660 matches
-
să-și piardă el postul pentru niște...?! Atenție! Băiatul a deschis un ochi. Acum și pe celălalt. Privește, mai întâi cu teamă, apoi, după ce a mai prins curaj, gângania aterizată pe pernuța lui îl înveselește de-a binelea. “E o gâză” își spune. “Ba nu, e o gărgăriță” se corectează el. “O gărgăriță” repetă acum, mai mult ca să vadă dacă poate spune frumos r, ca un băiețel cuminte, frumos, ascultător și deștept. Când o să vină tăticul de-acolo de unde l-au
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
terminat școala normală, a dat la facultate și că acum e studentă în anul întâi, la cursul prin corespondență...” “Fără frecvență i spune acum”, “Așa, așa cum ziseși, la Științele Naturale” “Grea facultate, n-am ce spune” “ Pe naiba, facultate de gâze și moluște” “ Ia, știi, te rog...” Țîrrrrr.... ...tic-tac, tic-tac, tic-tac... ...Chinuită noapte! Cu toate că, dacă e să fiu drept, nu mă simt deloc obosit. Aș spune, mai degrabă, o noapte densă, bogată în imagini, în amintiri și, poate, chiar în întâmplări
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lumea îi părea diferită. Vedea limpede și de sus prigoriile din lan, albăstrelele, ca niște stropi de cerneală, un iepure și un bursuc argintiu, care dispăru într-o bortă. Brusturi cu frunzele grase și ciulini cu flori vineții, aproape trecute. Gâze de lăstăriș și cărări înecate în tăcerea plină a locului, ca în ochiuri adânci de apă. Nu știa prea bine ce face și încotro se îndrepta. Era chiar în mijlocul unui rai vegetal și înșelător sau doar indiferent și tenace. Calul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și celelalte încrengături crescuseră alandala. „Ce uituc și nepriceput!“, se gândi. „Să mă bag aici fără să fi băut niciun strop de apă!“ Începu să grăbească pasul și se pomeni că aproape aleargă printre șerpuirile de lăstari și crengi. Erau gâze în aer, care îl năpădiră și, pentru prima oară, se rătăci. După a treia zi petrecută în clinică, diagnosticul era clar: o degenerescență maculară ireversibilă, care avansa. Doctorița îl obligă să se uite într-un punct fix și, în același
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
va împărți... (35) Nu-și mai pieptăna nici capul de atâta supărare Și lăsase ca să-i crească peste piept o barbă mare, Care cade jos în noduri ca și câlții ce nu-i perii, Stă să crească iarbă-ntr-însa, s-îmble gâze ca puzderii. Nu mai ese sara-n prispă să stea cu țara de vorbă. (40) Ca un pomătuf de jalnic și tăcut ca o cociorbă, Ș-a uitat de mult luleaua și clocește tot pe gânduri, Doară plosca-l mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
câmpul, teiul, Și trosnește cărărușa, Când se-ntorc și văd bordeiul Și deschide Mușa ușa. Când își pun copilu-n leagăn, C-un picior încet îl leagăn La lumina din surcică Și o vorbă de-alta leagă-n Planuri mari pe gâza mică. Dar de-odată din părete Es ursite ca pe-o poartă, Flori albastre au în plete, Cîte-o stea în frunte poartă. Și de-o tainică lumină Toată casa este plină Ce din ochii lor porni. Peste leagănu-i se-nclină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rotundă și niște scaune pliante. — Acum este perfectă. Foarte franțuzească, nu? Wakefield este mulțumit peste poate. Prinzînd curaj, Îi invită pe toți la o baie În piscina lui de la hotel. Cybelle și Franțoise dezbat un timp. — Dar cum rămîne cu gîzele, cu otrava. SÎntem În siguranță? Barmanul pune deja o sticlă de coniac și alte ingrediente pentru Corbu Într-o pungă de plastic. Cred că da, la ora asta. Am văzut oameni care se plimbă pe străzi. Toți patru părăsesc cafeneaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o cobiliță Care stă pe verticală; După ea, o vorbuliță Nu-i deloc o vorbă goală. De citați vorbele mele, Vă rog, puneți... Fiind băiet, cutreiera păduri Și se culca ades lângă izvor; Visa cum zâne dănțuiau în zbor Și gâze mici, care purtau conduri. Ce vă-ntreb nu e o glumă: Care... creangă-i... boț de humă? A mâncat și caș și urdă, Pe la stânile din munți. După ce-a jucat la nunți Și-a bătut războaie mari Când cu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
