688 matches
-
străină: seara soseau ziarele care apăreau dimineața la Paris. Acolo am luat cunoștință de faimosul pamflet La trahison des clercs. Am scos imediat o revistă în care ne-am combătut. Încetul cu încetul, s-a cuibărit în mine pasiunea pentru gazetărie. - Ce a reprezentat în epocă Trădarea intelectualilor? - În acest pamflet, Julien Benda s-a ridicat împotriva acelor scriitori care, ca și azi, sulemenesc arta pentru beneficii materiale și onoruri din partea celor ce reprezintă puterea. Au trădat menirea artei care trebuie
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
a fi ascultat asupra inculpărilor ce i se aduc pentru faptele prevăzute și penate art. 47...” etc. Conflict interțări, asasinat, complicități, criminalitate, complot infernal... Brrr! Avem de-a face aici, ca și în Ultima oră!..., cu exagerațiuni, cu parodia limbajului gazetăriei de senzație, hiperbolizat artificial și împins până la granița cu ridicolul, așa cum consideră în unanimitate comentatorii operei lui Caragiale? Finalul burlesc al schiței adaugă elemente suplimentare de natură să omologheze această interpretare. Isterizarea progresivă a detectivilor ad-hoc, preparativele lor înfrigurate de
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
că Mircea Cărtărescu are nu atât geniul pastișei, cum au spus unii răuvoitori, ci excelența sintetizatorului. Poate face la fel de bine nu doar poezie și proză de vârf, ci și teatru, eseu, critică și istorie literară, să traducă și să facă gazetărie de cea mai pură speță, fie pamflet, fie eseu politic ș.a.m.d." Rândurile de mai sus, ca și multe altele din cuprinsul volumului, nu fac altceva decât să-l scoată la rampă pe inepuizabilul Dan C. Aidoma tuturor cititorilor
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
dacă nu-s tupeistă?". Un băietan mă iscodește "dacă este periculos să fii ziarist. Am auzit că și la noi sunt bătuți. Sau chiar omorâți". Și multe, multe alte întrebări. Nu cred că erau pregătite de alții. Păreau preocupați de gazetărie, așa cum o înțeleg la anii lor: "de ce se publică atât de multe lucruri negative"; "mai au încredere românii în presă"; "ce se întâmplă atunci când apar neadevăruri"; "de ce se scrie atât de mult despre viața personală a vedetelor și fotbaliștilor". Ce
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
în seamă și familiile, unde un exemplar ajunge la mai multe persoane, se poate constata impactul primejdios al presei. Caragiale face de câteva ori trimitere ironică la tiraje și e posibil ca cifrele să fie umflate, cum e totul în gazetărie. Jurnaliștii de la Universul își consolidează și ei prestigiul prin articole pro domo: „Pe zi ce trece, cu cât popoarele se civilizează, nevoia citirii gazetelor se întinde. Citirea unui ziar, pentru mulți oameni, e o trebuință neapărată. Ieșind din școală, orășanul
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
îl presupune inevitabil, dar și în nădejdea că ele vor folosi cîndva vreunui student sîrguincios, sau biografului devotat. Dar motivația care stă la baza alcătuirii acestui volum depășește cu mult simpla avariție auctorială: ea pleacă de la un respect adînc față de gazetărie și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare de apropiere de perfecțiune. La începuturile experienței noastre de receptare a artei, ne reamintește Updike, noi toți credem inconștient că undeva trebuie să existe
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
a căror carieră publicistică s-a sfârșit înainte de a începe. În această din urmă categorie, cel mai sonor exemplu e cel al profesorului Paul Cornea, care în recenta lui carte de memorii dialogate își mărturisea mâhnirea de a fi abandonat gazetăria literară forțat oarecum de împrejurări (avea de ales, în plin deceniu al cincilea, între a rămâne demn și a se plia pe rigorile regimului). Mâhnirea aceasta mi-a dat de gândit. Și m-a făcut să citesc altfel cartea Simonei
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
această perspectivă narativa în textul din 1989 nu mai trebuie demonstrat. De ce apare acum și cum își face simțită prezența ( prin reproducerea unor file din dosarul de urmărire informativa) este iarăși de înțeles, mai ales dacă se are în vedere gazetăria militanta practicată de autoare în ultimii ani. Oricum, tratarea unui subiect precum revenirea în România lui Ceaușescu a unui transfug devenit celebru în Occident, fără imaginile vizitei văzute prin ochii omniprezenți ai Securității ar fi că ciorbă de pește fără
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
