11,358 matches
-
Or, aici e vorba de viață și de moarte. Un om de optzeci de ani - chiar dacă a scris cândva o poezie cu titlul " Dramă în parc" - nu se poate muta, așa cum au făcut-o atâția alți bucureșteni, în corturile de la gardul Cișmigiului. "Opreliștile medicale", cum atât de delicat își numește suferința care practic l-a făcut prizonier al propriei camere, nu-i îngăduie poetului Geo Dumitrescu să patruleze prin fața primăriei generale pentru a depune, cu degete tremurânde, jalba în mâna marelui
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
cerebrală, - fuma pe patul morții. Fuma în închipuire scuturînd scrumul, apoi stingînd îndelung mucul într-o scrumieră imaginară. Un cal, o iapă, la Cheia, în plină libertate, nechezînd după mînzul ei dispărut într-o curea de pădurea... Saltă nechezînd peste gardurile de sîrmă ghimpată ale proprietarilor de locuri... Aleargă bezmetică peste pajiștile smălțate cu margarete, sîngele voinicului, lac de apă, nădușită. O iapă neagră-cărbune cu botul catifelat, încrețit într-un rînjet teribil de tensiunea căutării.< * Zăpăceala pricinuită de trecerea ștabilor. Responsabilul
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
-l lovise în cap doborându-l, îi spuse celuilalt. Vezi dacă a fost singur. Și totul se cufundă în tăcere. * * * Din bucătăria părintelui, mirosul slăninei prăjite se răspândea fără milă în curte. Câțiva copii vagabonzi înfometați se uitau printre ostrețele gardului. Muștele bâzâiau neîncetat sâcâindu-i. Alungate lăsau locul vacant altora. Așezat la masă părintele muia cu zgârcenie o felie de pâine neagră în grăsimea puțină din fundul tigăii. Câteva bucățele sfrijite de șuncă, se zbăteau anemice, între o întingere și
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
soarele, să le rumenească, mîine, în curtea liceului, ăia dintr-a zecea, ooo, profa de educație fizică, ce gambe bronzate, măi! bondarul Bond îi picură și ei între buze o picătură de miere, soarele începe să treacă după norul de pe gard, s-a făcut răcoare, de undeva, din înalturi, se aud frînturi din Sarasate, o pală de vînt învăluie cearșaful, îl umflă, îl înalță, mai întîi cît gardul, apoi cît norul, apoi cît cerul și...și... Sarmiza Jacotă a obosit, i
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
între buze o picătură de miere, soarele începe să treacă după norul de pe gard, s-a făcut răcoare, de undeva, din înalturi, se aud frînturi din Sarasate, o pală de vînt învăluie cearșaful, îl umflă, îl înalță, mai întîi cît gardul, apoi cît norul, apoi cît cerul și...și... Sarmiza Jacotă a obosit, i se face tot mai frig, știe că fata aceea blondă e ea, fata aceea sînt eu, unde s-a dus cu nebunul, cu scumpul de Falstaff? grădina
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
majore/ neserale, -ncât/ nu mai nici un zor e/ spre de câine - înotul / în ulei tutore." Deconstruirea limbajului până la nivel fonetic și alăturările morfologice inedite par influențate pe-alocuri de Șerban Foarță: "Tu, -n șes -/ terț, - nu ți-i/ Tunse-s/ gardurile vii/ Parcă - e sân -/ nu - s, dar mi - i/ Parcă ies din pușcării." În ciclul Cinci romane de dragoste, aproape rusești, Adrian Bodnaru părăsește experimentul lingvistic radical, păstrând doar asocierile metaforice inedite în conturarea unei imagini feminine la limita dintre
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
adresei m-a convins încă odată că ceva nu era în regulă, lucru pe care l-am constatat cu proprii ochi când șoferul oprind pe o stradă cu case dărăpănate îmi spuse răstit că: „Aici e Virtuții 13 bis!” Scândurile gardului abia se țineau, multe din ferestre nu mai aveau geamuri și era evident că nimeni nu mai locuise acolo de ani buni. Dar eu fusesem acolo ieri?! Am împins poarta cu forță și am intrat în curte unde o bătrână
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
vîrsta noastră, adică de cinci-șase ani. Rămînea și nevasta lui Manole, care striga, cînd el pornea: Manoleee, să nu întîrzii prea mult, că te rup în bătaie! și, cum pleca el, apăream noi. Noi făceam dragoste cu fiica lui prin gard. Și aruncau oamenii apă pe noi, hi, hi, hi. Vă jucați... Nu ne jucam, făceam dragoste, ziceam noi, și ne lăsam rînd unul la altul, pentru că... Cum o chema? Cum o chema? Uite, uit toate! Iar eu dădeam drumul la
