19,733 matches
-
nostalgicul Cristian și de fremătătoarea Ruxandra (care nici ea nu se simte bine în Canada, chiar dacă din alte motive), profesorul se adaptează aici imediat. Realist, cinic, adept al unei vieți confortabile, el critică sever creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
de un haz nebun și provoacă, totodată, o tristețe sfâșietoare. Numai Dan Stâncă, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor. Surpriză este și mai mare, în finalul românului, cănd profesorul Bălan le oferă gazdelor sale din Canada versiunea "reală" (prozaica) a întâmplării cu catedrală: "- Ce v-am spus, fraților, când am plecat! Ortodoxia asta a noastră ne joacă numai feste. N-ați aflat știrea? A fost pe Internet. Căscați, uituci, neisprăviți, cum suntem, ce
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
celebre care nu-l complexau defel: Dostoievski, Proust, Faulkner. În orele după-amiezii ori în cele vesperale, se întîmplă să bată, cu o cocheta delicatețe surîzătoare, în geamul locuinței mele de pe strada Gutenberg (actualmente Tipografilor) nr. 18, unde se află în gazdă și o studentă maghiară, venită de la Oradea, ca și cel ce așterne rîndurile de față, studentă al carei boi de finlandeză zvelta îl atrăgea în acel moment... Am fost la curent, desigur, în anii următori, cu vertiginoasa ascensiune a tînărului
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
glob rămâne constantă, doar populația e în continuă creștere." În această stare de spirit, Matei Popa o cunoaște, în casa doctorului Eugen Cernescu - om de lume și comentator cinic al faptelor contemporanilor săi -, pe traducătoarea Anca Negru. În momentul prezentărilor, gazda îi face femeii un portret negativ, involuntar elogios: "Este foarte frumoasă, de fapt se vede și cu ochiul liber, dar nu ne disprețuiește de pe această baricada pe care, la nevoie ne-am încăpățâna să o cucerim, căci arme ar mai
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
mare, totală, fără nuanțe. În momentul invaziei Cehoslovaciei și al celebrului discurs al lui Ceaușescu, mă aflam la mare, la 2 Mai. Am ramas pe loc, împreună cu un prieten și cu vreo cinci cehi care nu știau ce să facă. Gazdă, un țăran foarte de treabă, a coborît din pod un radio vechi și, spre spaimă nevestei lui, am ascultat Europa Liberă. Am plecat la București unde, printre foștii mei colegi de pușcărie se crease un curent: să ne înscriem în
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
cu băgare de seamă și la București, necum la Chișinău, azi capitala altui stat, ceea ce nu e o noutate pentru dl Ion Iliescu. Ar fi fost mult mai grav dacă împreună cu dl Iliescu s-ar fi aflat, în chip de gazdă, vreo oficialitate de stat, cu rang înalt, în situația martorului tăcut, la răbufnirile nediplomatice ale candidatului la președinția României. Pentru un oarecare, trecerea Prutului înseamnă, mai totdeauna după '90, dar și înainte a însemnat cam același lucru, întîlnirea cu români
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
dar sînt tot români. În particular, s-au făcut declarații de ignorare a graniței și pînă și după '90. Dar un lider de partid, pe deasupra și candidat la președinție, are totuși alte relații cu granițele și cu angajarea involuntară a gazdelor sale în dispute internaționale care îl privesc. Diplomatic vorbind, la Chișinău, dl Iliescu a făcut declarații cărora ar fi trebuit să li se dea o replică din partea Ministerului de Externe al statului Moldova, în ciuda sau mai curînd tocmai din pricina bunelor
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
referea. Dl Popovici ne-a trimis un răspuns, pe care îl publicăm în numărul de față. N-am avut, din capul locului, intenția de a ne amesteca, deși disputa cu pricina ne privea într-un fel, și nu numai ca gazde ale articolului care a declanșat-o. Dl Reichmann este și autorul unui text din Le Monde în care, recenzîndu-l pe dl G. Voicu, mă învinuia de antisemitism. Dată fiind recidiva d-lui Reichmann, mă consider obligat să intervin cu cîteva
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
și de a fi înțeles care nu naște decît iluzie și singurătate, absurdul care face ca nebunia și luciditatea să devină interșanjabile revin obsesiv și în celelalte două piese de teatru ale volumului. Sărută-mă, dialogul dintre un lepros și gazda fără voie în casa căruia a pătruns pe nesimțite, este de fapt un monolog, deoarece replicile celuilalt, care aparent îi răspunde, nu se aud. Lepra, stigamtul care îl alungă dintre oameni, s-a dovedit a fi o binecuvîntare care îi