din Cernăuți. Va mai juca la Brașov și București distribuită mereu în roluri mici. Idealul ei era să devină actriță, dar emotivitatea și desigur talentul modic o silesc să renunțe dezamăgită la prea puternicile lumini ale rampei. începe să facă gazetărie la ,Rampa", ,Vremea", ,Adevărul literar și artistic". Acum, îl cunoaște pe regizorul (și scriitorul) G. M. Zamfirescu (Gemi) de care s-a îndrăgostit din prima clipă, o dragoste neîmpărtășită și de el. Această istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
parcă, înaintarea se face mai greu decât s-ar fi crezut"), care, neîncadrându-se în tiparele oficiale, trec în redacție drept "documentare de-a moaca", incapacitate de a observa "esențialul". I se reproșează "aerele de scriitor", e criticat că face "gazetărie de cenaclu", i se rețin textele de la publicare, iar după ultimul documentar, evocând un episod de muncă patriotică început cu cel mai sincer elan și sfârșit într-o coridă absurdă, este "demascat" politic și arestat. După câțiva ani, când Tudor
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
scriitorului a fost supralicitată și erijată în matcă absolută a operei, valoarea ei literară a fost neglijată." Până aici a fost refuzul. Să cităm în continuare propunerea, incitantă, a Monicăi Spiridon: „Compartiment de sine stătător - însă nu insular -al creației, gazetăria eminesciană trebuie așezată în zarea operei întregi, așa încât să se vadă articulațiile solide ale întregului. Analiza poate demara, convergent, dinspre publicistică spre restul operei și invers." (p. 5) În măsura în care se ține de cuvânt (și se ține!), Eminescu sau despre convergență
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
ține!), Eminescu sau despre convergență e un eseu inconturnabil. Nu din întâmplare am folosit cuvântul acesta. Căci, oricât n-ar fi văzut Călinescu ce zace în efemeridele eminesciene, raționamentele acestuia îi sunt extrem de utile Monicăi Spiridon. Ea pune în relație gazetăria poetului cu discursul public al înaintașilor (reinventându-i pe aceștia la fel cum îi reinventa și autorul Istoriei din 1941) și cu vârfurile publicisticii de după el. Perspectiva abordată e una, însă, mai puțin istoristă și mai marcat retorică. O primă observație
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
paralelei cu C.A. Rosetti, altminteri adversar ireductibil (fie și numai prin culoarea politică) al conservatorilor de la Timpul. Pe acesta, se știe, Eminescu l-a taxat de câte ori l-a prins descoperit. Ce remarcă Monica Spiridon e că între tipul de gazetărie practicat de cei doi distanța nu e în definitiv atât de mare. Diferența o face, în termenii formaliștilor ruși, gradul de „naturalizare". Ceea ce sună strident la Rosetti beneficiază la Eminescu de profunzime, de un eficient „camuflaj realist". (p. 77) Sigur
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
cinicul berar, păgubit de mușteriii care veneau să bea pe veresie. Și unde să se vadă mai bine asemănarea decît în mersul presei, care l-a dezamăgit pe unul, l-a amuzat amar pe celălalt. Și azi, ca și atunci, gazetăria nu se face cu ziare și reviste, se face cu rumori (ce dacă scripta manent...), prilej de comică exasperare: , telefoniada e sfîntă, ca și taclaua pe coridoare. Nimic nu se știe exact, nimic nu se citește cu atenție, nimic nu
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
pe care eficiența îl preocupă cel mai mult, un demers care să-l conducă pe ascultător (cititor) la esențialul problemelor aduse în discuție. Erau prea importante, prea grave aceste probleme pentru a fi fost luate în ușor, în maniera micii gazetării sâcâitoare și subinteligente. Nimic din toate acestea în convorbirile radiofonice ale lui Radu Călin Cristea, printre cele mai pline de sens din câte sau difuzat pe faimosul post, ascultate în țară cu interes chiar și în faza în care audiența
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
Cronicar Revista de la Buzău Centrul de cultură al municipiului Buzău editează lunar o revistă de 16 pagini, CARNET LITERAR, concepută după normele gazetăriei moderne, cu texte scurte, bine scrise, ilustrate și machetate, acoperind variate domenii culturale. Cu nesemnificative excepții, revista nu face concesii "patriotismului local", astfel încît e o lectură interesantă pentru toți cititorii de limbă română. În casetă redacționala a celor două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
rînd dejunează cu N. Carandino la "Capșa", invitat de criticul dramatic pentru o convorbire "de afaceri". I se propune să fie redactor la o gazetă pregătită de Carandino împreună cu Zaharia Stancu. Reacția e scorțoasă: "I-am spus că nu fac gazetărie. Dar de ce nu i-am spus cît de insolentă mi se pare propunerea? Ce dracu! Asta e "măsura" mea de scriitor? I se poate părea lui Carandino firesc să mă angajeze, el și cu Stancu, pe mine? E consternant". Altă
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
