491 matches
-
să facă. Aga poliției, Ion Manu, îl „mirosise" și, refuzându-i pașaportul pentru Moldova, îl amenințase cu un arest la „mănăstire". Ar fi avut, poate, parte de el, dacă nu izbucnea revoluția... Și la 1848 revoluția a adus o explozie gazetărească. Dacă C.A. Rosetti scosese, imediat după izbândă, "Pruncul român", Bolintineanu conduce (de la 19 iulie la 11 septembrie) "Poporul suveran". Era o foaie mică, de patru pagini, cu doar două coloane pe fiecare față, dar redactorul șef avea proiecte mari
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
mai bune, contactul cu cercurile politice cel mai ușor de făcut și unde se putea feri de ostilitatea maghiară, a cărei tendințe politice le combătea. Vincențiu Babeș a colaborat la numeroase gazete, dar cea mai mare parte din activitatea sa gazetărească a desfășurat-o în paginile „Albinei”. După ce s-a retras din viața politică s-a dedicat studiilor istorice. A scris o istorie bisericească, rămasă în manuscris. Babeș s-a căsătorit în anul 1851 la Viena cu Sophia Goldschneider (după alții
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
este un termen gazetăresc generic folosit pentru persoane aflate într-o funcție publică importantă la nivel local (de oraș sau județ), care folosesc puterea de care se bucură pentru a obține foloase necuvenite. Guvernul Adrian Năstase (PSD) a preluat în mod creativ legea descentralizării
Baron local () [Corola-website/Science/322955_a_324284]
-
în operele literare. El a condamnat totuși acuzele aduse lui Eliade doar pentru că proveneau de la un neavenit („un neom sub raportul existenței artistice sau mai în genere publicistice, dl. N. Georgescu-Cocoș, care în viața sa n-a semnat un articol gazetăresc remarcabil sau o pagină bună de literatură”). Mircea Eliade s-a apărat și a afirmat că scenele de „un erotism agresiv și sălbatic” din cărțile sale au fost scrise din dorința de a evidenția vitalitatea personajelor sale și nu în
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
din Craiova. Aici publică 15 materiale de critică, eseistică, tablete, corespondențe, cronici, 14 poeme în proză, 4 poezii sub titlul generic "Pastele". În 1892 se îmbolnăvește de ftizie, boala agravându-i-se treptat. Se întoarce, astfel, la Craiova, însă activitatea gazetărească îl acaparează până la a uita să-și mai îngrijească sănătatea. În 1894, la Editura Librăriei H. Steinberg din București, i se tipărește volumul "Sensitive", cu unele poezii preluate din volumele anterioare. Tot acum, între lunile 7 februarie și 23 mai
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
română", scos la propunerea publicistului francez Frédéric Damé (1849, Tonnerre, Franța - 1907, București). În această perioadă a apărut și "Calendarul Claponului". Ziarul, cu numeroase rubrici scurte și cuprinzătoare, a fost suprimat după numai șase săptămâni. Punându-și în practică experiența gazetărească de până atunci, Caragiale a început, în decembrie 1877, colaborarea la "România liberă", publicând foiletoanele teatrale "Cercetare critică asupra teatrului românesc". La Teatrul Național se prezenta în această perioadă, piesa "", de Alexandre Parodi, în traducerea lui Caragiale. Între anii 1878
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 își susține la București doctoratul în filosofie, cu teza "Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?”". În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară: scoate într-un singur număr revista „Adsum” (adică „Sunt aici, sunt de față”), pe care o scrie singur și o publică din bani proprii. În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
spre stânga radicală politică , mișcarea "Acțiunea Semita", care susținea ideea integrării politice a Israelului în lumea arabă. Drept reacție la legea interzicerii calomnierii, pe care a perceput-o că pe o barieră în calea libertății de expresie și a libertății gazetărești, dorind să obțină imunitate parlamentară, Uri Avneri a înființat în 1965 o listă politică numită „Haolam haze- Koah Hadash” )(Haolam haze- Nouă Forță), din partea căreia a fost ales membru în Parlament. La alegerile din 1969 lista și-a dublat reprezentarea
