1,494 matches
-
uși. M-am înghesuit și eu printre ele și cum una mă împinge mai mult decât se cuvenea, m-am trezit că o împingeam și eu pe cea din fața mea cu aceeași agresivitate. Când ușa s-a deschis, m-am furișat înăuntru lăsându-le să se certe pentru prioritate. Am ieșit mulțumită; în primul rând scăpasem de un adevărat coșmar și în al doilea rând, eram mulțumită că “răzbisem” așa cum spunea tataie Gogu, când vorbea de el și de viața lui
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
decât cocoțate pe scândurile din prumul înalt, care, după cum spunea tataie, în loc să facă fructe, se înalța ca un salcâm în fiecare an. Îl țineau mai mult pentru umbra de la capătul locului și ca punct de observație împotriva neinvitaților, care se furișau, dinspre calea ferată, să fure struguri și porumb. Jos, pe pământ, mă puteam mișca fără să privesc vârful aracilor ca niște sulițe ascuțite, puși la distanță mică unul de altul și pe urmă ne puteam juca fără să le ascult
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
mine sau mă depășea și mă aștepta lângă gard cu un aer triumfător. Cartuș era peronajul principal din curte și din viața noastră. Plângeam pentru prima dată cu adevărată durere. Printre atâtea clipe fericite petrecute în tovărășia lui, mi se furișa în minte și în inimă, gândul că poate deja era mort pe drum fără să fi ajuns să-i spun cât de mult l-am iubit și cât de mult aveam să-i duc dorul. Într-un târziu am auzit
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
în pielea goală, pipăindu-se între timp sau râvnind la soția altuia. Mă gândeam, îți trebuie o doză de perversiune ca să poți face toate acestea în grup. N-am fost în stare să fac nudism nicăieri, decât odată, m-am furișat și eu la nudiste de la Eforie, la prima impresie m-a șocat peisajul plin de femei goale de toate vârstele și de toate dimensiunile, unele atrăgătoare, altele din contră, respingătoare, dar fiecare avea afișat pe obraz: nici nu-mi pasă
DIVORŢUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357198_a_358527]
-
să termine cât mai repede cu toată povestea asta. Am fugit pe scări și cum nu era nimeni în curte, nu mi-a fost greu să scot salopeta din magazie și să o arunc în pivniță, după care m-am furișat în casă și fără să mă vadă mami, am luat o bucată de cozonac, gândindu-mă că pentru un amărât de iepuraș ar fi mai bun decât pâinea. M-am întors în pivnița fără apă. Tata-mare îi aranjase un culcuș
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
nemulțumirea, de teamă ca acesta să nu se răzgândească și să mă lase singură cu atâtea griji în spate. În primăvară iepurașul devenise mai mare chiar decât motanul Miți, care, imediat ce zărea o crăpătură la ușa magaziei, încerca să se furișeze, ca să nu-l amintesc pe Cartuș, care atunci când spărgeam lemne stătea cu urechile drepte, curios să prindă frânturi din conversația noastră. Toată liniștea mea a dispărut într-o după-amiază când Matei fluiera și bătea în poarta noastră, mai ceva decât
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
fâlfâit de aripi a trecut pe deasupra capatelor noastre. Puiul, care de fapt era o adevărată găină, fugea în toate direcțiile și cotcodăcea de răsuna nu numai curtea, dar și strada. -Nu știu nimic! ne-a șoptit Nuta și s-a furișat în casă. Alergam cu Cameluța de ieșiseră nu numai sufletul, dar și hainele de pe noi. La un moment dat, Cameluța s-a împiedicat așa de tare că mă uitam după ea cum se chinuia să nu cadă în nas, dar
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
abia mai pâlpâie... din prea multă tristețe sau necredință ...este nevoie de cineva sau ceva care s-o reaprindă. Poate fi o iubire, un cântec, o melodie, un apus de soare...poate fi tot ceea ce ne încarcă de energie. Ne furișăm printre anotimpuri și... când mai adăugăm câte unul la salba vieții-bijuterie splendidă din flori de gheață-ne întrebăm mirați „când oare a trecut timpul?!” Și...uite așa m-am trezit cu nisipul scurs pe trei sferturi din clepsidră, albele crizanteme
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
