491 matches
-
întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup, sau calup, sau... nemaiputînd îndura corosivitatea, amenință cu Miliția. Mărgărit puse punct: mă, H., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai talent? Trei. Ajuns, după botezul focului gazetăresc, în scurtă recluziune, sus, la belvederea cu băieți veseli a magistrului Brânzei, pe cine aud, într-o dimineață, urlînd în rezerva alăturată? Pe Mărgărit. Vocea lui unică nu mă putea înșela. Era, într-adevăr, Mărgărit. Ce urla Mărgărit? Janeeetta! Janeeetta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zic. Ba se poate! zice solitarul. Și mă așez. (Biobliografie obligatorie. Compozitor cețos-eclectic și grafoman al improprietăților, din anturajul Săptămînii, omul meu a rămas ancorat la același cheu vadimist și se consumă, și după '89, în nemodificate găunoșenii radiofonice și gazetărești.) Ghinion. Numai o companie ca asta nu mi-aș fi dorit acum. De altfel, își și dă drumu'. Turuie întruna în stilul indigest al tribunului său. Urmărind, peste capul meu, imagini pe ecranul televizorului din colțul sălii. Ținînd să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în revista „Steaua”, cu o schiță. Anii de gazetărie sunt extrem de fructuoși, C. publicând în paginile ziarului, aproape zilnic, reportaje și anchete sociale, fapt ce-i înlesnește o bună cunoaștere și înțelegere a realităților sociale din acei ani. Rodul activității gazetărești este volumul de debut Fata care spune Da! (1970). Cartea, conținând anchete în mediile tinerilor, stârnește reacții nu tocmai favorabile în presa de partid datorită modului tranșant critic de abordare a condițiilor de viață insane și a promiscuității morale în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându-se astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generație de ziariști profesioniști de la noi, animat fiind de idei sincer democratice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
1885, la „Epoca” lui Nicolae Filipescu, lansată tot în 1885 (unde semnează „Cronica glumeață” cu pseudonimul, reluat și în anii următori, Radu Țandără), la „Lupta” lui George Panu, mutată de la Iași la București în 1886, unde B. își desăvârșește formația gazetărească, ajungând redactor-șef, apoi director și, în sfârșit, la „Adevărul”, unde Constantin Mille îl cheamă la începutul anului 1895, oferindu-i postul de prim-redactor și pe acela de coordonator, pentru puțină vreme, din ianuarie până în mai 1897, al suplimentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
10 O altă categorie de schițe satirizează instituția gazetăriei. Goana după senzațional înlocuiește orice principiu deontologic, iar informațiile sunt distorsionate, umflate, înflorite în funcție de necesități tipografice sau de cerințe ideologice, adevărul fiind determinat prin calcul de către cei avizați, familiarizați cu manevrele gazetărești: Dar iată sosește un băiat cu gazetele. Lumea i le smulge. Iau și eu două : una guvernamentală și una opozantă. Sunt un om care iubesc adevărul și fiindcă-l iubesc, știu să-l caut. Demult mi-am făcut rețeta cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ipingescu, Jupân Dumitrache, Mitică etc., consumatorii împătimiți de melodrame ca Zița sau ca Victor și Liza din farsa O soacră, au vrednici urmași în mic-burghezii urmuzieni Algazy și Grummer. Cu mijloace particulare, ambii autori ironizează aviditatea pentru pseudocultura de tip gazetăresc, foiletonistic. Balastul, alterarea și saturarea, excrescența, efemeritatea, nonvaloarea sunt mărcile acestei invazii grafologice, sancționată memorabil și definitiv de Caragiale prin frecvent utilizatul termen denigrator de "spanac" și chiar mai drastic de către Urmuz, prin intermediul parabolei ce se întrevede în episodul luptei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ilustrat cu succes și de alți dramaturgi, de la A. de Herz la Victor Eftimiu. Ca prozator, R. a fost remarcat mai ales pentru romanul cu substrat autobiografic Mâl, proiecție a unei obsesii erotice. Scris într-un stil limpede și alert, gazetăresc, marcat de ritmul precipitat al dezvoltării conflictului, ca într-o piesă de teatru (Perpessicius l-a numit, prin opoziție cu romanul-fluviu, „roman-cascadă” sau „roman-torent”), Mâl poate interesa prin tematică, fiind - observa tot Perpessicius - „un roman de predestinări tragice, un roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Maria Banuș, V. Em. Galan, Ilie Purcaru, Petre Dragoș, Constantin Mitea, Victor Bârlădeanu. Enunțăm și câteva titluri care conturează preocupările și aria de investigare a reporterilor, urmând ca în note77 să le
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a scriitorilor (G. M. Zamfirescu, Panait Istrati, socotit un mentor spiritual la „Cruciada românismului”, sau Constantin Barcaroiu), tratați uneori cu partizanat gazetăresc sau sentimental. Scriind despre Virgil Treboniu, Vladimir Cavarnali, Matei Alexandrescu, Cristian Sârbu, Emil Vora, pledează pentru poezia modernă, amenințată, afirmă el, de atrofierea sensibilității. B., unul dintre poeții minori afirmați de colecția „Adonis”, și-a publicat majoritatea poeziilor în caietele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
a lui P. Risipite într-o mulțime de publicații, textele transpun, în bună măsură, episoade memorialistice, reconstituite în lumina adevărului și a obiectivității, cum ar fi, printre altele, Amintiri de la „Iconar”, apărute postum în „Drum” (1975, 1976). Scrisul are nerv gazetăresc, impunând mereu un punct de vedere personal, chiar cu riscul ca semnatarul să intre în răspăr cu tendințele momentului istoric. Ceea ce impresionează, până la urmă, este consecvența ideilor susținute și exemplificate frecvent cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Muzica și corografia În timpul lui Caragea” (cap.XVII), „Teatrul În Tara Româneasca” (cap.XX), „Italiana În Algir” (cap.XXII). Informațiile din domeniul vieții culturale și artistice Îmbogățesc conținutul romanului, lui Filimon. Dacă uneori episoadele documentare au caracter cărturăresc, ori chiar gazetăresc, explicația constă În lipsa de experiența a scriitorului În compunerea unui roman, În calitatea sa de deschizător de drumuri În cadrul acestei specii. Compoziția romanului, cu excepția finalului, este limpede, acțiunea are o evoluție Închegată. Dramatismul compoziției capătă uneori un aspect melodramatic. Situația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subiect urmărit pe planuri paralele, dintre care, două principale și mai multe secundare. În primul plan (primul capitol), este prezentat Titu Herdelea, personaj existent și În romanul Ion, el reprezentând vocea naratorului, sosește la București, stăpânit de aspirații poetice și gazetărești (personaj autobiografic), dar este Înfrânt de mediul social existent. Tot În acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre personajele prezente În tren, pe teme economoco-sociale și administrative
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi" a revoluționarismului francez liberté, égalité, fraternité. Principiile Revoluției Franceze, inculpate a întemeia doctrina "umanitarismul antinațional" democratic, sunt ridiculizate drept "glume metafizice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Faptul că aceasta din urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul gazetăresc. CAP. V FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ V.1 Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană Afirmam în capitolul anterior că subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]