merg vacanțele la țară Să mă scald în gârlă iară, Doar atât, pentru o vară. Of, ce dor îmi e de basme, Și de zumzet de copii. Și, când văd că timpul trece, Mă cuprinde un dor rece Să prind gâze-n insectar, Să mă joc șotronul pe trotuar. Of, de-aș fi copilă iar... Mi-e dor, mi-e dor... Să mă joc iar pe afară, Să văd fluturii cum zboară. Of, de-aș fi copilă iară! Dorul Ce n-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și mă visez adesea, Sub geamul casei părintești, Cufundată adesea În cartea plină de povești. Și doar atât, pentru o vară, Să plec vacanțele la țară. Să mă scufund în gârlă iară, Dar doar atât, pentru o vară. Să prind gâze-n insectar, Să mă simt copilă iar, Să joc șotronul pe trotuar, Of, de-aș fi copilă iar! Joc de seară Peste drum în fapt de seară Larmă mare e în toi, Mic și mare strânși în gloată Fac un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Gimnazială „Mihai Viteazul” Boldești-Scăeni - Prahova profesor coordonator Albu Elena Glasul naturii Acum natura-ncepe Cu minunatul glas Din ale sale stepe Să cânte-ncet pe nas. Prin ierburile crude Puternic se aude Sub cerul fără fund Un sunet profund. Sunt gâze și gângănii Ce sar și fac mătănii Și mă-ncântă mereu Trecând prin dreptul meu. Soarele și luna Soarele și luna Se-nalță și apun, Semănând întruna Cu baloane de săpun. Privirea lor distantă Prin negre rămuriști Din când în
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Păsările pleacă Și acum se vede-n zări Vara cea săracă. Eu mă uit la ea prea trist Și mă mai gândesc Dacă eu aș fi turist Ce-o să mai găsesc? În natură În natură a ajuns Toamna friguroasă Și gâzele s-au ascuns, Dar mie nu-mi pasă, Că e frig , că e căldură Nimic nu mă oprește Și eu fac la toate gură Dar mamy mă pedepsește. Și pisica mea cuminte Vrea mereu să se alinte Și prin frunze
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
proceda după capul ei, punea, de fapt, interesele mele mai presus de interesele ei. Soții Durkin ne recomandaseră un mic apartament pe plajă. Ne‑am făcut bagajele - toate bulendrele de vară, costume de baie, umbrele de soare, sandale, loțiuni contra gâzelor. San Juan părea mai strălucitor, cel puțin În porțiunea de la malul mării. Aveam destul timp de omorât Între zboruri, așa că am tândălit prin barul marelui hotel. Acolo ne‑am nimerit lângă un american care trăgea zdravăn la măsea și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
muntele se năruie, se îngroapă în noroi, bălți acum peste tot, bălți și iar bălți, când răsare în sfârșit din nou soarele, totul mișună de săbioară și nuferi și nenumăratele făpturi argintii ale bălții, pești, anghile, brotaci, țipari, șerpi inelați, gâze verzi și albastre, păsări cu plisc ascuțit și glasuri adânci, chemându-se peste ape și din păduri, apoi trec și pădurile jilave cu poporul lor pestriț, rămân doar câteva ochiuri de apă printre câmpurile de grâu și ovăz sălbatic, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fată? - Zău, v-aș ajuta c-o gaură, două, dar n-am cum, oftă meseriașul. Încercați în altă parte, ridică din umeri, dând să se-ntoarcă în cămăruța lui. Se răzgândi. Surâse, pocnindu-și mâinile ca și cum ar fi prins o gâză în palme. - Sau, dacă mai treceți mâine pe la mine, aduc eu o sculă de acasă și v-o găuresc cum trebuie. Dacă nu vă grăbiți... - Îți dai seama, continuă bătrânul, ca și cum nu-l auzise. Katy, așa cum era ea, o recrutaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se va împleti cu țârâitul insectelor. Deasupra copacilor, o cioară va descrie cercuri largi și din ce în ce mai joase. Deodată, santinela se va opri din cântat. La fel și greierii. Apoi un trup se va prăbuși cu zgomot în apă, înroșind-o. Gâzele sar în toate părțile. Se dă alarma. Niște lunetiști au fost văzuți dispărând în tufișuri. Cioara croncăne și dispare în nori. Toată tabăra prinde viață; soldații ies de peste tot, din barăci, din șoproane, din tranșee. Panica se umflă, crește, așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
băut un pic și ai întâlnit o fată care îți dă să fumezi iarbă. Era un lucru complet diferit de ce mi se întâmplase până atunci. Am început întrucâtva să mă împac cu existența mea, adică nu numai cu Hector, cu gâzele și pasiunile lui, ci și cu amintirea cursurilor și a singurătății. Dintr-o dată, toate promiteau să adoarmă, fiindcă eram cu o fată și fumam și mi se ridicaseră colțurile buzelor, iar obrajii îmi ardeau. Ia încearcă să miști piciorul acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