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Vă mai aduceți aminte? La patru ani. De fiica lui Manole? Nu, nu de fiica lui Manole. Pentru fiica lui Manole ne făceam toți bani din hîrtie și ne duceam și-i duceam. învățasem toți lecția, și făceam prostituția prin gard. îi dădeam hîrtia, ea-și ridica rochița și noi scoteam puța în partea ailaltă de gard de lemn, dar nici nu ne atingeam, însă plecam foarte satisfăcuți. Era, poate, legat de sexualitate, de nevoi de sexualitate. Și nu numai la
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Manole. Pentru fiica lui Manole ne făceam toți bani din hîrtie și ne duceam și-i duceam. învățasem toți lecția, și făceam prostituția prin gard. îi dădeam hîrtia, ea-și ridica rochița și noi scoteam puța în partea ailaltă de gard de lemn, dar nici nu ne atingeam, însă plecam foarte satisfăcuți. Era, poate, legat de sexualitate, de nevoi de sexualitate. Și nu numai la mine, am observat că toți aveau această nevoie. Și iubita? Am avut mai multe. Cu unele
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
genericul documentarului Groapa în care Mihai Bauman de la UNATC investighează condițiile de trai mizer din "vestul sălbatic" al capitalei bucureștene și anume lacul Văcărești. Poezia sordidului și a absurdidății l-a preocupat și pe Mihai Sofronea, tot de la UNATC, autorul Gardului ce-i separă pe rromi de români, povestea unei "prietenii" (cum hazliu anunță sloganul publicitar al afișului!) dintr-un cartier oarecare. Din medii marginale sînt racolați și eroii Portretului de grup în tren - scenariul și regia Alexandru Vitzentzatos UNATC, bătăuși
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
a primului ministru, s-a cerut înlăturarea numelor de personalități aamestecate în holocaust, acum o jumătate de veac. Mai rar s-a discutat aspectul cultural al formulării denumirilor. Tăblițele de pe zidurile caselor au cam dispărut de altfel. Numeroase clădiri ori garduri noi, chiar de la colț de stradă, n-au fost inscripționate. Primăriile au, s-ar zice, treburi mai serioase. Inscripțiile cu pricina țin de fața orașului, sînt un indiciu de civilizație. Nu doar absența lor e semnificativă, dar, cum spuneam, acuratețea
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
-vă un cap de șobolan cu pălărie și cravată la gât. Și mai imaginați-vă un costum de haine tăvălit prin praf, călcat de șenilele unui tractor, pus să-l ude ploile unui întreg sezon, apoi întins la uscat pe garduri și îmbrăcat direct pe piele. Acesta e Vasile Ștefănescu", "Un animal ciudat, perfect împărțit în două" este Tudor Țopa, iar I. Verdeș pare "foarte gonflabil" etc. Alteori portretele se conturează prin acumulări, prin suspendarea realului și imaginarea unor povești: După ce
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse, altele, și mai ales după ultima modă - operînd chiar și într-un Iași oricum mult mai important arhitectonic - cunosc hărnicia bidinelei de țoapă. Pereții boiți violent-chimic, la fel cu gardurile, cu băncile, cu bordurile trotuarelor: cît de departe e acest totuși iubit Dorohoi de cel din ilustrata din 1927! Același motiv - pereții de un verde agresiv - mă alungă fulgerător din fața casei părintești. În care aș fi vrut să-mi regăsesc
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
imens talcioc: afișele cu figuri indiegste (și cu sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cei al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e chiar
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
oameni cinstiți, prefecți care se exprimă ca ultimii șmenari dîndu-se în spectacol și în fața presei, magistrați care violentează opinia publică prin sentințe scandaloase sau prin legături vinovate cu lumea interlopă! Toți aceștia sînt modele pentru neisprăviții sau amărîții care sar gardul legii, unii dintre ei din pricină că se învîrt în medii unde singura lege care funcționează este aceea a pumnului. Cercetînd tendințele care se manifestă și în lumea celor care de bine de rău respectă legea se poate observa că de violență
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
în Adevărul răspuns lui Călinescu și scrisoarea trimisă.... Nu trebuia să mă descopăr în chestia Eminescu". Și, totuși, a reluat articolul său în al treilea volum al Memoriilor, ca al doilea capitol al secțiunii Dezbateri literare, dîndu-i titlul Oiștea-n gard a abilității critice. E un semn indubitabil că nu uitase diatriba rău-voitoare și subiectivă a lui G. Călinescu. Recitit azi, cu prilejul recentei sale reeditări în celebra colecție "Biblioteca pentru toți", romanul Mite nu e, cum afirmase Călinescu, doar popularizarea
