-un tal, format prin creșterea împreună a numeroase filamente tubulare microscopice, lungi și subțiri, numite hife, al căror ansamblu reprezintă un miceliu (Figura 4.4). Fungii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Fungii filamentoși sunt microorganisme eucariote cu metabolism de tip chimiorganotrof. Corpul lor este alcătuit dintr-un tal, format prin creșterea împreună a numeroase filamente tubulare microscopice, lungi și subțiri, numite hife, al căror ansamblu reprezintă un miceliu (Figura 4.4). Fungii filamentoși au trei tipuri de hife: neseptate (coenocitice) cu aspect de structuri tubulare fără pereți transversali, septate cu celule uninucleate și septate cu celule multinucleate. Peretele celular este semirigid și conține chitină, asociată în unele cazuri cu celuloză. Levurile sau
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
trei tipuri de hife: neseptate (coenocitice) cu aspect de structuri tubulare fără pereți transversali, septate cu celule uninucleate și septate cu celule multinucleate. Peretele celular este semirigid și conține chitină, asociată în unele cazuri cu celuloză. Levurile sau drojdiile sunt fungi microscopici, unicelulari. Ele reprezintă o ramură minoră ca număr (circa 350 specii), dar deosebit de importantă din cauza numeroaselor utilizări practice, în special industriale. Se deosebesc de bacterii prin organizarea lor celulară de tip eucariot, din care decurg particularități de ultrastructură cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
material accesibil, cu eficiență ridicată în adsorbția coloranților din ape reziduale și preț de cost scăzut. Se disting următoarele tipuri de biosorbenți: - Culturi pure de microorganisme Se obțin în laborator conform tehnicilor curente microbiologice și constau în culturi de microorganisme (fungi, levuri, bacterii, microalge) care conțin celulele crescute pe medii caracteristice, la un nivel optim de dezvoltare. Inoculul provine din tulpini de colecție, sau tulpini izolate (identificate) din diverse surse și este utilizat sub forma respectivă, sau după o prealabilă adaptare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fost împiedicată de o serie de limitări operaționale asociate cu caracteristicile lor fizice menționate, datorate posibilei umflări a biomasei, a incapacității de regenerare/reutilizare și de realizare a unor presiuni mari în coloane (Vijayaraghavan și Yun, 2008a). În cazul utilizării fungilor, o altă problemă care apare este legată de fragmentarea biomasei hifale și sedimentarea masei celulelor, care restricționează curgerea în instalațiile cu operare continuă. Pot fi imobilizate microorganisme viabile, conform unor tehnici speciale, invazive, sau neviabile pe cale fizică sau chimică, conform
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
din industria de obținere a lizinei printr-un proces fermentativ, fiind un produs rezidual. O variantă utilizează biomasa naturală uscată timp de 24 ore recurgând la un proces de uscare prin pulverizare (Won și al., 2009a). 4.2.2.2. Fungi Biomasa fungică de Aspergillus niger a fost obținută utilizând o tulpină de colecție de A. niger (ATCC 11414) care a fost inoculată într-un mediu lichid (pH=5,0) cu compoziția (g/L): dextroză, 20; peptonă, 10; extract de drojdie
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o compoziție eterogenă, având un aspect gelatinos, conținând particule coloidale (d < 1 μm), particule dispersate (d = 1 - 100 μm), agregate, material în suspensie etc. și foarte multă apă. O serie de microorganisme (în principal bacterii, dar în egală măsură metazoare, fungi și alge), particule anorganice (silicați, fosfați de calciu, oxizi de fier) și cationi multivalenți, polimeri exocelulari cu masă moleculară ridicată (EPS) sunt constituenți importanți ai acestui produs rezidual (Massé, 2004). Nămolurile anaerobice prezintă particularități față de cele aerobice, deoarece consorțiile complexe
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