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
Copiii praghezi", iar trei ani mai târziu, romanul "Pastorul fecioareleor". Ceva mai târziu, și-a încercat talentul și în dramaturghie, scriind comedia "Orașul furat". Simultan cu încercările lui de a pătrunde în așa-zisa „mare literatură”, Kish își continua activitatea gazetărească realizând acele reportaje care, deși inserate în ziare cu viață efemerică, au supraviețuit cotidianullui la fel de vii, dintr-un deceniu în altul. Din această perioadă datează zguduitorul reportaj "Trei săptămâni la hamei" (1910), un rechezitoriu al sclavagismului din secolul al XX
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
bulevardier cu comandamentele extraliterare ale „artei” de propagandă impusă politic, pe coordonatele realismului socialist: un teatru cel mult agreabil, docil-convențional în formulele epocii, care a trecut rapid în uitare. Cele două biografii - ""Grigore Manolescu"" și "„Cezar Boliac”" - etalează o proză gazetărească, sobră, fără ariditate, dar fără virtuți beletristice.
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]
-
ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1972-1973), a activat ca profesor de limba și literatura română la școala medie din comuna Cupca, raionul Adâncata (1973-1978) și ca director adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
Prin Decretul nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” "pentru contribuțiile importante aduse la studierea și difuzarea operei eminesciene". Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
cărțile mele sunt rupte din realitate. Nu sunt lipsit de imaginație, numai că n-am nevoie de ea”, se confesa el. Romanele sale nu sunt cărți de memorii, ci cărți în care autorul amestecă experiența sa de viață cu romanțarea gazetărească și cu ficțiunea pură. Dornic să lupte cu uitarea, el nu poate să se detașeze îndeajuns de subiectivitatea amintirilor și să-și disciplineze fluxul mărturisirii pentru a separa adevărul de imaginație. Biografia fabuloasă a lui Darie tinde astfel să întunece
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Mișcării Ecologiste din Republica Moldova. Membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. Fondând Mișcarea Ecologistă din România T.G.M. i-a pus pe frontispiciu sloganul: „Om curat, țară curată, lume curată”. Munca scriitoricească e secondată de o febrilă activitate gazetărească a globe-trotterului care, îmbarcat ofițer II pe nave comerciale românești, străbate meridianele și oceanele lumii. Din călătorii TGM se întoarce nu numai cu jurnale de bord, poeme și note de călătorie, dar și cu seriale TV despre America de Sud sau Orientul
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
cu o altă viață, de libertate, de afirmare și de manifestare nestingherită a crezului și gândurile noastre tinerești, cultivate pe băncile școlii. Într-o seară de toamnă, mi se pare, l-am cunoscut pe d. Iorgu Tudor la o adunare gazetărească. Chipul său blând și numele său pe care-l cunoșteam din copilărie de pe paginile Cuvântului Moldovenesc m-a a atras, și din seara cea ne-am împrietenit"”. După moartea cărturarului și preotului Dumitru Furtună (1890 -1965) din Dorohoi, cunoscut ca
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
undeva la mijloc, fapt ce ne-ar scuti de opțiunea cu iz școlăresc pentru una din extreme. Se cuvine reținută și părerea lui Alexandru George, care adnotează o derulare în doi timpi a prozei lui Arghezi, cea inițială, de factură gazetărească, mai simplă, apropiată de calapodul prozei consacrate, fiind urmată de cea emisă după apariția Biletelor de papagal, cînd "stilul lui Arghezi înregistrează o progresivă complicare", vădind o profuziune de "sclipiri poetice". E acel stil minuțios elaborat, prin excelență "scriptic", evidențiat
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]