Cosmin Ciotloș Dumitru Chioaru nu-i un împătimit al gazetăriei. Nu semnează cronici literare în reviste cu ritm de apariție săptămânal. Nu trasează sarcini viitorimii (așa cum statutul său universitar ar îngădui-o) în publicațiile cu morgă academică de la noi. Căci, fiind poet în primul rând, și abia în al doilea
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
la capăt, ci amânată sistematic de la o săptămână la alta - proprie scrisului publicistic, la actul decis și angajant al unui volum de critică literară presupune dintotdeauna anumite stereotipii discrete și anumite reciclări neintenționate ale primelor deprinderi. După îndelunga exersare a gazetăriei, nu e ușoară treabă să te investești într-o muncă de concepție și de construcție, fără deadline-uri și fără un public imediat. Iar de obicei - ca să rămânem pe teritoriul acestor utile poncife - mutația stilistică e ajutată de imperative academice de
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
nostru de vedere. Fiindcă Ion Cristoiu își reamintește că l-a făcut gazetar pe Cornel Nistorescu. De aici reiese că un analist care se consideră infailibil, Cristoiu, a fost păcălit de un viitor consumator de chiftele care se ocupă cu gazetăria în timpul care îi rămîne, adică Nistorescu, portretizat de Cristoiu. Asta nu-l împiedică pe Ion Cristoiu să se laude că Nistorescu a ajuns în presă cu ajutorul său. * Revista CAPITAL se laudă că a republicat un articol despre afacerile lui Dinu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
expresie, și de fapt nici nu am stat la un moment dat să aleg între mai multe variante de scriere. În schimb, nu am avut niciodată imboldul de a scrie poezie sau eseuri filozofice. Timp de 14 ani ați făcut gazetărie în Muntenegru, îndeosebi la ziarul „Vijesti” din Podgorica. A dăunat gazetăria muncii de scriitor? Gazetăria am făcut-o ca să trăiesc, și am privit-o mereu ca pe ceva paralel cu scrisul. A fi ziarist nu înseamnă a fi scriitor. Deși
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Ognjen Spahić (laureatul Premiului pentru un Tînăr Scriitor): „Eu trăiesc literatura din interior“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5457_a_6782]
-
dat să aleg între mai multe variante de scriere. În schimb, nu am avut niciodată imboldul de a scrie poezie sau eseuri filozofice. Timp de 14 ani ați făcut gazetărie în Muntenegru, îndeosebi la ziarul „Vijesti” din Podgorica. A dăunat gazetăria muncii de scriitor? Gazetăria am făcut-o ca să trăiesc, și am privit-o mereu ca pe ceva paralel cu scrisul. A fi ziarist nu înseamnă a fi scriitor. Deși par apropiate, cele două activități sunt foarte deosebite. Nu am amestecat
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Ognjen Spahić (laureatul Premiului pentru un Tînăr Scriitor): „Eu trăiesc literatura din interior“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5457_a_6782]
-
mai multe variante de scriere. În schimb, nu am avut niciodată imboldul de a scrie poezie sau eseuri filozofice. Timp de 14 ani ați făcut gazetărie în Muntenegru, îndeosebi la ziarul „Vijesti” din Podgorica. A dăunat gazetăria muncii de scriitor? Gazetăria am făcut-o ca să trăiesc, și am privit-o mereu ca pe ceva paralel cu scrisul. A fi ziarist nu înseamnă a fi scriitor. Deși par apropiate, cele două activități sunt foarte deosebite. Nu am amestecat niciodată meseria de ziarist
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Ognjen Spahić (laureatul Premiului pentru un Tînăr Scriitor): „Eu trăiesc literatura din interior“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5457_a_6782]
-
prolific și divers, încât cu greu, dacă nu imposibil, i s-ar putea găsi egal între scriitorii de notorietate și cei ai generației sale în cultura noastră interbelică. E vorba de generația care, în majoritate, s-a călit în focul gazetăriei, iar în unele cazuri îndeletnicirea a rămas precumpănitoare. Într-un interval scurt, 1927-1939, luând în considerație "ruptura" survenită în anul de grea încercare 1934, când gazetarul Sebastian e nevoit să se restrângă la o publicistică predominant literar-artistică. De la bun început
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
etc.) își face o amplă educație de jurnalist, cu articole social-politice și culturale, note ocazionale, reportaje, interviuri, însemnări de jurnal, anchete, recenzii, eseuri, cronici literare, teatrale, muzicale, plastice, cinematografice etc.1 În acest loc e vorba de accepția încetățenită a gazetăriei, aceea cu un impact mai cuprinzător și mai aproape de viața cea de toate zilele. Eseurile problematice și de critică literară (inclusiv recenzia, cronica, studiul, comentariul) constituie un sector aparte, deși corelativ. Memorialistica se înrudește mai mult cu literatura, la frontiera
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]