4,993 matches
-
la cel puțin una din categoriile economice precizate. Din speciile aparținând categoriilor economice, cele mai multe sunt plante melifere, 144 (56,25%) specii și subspecii; urmate de cele toxice, 105 (41,01%) specii și subspecii; medicinale, 72 (28,12%) specii și subspecii; furajere, 60 (23,43%) specii și subspecii; industriale, 57 (22,26%) specii și subspecii; decorative, 35 (13,67%) specii și subspecii și alimentare 33 (12,89%) specii și subspecii. Însumând valorile obținute pentru fiecare categorie economică în parte, obținem un total
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
La sfârșitul războiului pentru reîntregirea neamului, eroul Constantin Țurcanu purta pe pieptul său, alături de decorațiile din anul 1877-1878 și: „Virtutea militară” cl. I, „Medalia serviciului credincios” cl. I, iar în 1931 prin înaltul Decret nr. 3876, i s-au conferit „furajerele”, „Mihai Viteazul” și „Virtutea Militară”. Deși Constantin Țurcanu a fost demobilizat în mai 1918, el cere cu insistență să rămână în rândul armatei. De aceea, în 1922, comandantul Regimentului 25 Vaslui hotărăște rămânerea lui în rândul cadrelor active până la sfârșitul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
T, eozinopenie, monocitoză, neutrofilie cu efecte imunosupresoare BOITOR, I., și col. 1980, FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997 au relevat faptul că perioada critică a ciclogramei reproducției la vaci este cea cuprinsă între 40-90 zile postpartum, când se recomandă o suplimentare furajeră pentru ameliorarea fecundității (flushing prestral), mărind șansa de ovulație. O rație carențată energetic determină o tulburare a proceselor metabolice, endocrine și nervoase, dereglarea activității sistemului diencefalo hipofizar, eliberării hormonilor gonadotropi, hipofizari, tiroidieni și hiposimpaticotonici. S-au indicat corelații negative puternice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
D, C, B care sunt sintetizate de microorganismele din prestomace și intestinul gros( BRUGERE PICOUX și col. 1990, DUMITRU, M., 1996). Hipovitaminozele sunt frecvente datorită artificializării vieții animalelor în exploatarea intensivă. Ele pot fi cauzate de aport insuficient prin rația furajeră, absorbție deficitară, datorită unor afecțiuni ale mucoasei intestinale, tulburări hepatice însoțite de scăderea cantității de bilă, cerințe crescute ale organismului animal în anumite perioade de suprasolicitate, cum sunt: gestația, lactația, creșterea, în diferite stări patologice, stări febrile, hipertiroidism, prezența unor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unor afecțiuni ale mucoasei intestinale, tulburări hepatice însoțite de scăderea cantității de bilă, cerințe crescute ale organismului animal în anumite perioade de suprasolicitate, cum sunt: gestația, lactația, creșterea, în diferite stări patologice, stări febrile, hipertiroidism, prezența unor antivitamine în rația furajeră (BOGDAN, AL. și col. 1984, NECHITA GEORGETA 1984, GEORGESCU, GH. 1990). Cele mai predispuse la hipovitaminoze sunt vacile cu producții mari de lapte, mai ales în perioada de iarnă. Manifestările clinice ale hipovitaminozelor la vacile cu lapte sunt diverse, în funcție de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și cantități mici de fibroase. Se manifestă prin scăderea semnificativă a producției de lapte și apetit capricios, animalul degajă un miros pronunțat de acid butiric (fructe fermentate). Alcaloza ruminală apare în momentul dezechilibrului rației, când aceasta conține prea multă cretă furajeră sau făină de oase. Aceasta se depune în rumen, ducând la perturbarea mișcărilor intestinale până la dispariția acestora. Tetania de iarbă apare la vacile cu producție mare de lapte datorită conținutului mare de potasiu și substanțe azotate din iarbă și conținutului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
atenție, evitându-se supraîngrășarea, fapt ce ar determina tulburări la fătare și postpartum, cu repercusiuni negative asupra fertilității ulterioare. Normele de hrană indicate de literatura de specialitate ( BURLACU Gh. și col. 1998), care trebuie luate în considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
trebuie luate în considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru a evita îngrășarea excesivă a femelei și a preveni tulburările metabolice (cetoza, fevra vituleră
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Astfel se va adopta o dietă bogată în energie prin creșterea nivelului de concentrate, carbohidrați nonfibroși, care vor crește ingestia de energie și va scădea mobilizarea excesivă a rezervelor corporale. În tabelele 33 și 34 sunt prezentate modele de rații furajere recomandate pentru vaci în lunile a 8-a și a-9-a de gestație (BURLACU Gh. și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
-a și a-9-a de gestație (BURLACU Gh. și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte: Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca femela să consume cât mai multă materie uscată posibilă și cât de curând după parturiție. Hrana administrată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte: Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca femela să consume cât mai multă materie uscată posibilă și cât de curând după parturiție. Hrana administrată trebuie să fie proaspată, echilibrată în proteină degradabilă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mare în suprafața arabilă este deținută de cereale 66,8%, însă, principala plantă cerealieră cultivată este porumbul care, în anul 2000, a fost cultivat pe aproape jumătate din suprafața arabilă a județului (47,6%). O pondere însemnată o dețin plantele furajere (plantele perene și anuale pentru fân, plantele pentru însilozare și rădăcinoasele pentru nutreț), care au fost cultivate pe 12,4% din suprafața arabilă a județului. Acestea împreună cu suprafețele ocupate de pășuni și fânețe oferă un bun potențial pentru dezvoltarea anumitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
noastră și 7,1% din producția națională (fasolea 10,9% din suprafață și 9% din producție) ; sfecla de zahăr cu 8,5% din suprafața și producția națională; legumele cu 4,8% din suprafața cultivată și 4,6% din producție; plantele furajere, în special anualele pentru fân (5,1% din suprafață și 5,7% din producție) și plantele pentru însilozare (4,1% din suprafață și 7,8% din producție); porumbul care a deținut 3,9% din suprafață și și 5% din producția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
muștar - 2 lei/kg l Mălai - 1-1,80 lei/kg l Gris - 1,50 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1-3,50 lei/kg l Semințe de dovleac - 6-7 lei/kg l Șrot - 0,70-0,80 lei/kg l Mazăre furajera - 1,70 lei/kg l Amestec hrană pentru animale - 0,50-0,80 lei/kg.