precizat: În lumea noastră, unde încă este iarbă, în ciuda betoanelor și a flăcărilor, a gazelor și otrăvurilor de tot felul, inclusiv mediatice ori alimentare. Ce? O buburuză, adică altceva decât privitorul, decât iarba. Când? Atunci când poți fi uimit de apariția gâzelor. Astfel, în opt cuvinte se împletesc umanul cu vegetalul și lumea insectelor. Totul este că este. Și-i liniște și pace, înțelepciune. Pentru că, de fapt, ce este Universul decât o ființă vie, o buburuză? Dați-mi, vă rog, un alt
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
soare atârnă-n zdrențe norii - înfloresc ciulinii Spuma norilor împrăștiată de vânt - croncănit de ciori Dintr-o dată-n soc florile-s veștejite - și iubirea ta În umbra tufei pisica se răsfață - tihna amiezii În așteptarea ploii - albastrele-nflorite printre mărăcini Gâze în zig-zag pe asfaltul fierbinte - umbra nicăieri Legănate-n vânt pictează cerul în mov - flori de tuia Merele în pârg - curcanul se înfoaie de-atâta roșu Două crăițe fremătând involte-n rond - arabesc floral Pe nisipul ud scoici, copii și
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Ștefania Damache, clasa a V-a Școala Gimnazială „Ion Ghica” Tortoman județul Constanța profesor coordonator Prisecaru Violeta Este primăvară! Toată lumea a prins viață și acum totul are culoare. Mii de gâze și gândaci zboară fericiți purtați de adierea lină a vântului. Zumzetele harnicilor albinuțe răsună în tot satul. Copiii alergă fericiți și profită de vremea bună. Ursul se leagănă încetișor încă amețit din pricina hibernării. Milioane de flori multicolore așteaptă să fie
De mână cu primăvara. In: ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
urmă, ne-am lăsat fermecați de împodobirea lăcașului nostru drag și am făcut să pătrundă culoarea soarelui prin vitraliile celor trei etaje ale școlii. Apoi am lucrat la panourile unde am reprezentat zborul de fluturi, florile de câmp și zumzetul gâzelor, misterul eminescian și al Mioriței. Am pus în lumină, de asemenea, ritmul horelor străbune, pomul vieții și amprentele celor o mie de cocori. La sfârșitul acestui articol, vreau să vă aduc aminte de rolul dascălului în viața copiilor. Inima mea
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
că pleacă spre lumină, dar nu, cred că doar mi se pare!” După ce a isprăvit povestea, bunicul s-a ridicat de pe pătură și și-a dezmorțit picioarele. Totul părea altfel. Pădurea parcă își depăna cântecul, ierburile sunau din clopoței, iar gâzele dansau în aerul cenușiu al zilei de toamnă. Este adevărat tot ce mi-ai spus, bunicule? A trecut pe aici Eminescu? A călcat pe acest pământ pe care călcăm și noi acum? Parcă nu-mi vine să cred... De fapt
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
Asta, nu-i fața mea! Asta, nu-i fața mea!”, dar glasul nu-l asculta... a vrut să o atingă... nici mâna nu-l asculta. Il trec toți fiorii, inima-i sare din piept de spaimă... Simte că-i umblă gâze prin creier. Aude cum pârâie să se rupă ultima treaptă a scării, iar el atârnă într-un gol negru și fierbinte. De sus de pe marginea genunii glasul Vasilicăi, speriată, îl cheamă, îl cheamă: ”Gogu... Goguuu, întorce-te!” Iar hohotele de desubt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cinci dimineața, soarele îsi oferea cu generozitate limpezimea zorilor de zi. Totuși, Iorgu nu se putea opri să-și deschidă inima, să-i strige oroarea si disperarea lui în fața spectacolului vieții, așa cum îl vedea el. Se gândea la miliardele de gâze care nu-și vor opri muzica, ori, împerecherile, absurda lor aventură repetată fără niciun progres, fără schimbări și fără țel, de la începuturile pământului. - Viața este un joc oribil, o invenție de coșmar! murmură el. El evocă măcelurile, omorurile, toată drama
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îndelung meditate. Era obosit. Încercă să doarmă... Puse capul pe pernă, dar somnul nu se lipea de el. Nici nu știu cum se pomeni cu Biblia în mână, deschisă undeva la întâmplare. Ochii îi alergau peste rânduri... literele fugeau pe pagină ca gâzele... nu reușea să-i dea de înțeles ceea ce citea. ”... Când spune: Somnul nu va potoli durerea, odihna nu va alina suferința, atunci mă înspăimânți cu visuri și mă tulburi cu mâhniri...”...” În zadar se străduia el să deslușească tâlcul acelor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]