se întânesc și procedee combinate care au drept scop final îmbunătățirea performanțelor biosorbentului. Biomasa neviabilă pretratată poate fi utilizată ca biosorbent sub forma respectivă, sau sub forma unei pulberi obținute prin mojarare. 4.2.3.1. Uscare sau pretratament termic Fungi S-a relatat abilitatea biomasei uscate de R. arrhizus, pentru biosorbția a trei coloranți reactivi frecvent utilizați Cibacron Brilliant Red 3B-A (Reactive Red), Remazol Brilliant Blue R (Reactive Blue 19), Remazol Brilliant Orange 3WR (Reactive Orange 16) din soluții apoase
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
psi, apoi uscată la 60-70șC, timp de 36 ore. Biomasa uscată a fost mojarată și cernută, fiind utilizată ca biosorbent. Pulberea conține particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). Kumari și Abraham (2007) au recurs la autoclavare atât în cazul fungilor, cât și al levurilor. Fungii Aspergillus niger, Aspergillus japonica, Rhizopus nigrigans, Rhisopus arrhizus au fost crescuți pe medii adecvate, în condiții bine stabilite. Biomasa a fost autoclavată la 121șC, 103,42 KPa timp de 45 minute. Biomasa inactivată rezultată, spălată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
timp de 36 ore. Biomasa uscată a fost mojarată și cernută, fiind utilizată ca biosorbent. Pulberea conține particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). Kumari și Abraham (2007) au recurs la autoclavare atât în cazul fungilor, cât și al levurilor. Fungii Aspergillus niger, Aspergillus japonica, Rhizopus nigrigans, Rhisopus arrhizus au fost crescuți pe medii adecvate, în condiții bine stabilite. Biomasa a fost autoclavată la 121șC, 103,42 KPa timp de 45 minute. Biomasa inactivată rezultată, spălată cu apă distilată, a fost
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și 54 cm înălțime au fost introduse în jur de 300 g perle, care corespund la 50 g biomasă (masă uscată) (Prigione și al., 2008b). 4.2.6.5. Entraparea microalgei Scenedesmus quadricauda, în matrice de alginat Spre deosebire de bacterii și fungi, microalgele utilizează lumina ca sursă de energie, facilitând menținerea metabolismului în absența surselor de carbon organic. Din punct de vedere practic, aplicarea unui astfel de biosorbent la tratamentul unor ape reziduale este restricționată, datorită dificultăților de recoltare a masei de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fizice. Ordinea rezistenței perlelor imobilizate a fost următoarea: PVA-SA > SA > Na-CMC > CTS. Ordinea saturării cu apă a perlelor a fost: SA > PVA-SANa-CMC > CTS. 4.2.6.13. Imobilizarea fungului Trichoderma viride în Luffa cylindrica S-a constatat că utilizarea fungilor imobilizați este limitată prin rezistența mecanică insuficientă a biomasei și lipsa spațiilor deschise pentru acomodarea celulelor active care cresc, rezultând desprinderea și eliberarea parțială a fungului în mediul de creștere. Aceste probleme au fost eliminate prin utilizarea rețelei fibroase a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de cunoștințe acumulate cu privire la biosorbția ionilor metalici și o serie de aspecte ale mecanismelor sunt valabile și în acest caz (Dulman, 2004; Vijayaraghavan și Yun, 2008a). După cum s-a arătat anterior, tipurile de microorganisme implicate sunt diverse și includ bacteriile, fungii, levurile și microalgele. S-a stabilit că, în general, îndepărtarea microbiologică a coloranților este rezultatul a patru mecanisme: adsorbția, schimbul ionic, bioacumularea și îndepărtarea prin produși de metabolism. Biosorbția și schimbul ionic se întâlnesc atât la celulele microbiene vii, cât
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de legare reactive sunt localizate pe pereții celulari. Astfel, reactivitatea suprafeței celulare a tulpinii Calothrix sp. poate fi descrisă ca un dublu strat compus din perete celular foarte reactiv, înconjurat de un înveliș cu reactivitate redusă. 4.3.3.2. Fungi Rezultatele obținute de O’Mahony și al. (2002) au arătat că biosorbția a trei coloranți reactivi (Reactive Red, Reactive Blue 19 și Reactive Orange 16) din soluții apoase cu biomasa de R. arrhisus uscată la temperatură ridicată a avut loc
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]