Agenda2006-13-06-util ptr dvs. () [Corola-journal/Journalistic/284917_a_286246]
-
o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică dezvoltarea unui bogat sector zootehnic. Pajiștile cu suprafața lor de 3.090 ha conțin o apreciabilă cantitate de masă verde (8.000-15.000 kg/ha), cu o valoare furajeră considerată bună, datorită procentului mare (peste 60-70%) de graminee (bogate în polizaharide) și leguminoase (bogate în proteine). Deocamdată nu se pune decât teoretic problema protejării vegetației, a pădurilor și pajiștilor. Tăierile masive, distrugerile provocate de om și de natură afectează
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a pădurilor și pajiștilor. Tăierile masive, distrugerile provocate de om și de natură afectează clima, calitatea apei și a atmosferei. Are loc un proces de eroziune a solului, și așa sărac, cu urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acceptate uman/unanim a unei biocenoze va fi contracarată prin mijloace mecanice: odată cu fiecare oprire, și chiar în plin mers, se poate extrage biomassa produsă, „cu lopata“ sau prin filtrare/decantare/centrifugare (fig. 103) și, evident, valorificată energetic sau chiar furajer. Dar, acest spațiu poate fi protejat: cu vopsele biocide, ori acoperiri epoxidice (oxidante - sic!) care să limiteze spațiul rezervat dezvoltării biocenozei doar la bazinul colector și la zonele unde prezența foulingului biologic este benefică (umplutura); chiar dacă aceasta din urmă va
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
meșteș uguri cu caracter individual, care impun o divizare pe sexe. Dezvoltarea meșteșugurilor a fost influențată de factori naturali și socioumani. Resursele naturale bogate (păduri, păș uni, fânețe) au fost prielnicepentru dezvoltarea acestor activități. Pășunile și fânețele au constituit baza furajeră pentru creșterea oilor și vitelor mari, de la care oamenii au folosit diverse produse ca materii prime pentru felurite meș teș uguri. Pădurile, cu extindere mai mare în trecut, au oferit lemnul necesar meșteș ugurilor țărănești. Premisele socio-umane sau îmbinat armonios
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Transportul pesticidelor se va realiza în condiții de maximă siguranță, pentru a nu se degrada ambalajele produselor și pentru a se pierde accidental în timpul transportului. * În aceste mijloace circulă doar persoanele autorizate, fără a se transporta simultan și alte produse furajere sau alimentare. * Prepararea zemurilor de stropit se realizează în locuri special amenajate, care vor fi păzite pe toată durata lucrului. * Se vor lua măsuri, ca în timpul acestei operațiuni să nu aibă loc poluarea vegetației din jur sau a pânzei de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zona Bran-Rucăr, Vatra-Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Aceste spații dezvoltă ca activități prioritare creșterea animalelor, dar și turismul de tip rural montan. - Zona a 2 a -a pădurilor de foioase , cu climat blând, însă cu terenuri mai puțin întinse și producții furajere mai slabe - Munții Zarandului, Vrancea și Maramureș; - Zona a 3 a -regiunea terenurilor deluroase , care permit dezvoltarea micro- agriculturii, în special pomicultura, cu terenuri întinse pentru pășunatul animalelor, în județele Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Sibiu, Gorj, Dâmbovița, Brașov, Bistrița-Năsăud. Dezvoltarea regională
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează o eflorescență brună. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla de zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După necrozarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile întreg foliajul este brunificat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Donk fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din suprafețele cultivate se utilizau varietăți rezistente la unul sau mai mulți agenți patogeni sau dăunători (WALKER J.C., 1966). Cercetarea în domeniul rezistenței este de o stringentă necesitate pentru plantele a căror recoltă se consumă în stare proaspătă ca plantele furajere și legumicole la care lupta chimică ar duce la poluare și intoxicații. De asemenea, pentru o serie de agenți patogeni de sol, nu se pot realiza metode economice de luptă chimică și trebuie să luptăm prin crearea de varietăți de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trebuie judicios aplicate, ele constituind cea mai mare parte dintre modalitățile de luptă care, prin asociere cu rezistența plantelor și cu metodele biologice și chimice dau rezultate economice foarte bune, salvând cantități însemnate de recoltă în special la culturile perene (furajere) sau în plantațiile de arbori și arbuști. În orice cultură pagubele sunt mai mari, când cerințele față de condițiile pedoclimatice ale agenților patogeni sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură încât
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]