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
țin minte că-l chema Charles și care rîndul trecut voise să știe cum arăta în realitate Fidel Castro. Ziaristul, care mă luase în simpatie de cînd cu țigările mele de foi cubaneze, ținuse să-mi arate mai întîi bucătăria gazdei - formidabilă ca un laborator spațial, - un profesor în vîrstă foarte cumsecade (nu mai știu ce fel de profesor) în orice caz, unul dintre cei ce iau premiul Nobel cînd nici nu se așteaptă și care, în ziua respectivă, cînd toată lumea
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
mari care să aibă cultul bucătăriei, fără a fi niște mîncăi, găsind în pregătirea bucatelor o pasiune de gospodine adevărate. Înțelesesem de ce Charles voise să-mi arate încă de la început bucătăria profesorului, lăsîndu-i pe ceilalți oaspeți să se întrețină cu gazda în holul principal de primire decorat cu cele mai năstrușnice plante exotice. Mă învățasem cu mîncarea din America, îmbelșugată, servită pe niște platouri mari de carton, cu alimentele pline de calorii, la grămadă. Mult, dens, deși fără gust. Pe străzi
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
cei dintîi doi ani de viață, viitorul poet împreună cu sora sa au fost și ei întemnițați la Sighet. Casa ca și toate agoniselile materiale ale familiei fiind confiscate, Ion Zubașcu a trăit aproape tot timpul în improvizații, pe la rudenii, cămine, gazde etc. O viață impresionantă, pălmuind prin datele ei nude situația diverșilor oportuniști literari ori politici, plasați, atît înainte, cît și după 1989, pe versantul bunăstării... Lipsit de ocrotire, de un confort elementar, de normalitatea existențială, Ion Zubașcu nutrește o aspirație
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
cu lucrul în mine sau, în pădure, cu țapinele, iar femeile (boresele) cu țesutul sau cu croitoria. Aproape toți se prezintă a fi "muncitori", "cinstiți", "de omenie", crescînd copii (coconi) pe care i-au învățat să "facă bine", "să fie gazde bune" etc. În vremea întunecată a comunismului au intrat în "colectivă", unii au lucrat în "cooperative", la IFET și au fost secretari "la sfat" sau la "P.M.R.", iar unul dintre ei a ajuns "deputat". Din epitafe reies și momentele grele
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Marina Constantinescu În 1995, în cadrul Festivalului Uniunii Teatrelor Europene din care face parte și teatrul "Bulandra" - gazdă în acel an - am avut șansa să vedem două spectacole extraordinare, o trupă și un regizor de cea mai înaltă cotă: este vorba despre Lev Dodin, despre trupa teatrului Malîi din Sankt Petersburg despre spectacolele Stele în lumina dimineții și
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
alta, ca să nu se poată urzi vreo înțelegere politică între ele, scrisori nu se puteau trimite decât cu ocaziuni eventuale de la Iași la București sau prin curierii rusești ce treceau la Constantinopol. Unchiul meu Eustatiu, la care am fost in gazdă, nu numai că au dezaprobat ideia ciudată de a ma consacră călugăriei, dar stărui maică-mea ca să mă lase la el în București, că nu cumva, întorcându-mă, să mă fac victima călugărilor. Când mi s-a comunicat această părere
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
scuză: "li s-a rupt filmul", după excesul de băutură de la banchetul unde s-au sărbătorit zece ani de la absolvire. Împrejurarea explică și de ce au ajuns în același alcov, desi practic nu se cunosc și fac eforturi să se recunoască. Gazdă fără voie încearcă să scape de musafirul nepoftit, dar nu izbutește să renunțe la convențiile conversației civilizate și prelungește dialogul printr-o invitație la masa ceea ce face explicarea episodului pentru soție și servitor mult mai dificilă. În această mahmureala colectivă
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
că în Surveiller leș tortues al belgiencei Inès Rabadan). Alteori filmul promite (La Réserve al franțuzoaicei Pascale Breton), dar "demonstrația" durează prea mult și finalul își pierde din forța. Dacă adaug acestora un film din programul italian (Clermont-ul a fost gazda Italiei în ^99), anume Senti amor mio? al Robertei Torre - poate cea mai frenetica joacă formală din Festival -, aș putea conchide că femeile-cineast au fost "surprizele ediției"... Ei, bine, nu: surpriză a fost austriacul Martin Arnold, cu al său Alone
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