o mare adunare cu anii I, II și III, tema pusă în discuție fiind felul în care erau predate științele sociale - filosofia, socialismul științific și, respectiv, economia politică - studenților de la chimie. Eu am întârziat puțin, ședința începuse deja. M-am furișat tiptil și m-am așezat în ultimul rând din amfiteatrul II-6. Habar n-aveam că la prezidiu, pe lângă profesorii de curs și secretarul de partid pe facultate, cele câteva persoane pe care nu le cunoșteam, dar care fuseseră prezentate înainte de
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
cînd moartea i-a despărțit. Flora se înfiorase de emoție. Era fericită, dar îi lipseau pasiunea, arderea, visul, mîngîierea. Se ducea la școală din inerție, mereu buimacă, invidiindu-le pe fetele care se plimbau pe înserat cu băieții și se furișau prin parcurile umbroase, ca să se sărute pînă la mistuire, pînă la leșin cu ei, dar pe ea n-o mai interesa experiența asta. Un băiat mai îndrăzneț o îngrămădise pe o bancă și, cînd ea nu fusese atentă, încercase să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
prostită! Cînd era puștoaică, visurile ei erau pline de băieți tandri, care o conduceau pînă la poartă, o sărutau tremurînd - ceea ce era foarte real, pentru că așa se și întîmpla - și, după un gest mai îndrăzneț, cînd mîna lor îi aluneca furișată între pulpe, ea și le strîngea instictiv, gusta din plin micul orgasm de care nu era nici măcar conștientă, iar în seara următoare se lăsa iar condusă de un alt Romeo care, după jurămintele de rigoare și cîntecele reavăne de promisiuni
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
frunzele lor verzi. Întreaga pădure fremăta de plăcere, animalele ieșeau din ascunzișurile lor, ca să se răcorească, și toată lumea aștepta ploaia, pe care vîntul o aducea odată cu norii, pe care îi aduna deasupra pădurii. Dar de data asta vîntulețul s-a furișat printre tufe și probabil că s-a culcat pe undeva. Florile din poieniță dormitau fericite sub mîngîierea razelor soarelui. Dar, deodată, s-a auzit un sunet ciudat, care tot sporea în intensitate. Potirașul cu petale albastre asculta atent. Nu mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
visa umbra gândului pe zidul alb și îmbrățișarea unei iubiri visate demult de copila cu ochii cărbunelui neatins de înserări spune-mi să rămân sau lasă-mi umbra ta sub pas să-i urmez conturul prelung până când roua îmi va furișa surâsul ei într-o lacrimă de durere podeaua o va primi și iarbă se va naște când vor crește semințele cuvintelor altă lume îmi va primi lacrima nouă până atunci îi ascult bătăile în pântecul așteptării o ascult. râd și
CU ÎNCĂ O TĂCERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358529_a_359858]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UN GÂNDĂCEL - SUFLET DE COPIL - (I - COPILUL DIN TINE) - VERSURI Autor: Maria Ciumberică Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului Un gândăcel s-a furișat La mine în odaie, Că era ud, înfrigurat Și speriat de ploaie. L-am luat în mână - uite-așa! - Cu grijă și iubire Încep cu-o frunză-a-l înfășa ... Să simtă ocrotire. - Cât ești de mic! Te-ai rătăcit
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358217_a_359546]
-
soră, mamă, ori bunică, Naștere de-a pururea-n cuvânt, Cu tine niciodată nu mi-e frică Târziu că se va face pe pământ! În fiecare zi mă simt Copil, Cu fiecare azi mi-aduc aminte, La sânul tău mă furișez tiptil Tot mai încărunțit, tot mai cuminte... Referință Bibliografică: E Ziua ta și ziuă să rămână... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 518, Anul II, 01 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
grijă, fiindcă scorpia de mă-sa era cu ochii-n patru ca nu cumva Miorița să-și piardă floarea fecioriei. Cam așa s-au petrecut lucrurile timp de o săptămână însă într-o marți (trei ceasuri rele!), pe când Culae se furișa spre locul faptelor, o lumină puternică i-a izbucnit în față trântindu-l la pământ. De fapt nu era o simplă lumină ci însuși pumnul mătușii care-l izbise între ochi. Până să se dezmeticească mai luă câteva picioare în
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
mai domoli hohotul, d-nul inginer...și atunci, ca și acum, mami impunea respect!” ...și dă-i cu râsul în continuare, spre mirarea fetei, care nu pricepea ce găsim noi amuzant, la faza asta. Apoi, ca orice dependent, m-am furișat, la un moment dat, spre laptop...să văd cine ce mai zice. Am găsit articolul unui drag prieten, care ne îndemna, plin de respect, să ne amintim semnificația reală, istorică, a zilei de 1 Mai. Aș fi vrut, dacă puteam