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
nivelul intelectual) n-a depășit stadiul infantilității. Loviți de buget, loviți de reproșurile nevestei, loviți de barierele sociale, loviți de goliciunea buzunarului, loviți de insecuritatea locului de muncă, ei merg buluc spre cel care le promite fie și cioara de pe gard. Oricum, i se dă, nu i se ia! Nu-i cred atât de proști încât să muște nerușinatele momeli chiar fără să-și dea seama. Dar un resort psihologic secret, dorința tânjitoare de-a se simți protejați, alinați, încurajați, fie
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
În loc să vadă în asta o avansare a României spre Occident, simetrică traversării Prutului de către românii moldoveni, ne punem de bunăvoie la gât lanțurile în care-ar trebui să stea câinii de la asociația cu frumoasa titulatură "Patru labe", priponiți de-un gard putred, într-o curte prăfoasă și murdară. Fie că e vorba de oameni sau de câini, România are o singură șansă de supraviețuire: să se lepede de mentalitatea de victime resemnate. Fondurile sosite din străinătate pentru protecția câinilor trebuie folosite
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
nu există nici o strategie. Sau n-am descoperit-o eu. Pînă azi nu știm ce vrem cu basarabenii. Și este de neiertat. Și în acest caz, ca în atîtea și atîtea altele, am dat pasărea din mînă în schimbul celei de pe gard. Cred că deocamdată sîntem țara tuturor șanselor ratate. Ideea că într-o zi vor veni basarabenii, că vor dori ei unirea cînd vom sta mult mai bine economic, este o găselniță infantilă sau, mai exact, o amînare și o scuză
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
sau mai mici. Pe străzile mărginite toate cu arbori se înșirau pe atunci case scunde și cu ziduri trainice, cu grădini înecate de vegetație și brăzdate de straturi ordonate de flori; crengile merilor și caișilor înaintau de multe ori peste gard în stradă și trecătorul, uneori nevoit să se aplece, le putea culege fructele coapte ca în paradis. [...] în unele grădini, de pildă la tante Sophie sau în casa bunicului, se ridica între straturile de flori câte un "chioșc" în stil
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
suntem neam de marinari. Șirul de reprezentări se constituie destul de repede, la începutul anilor șaptezeci, chiar mai devreme. Simbolul Arcei apare frecvent la Marin Sorescu, cu poante greu de scos din minte, de tipul "Noe, mă Noe,/ Ia vino până la gard/ Să-ți spun o vorbă" (O să plouă). Ar trebui urmărite contextele, pentru că ai ci sunt indiciile pentru ceea ce a fost perceput ca punct de sprijin, ca element salvator. Cel care fixează semnificația Arcei pe o ideologie a individualizării este, la
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
un loc plăcut, unde îți vine să tot stai și unde știi că o să te simți bine. E înconjurată de o curte plină de verdeață, din pomi se puteau "fura" deja pere și prune, după cum ne îndemna Lyggia, iar dincolo de gard fusese cândva un lac, acum secat. Lyggia continua să vină aici, vara, ca înainte. Curând după întoarcerea la București s-a mutat de pe Aviator Petre Crețu, în zona în care, în tinerețe, locuise împreună cu Gellu. Pe strada Paul Greceanu, bloc
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
membru al casei. în timp ce șovăi dacă să mă întorc în cameră și să mă îmbrac, lumea începe să revină de afară, vorbind despre o iluzie optică provocată de ceață și de un avion. Se reia dansul. Carlton a sărit, probabil, gardul din spate. Voia să fie singur, singular, în caz că extratereștrii ar dori să ia pe cineva cu ei. Cîteva nopți mai tîrziu aveam să mă duc și să stau în locul unde cred că a stat el. De partea cealaltă a șanțului
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
de la Prima Tv! ...În această situație, să mi se pară anormal că prietenul și vecinul, după o amnezie ambroziano-bahică și după vizionarea prelungită a emisiunilor tv, cântă de răsună cele 7 paliere ale scării: De la beat cârciumă viu, Merg pe gard de drum mă țiu...? Cred că nu. Dipotrivă, e în context, și cu rimă... Definiții noi pentru noțiuni vechi - Energetic pentru energic (din comentariul lui C.T.Popescu la meciul de tenis România - Belarus. În expresie: "Victor (Hănescu) este mai energetic
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]