e și Ion Cristoiu. Rugămintea Autorității pentru ziariștii vizitatori e să-și scrie impresiile la întoarcerea din această excursie gratuită. Ion Cristoiu scrie însă un editorial prăpăstios-justificativ despre motivele lui de a merge gratuit în Thailanda. Pe scurt, nu oferta gazdelor, ci datoria lui de editorialist l-a minat pînă acolo. Sau cum spune Ion Cristoiu: "Merg în Thailanda așadar pentru a vedea cum va arata România de peste doi ani, dacă guvernul de la București ar avea curajul de a tăia în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
pe lîngă faptul că, din punct de vedere muzeografic, expunerea s-a făcut într-un mod extrem de echilibrat, fără a se șarja o componentă în defavoarea celeilalte - adica și fără puseuri de narcisism, dar și fără atitudini de opereta, pseudoreverentioase, de gazdă carpatina cu un bimilenar exercițiu al ospitalității -, expoziția are cîteva caracteristici generale care nu trebuie ignorate. Iar cea mai importantă dintre ele este aceea că ea s-a constituit că un dialog, ca o suită de confruntări, după formularea organizatorilor
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
ăntregii maghiarimi, dintre care peste un milion și jumătate trăiesc pe teritoriul României. an acest fel, amplasarea pe teritoriul României s-ar justifica afectiv, ca să nu mai vorbim de faptul că ar respectă un adevăr istoric, prin nimic ofensiv la adresa gazdelor. Mergând mai departe pe firul sinuos al persuasiunilor ostile, ajungem la concluzia că invocam imponderabila sentimentului național pentru a interzice amplasarea de obiecte simbolice naționale pe teritoriul altor țări. Statele Unite ale Americii au cimitire militare pe teritoriul Germaniei, dar nimeni
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
intempestiva, în toamna lui 1927, a lui Ionel Brătianu a fost efectiv în centrul vieții noastre politice. Fusese o ființă distinsa, inteligență, poliglota (vorbea și scria în cel puțin trei limbi străine a franceză, engleza și germană), știind, ca o gazdă afabila, să primească mai tot ceea ce avea mai distins lumea politică românească, fiind prietena a prietenilor lui Ionel Brătianu. Casele din strada Biserică Amzei, construite, probabil, între 1910-1914, devenite, după moartea soțului ei Așezămintele Brătianu, apoi Bibliotecă Centrală de Stat
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
toți observau o oarecare asemănare fizică între mine și D’Annunzio. Poate că asemănarea, dacă exista, se datora în mare parte ciocului aceluia și cheliei, aproape totală la poet și mai mult decît incipientă la mine. Se pare că și gazda mea observase și, evident, o dezaprobase. Cel puțin, așa m-a făcut să cred Gabriellino. - Dacă ești un tip cu umor, adăugase, trebuie să-ți tai ciocul (ție nici măcar nu-ți stă bine) și să i-l oferi mîine tatei
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
lor cu scriitori spanioli, desfășurat la Ateneul din Barcelona, în sala Verdaguer. Discuțiile au fost moderate de Nicolae Manolescu și Xavier Montoliu și au exprimat puncte de vedere Varujan Vosganian, Dan Cristea, Mircea Mihăieș, Slavomir Gvozdenovici, Nicolae Prelipceanu, iar din partea gazdelor, Carmen Plaza, José Maria Micó, Francesc Parcerisas, Ignatio Vidal Folch, Ramón Solsona. De asemnenea, a fost prezentat volumul Miniaturas de tiempos venideros, antologia din poezia română contemporană, apărută în Spania, la Editură Vaso Roto, în traducerea Cătălinei Iliescu Gheorghiu, iar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2493_a_3818]
-
precizat că și mai multe companii din SUA sunt în negocieri pentru preluarea formatului. Formatul "Miss fata de la țară", al casei de producție Media Factory, a avut premiera în România în septembrie 2010, pe postul Prima TV, având-o ca gazdă pe Andreea Raicu. În prezent, Prima TV a început difuzarea celui de-al treilea sezon al emisiunii "Miss fata de la țară", programul fiind prezentat tot de Andreea Raicu. "Miss Country Girl" nu este primul format al casei de producție Media
Formatul TV românesc "Miss fata de la ţară", exportat în 11 ţări, precum Suedia, Ungaria şi Ghana () [Corola-journal/Journalistic/25065_a_26390]
-
avut loc în multe țări. O știre de ieri vorbește despre faptul că în Australia, firma Minotaur a dezvoltat o nouă tehnologie de exploatare a aurului. O tehnologie care nu folosește cianurile, ci o soluție care este injectată în roca gazdă, dizolvă aurul și acesta se scurge prin niște canale realizate în acest sens. Informația este de la un articol al lui Mihai Costiu de pe Vox Publica. Cred că ar trebui examinată această nouă tehnologie și dacă va exista o exploatare cândva
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]