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
fi pe cer și raze-aș înfășa, la geamul tău, cu grijă, toate le-aș revărsa. să îți mângâie fața, așa cum mâna mea te-ar alinta cu vrajă, de-aș fi stăpâna ta. De -aș fi eu vântul, m-aș furișa prin noapte, și somnul cel duce ți l-aș trezi cu șoapte. Cuvinte nerostite, ce vieții dau aromă, să le adun pe-o gamă, încet să te adoarmă. De-aș fi eu soare, căldură nu aș da, să te cuprindă
DE-AŞ FI... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358622_a_359951]
-
ușurel închis-a ușa, Punîndu-și planu-n aplicare. Ia să vedeți idei acușa. Căci oul din cuibar furat, Va fi degrab bun de mîncat, Prăjit fiind la lumînare. Și-n timp ce flacăra voioasă, Sub ou furat o potrivise, Starețu-ncet se furișase, Părîndu-i-se cam suspect, De ce călugărul ascet, În zori el ușa o închise. Dar ce minune îi văd ochii? Un ou prăjit la lumînare! -Hei ia veniți aici cu toții! În zi de Paști,vai ce păcat! Te-ai făcut frate vinovat
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de crini înmiresmați atinși de-al zorilor sărut, Te-aștept cu flori de mac în păr, pe-același țărm de noi știut. Visez să-mi furișezi dorințe sub pleoape-albastre de oftat, Cu îngeri vii să mă-mpresori din amintiri de neuitat! Mi-e dor de picurii de stele ce-au spulberat tristeți,confuzii, Să mă alinți cu flori de măr într-o trăsura de iluzii! Întorc
DIN DORURI NESPUSE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344668_a_345997]
-
se refugiază. Tânăra visătoare (Moara de ceață), văduva dominată de spaime (Mielu’ e la mijloc), femeia trecută de tinerețe și urmărită de obsesii erotice (Așternuturi zurlii), individul care, pierzându-și slujba, își pierde, simultan, prietenii și stima de sine (Umbre furișându-se) ori cel care, odată om important, cu funcții, decade jalnic, în urma unei greșeli (Domnul de speluncă), inadaptabilul (Orașul pleșuv) etc., toți acești vitregiți sfârșesc, de cele mai multe ori, tragic. Drama personajelor, desfășurată, cum spuneam, pe două paliere, este susținută stilistic
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului VISÂND PE MALUL MĂRII Înmiresmate-amurguri și marea-ndrăgostită De-a soarelui lucire sublim se-mbrățișează Când îți foșnește gândul prin tâmpla vălurită Mătăsuri de speranțe - privește și visează Te furișează-n valuri înfășurându-ți trupul În falduri de albastru, îmi prinde tandru mâna În mâna ta, recheamă-mi spre nemurire lutul Când roiul de luceferi și doamna nopții, luna, Răsfiră-n ape doru-n crâmpeie de lumină. Privește-mi ochii-n
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului VISÂND PE MALUL MĂRII Înmiresmate-amurguri și marea-ndrăgostită De-a soarelui lucire sublim se-mbrățișează Când îți foșnește gândul prin tâmpla vălurită Mătăsuri de speranțe - privește și visează Te furișează-n valuri înfășurându-ți trupul În falduri de albastru, îmi prinde tandru mâna În mâna ta, recheamă-mi spre nemurire lutul Când roiul de luceferi și doamna nopții, luna, Răsfiră-n ape doru-n crâmpeie de lumină. Privește-mi ochii-n
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
gemând și cum vânturi rele le face nevăzute. * Ai plecat tinerețe! spre-o zare de dor, necunoscută, și-n dimineața poleită, clară, te-ai strecurat în taină, nevăzută... nălucă albă, pe-un alt tărâm... fără hotară... * Seară de seară, mă furișez în gara veche, ostenită... și gândul meu nebun te caută, te cheamă! o, tinerețe, tren nostalgic, nălucă fără de hotare, pierdut să-mi fie visul, flămândă clipa, căzută frunză în uitare? Referință Bibliografică: Cu-n tren nostalgic... ai plecat tinerețe / Valentina
CU-N TREN NOSTALGIC… AI PLECAT TINEREŢE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359045_a_360374]
-
lamei de cuțit, stăpânul caprei ar fi pregătit, pentru vecini, porția. Adulmecarea hălcii, cu bulboace de sânge irizând, ar fi dat drumul la izvorul cu bale. Pe sub dunga ușii din spate, după ce ar fi fost golită tigaia, s-ar fi furișat o molimă dulce de moleșeală: „Ehee, ce bună a fost capra vecinului...” Vremea aceea romantică s-a dus. Capra vecinului nu mai moare singură. Trebuie să moară capra, cu vecin cu tot. Dar dacă moare capra cu vecin cu tot
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]