931 matches
-
legat mai mult de sărăcie, de criterii de viață conform cărora bogăția este virtutea unică.) Și tot așa, tot "centrul": tipi jegosi, haidamaci cu voci răgușite, cultivate intenționat pentru a impune, țopârlani, lungani cu capete rase și noduroase, microcefali cu geci soioase, băieți scuipând ostentativ în stradă, marcându-și parcă virilitatea. Și fete, înjurând și cultivând cu voluptatea unei eliberări, pornologia cea mai deocheată. "Nu pot fi atât de curvă cum aș vrea să fiu", țipă una, poate elevă, la alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fi concepută, intenționat, ca o capcană, dar oricine are structură de Matrioșka este o capcană. * Vasile este un tânăr înalt și simpatic. Cine nu îi cunoaște defectul îl poate lua ca pe unul din tinerii contemporani, un purtător de blugi, geacă și adidași. Când deschide gura, abia atunci îți poți da seama cât de deteriorat este Vasile. Cuvintele le rostește cu greu, frazele sunt legate într-o structură sui generis, nu poate citi, nu scrie, de numărat numără numai de la 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de clasă, Mircea Iulian Celmare. Deci au fost arestați amândoi: elevi cl a XI-a Liceul Mihai Eminescu secția limbi străine, tocmai ieșind de la cursuri. In aceeași zi, cam la aceeași oră, din laboratorul spitalului Spiridon, ieșea un bărbat cu geacă și ochelari negri, purtând asupra sa un buletin de analiză pe numele Tacu Alexandru Mălin cu rezultate inclusiv hemoleucograma potențate în serie, susceptibile pentru diagnosticul de LEUCEMIE ACUTĂ. După aspect părea a fi indicativul a-15/225, colonelul Miroiu de la
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
femeiesc și cu tot ce privește acest sex...“ [...] Nedumerit și nedeslușit stau Încă și astăzi, având dinainte terfelogul socotelilor Încheiate - cu pagubă sau cu câștig? - și trecându-mi serile cu zăduf prin grădina Ateneului, de vorbă cu proaspătul meu prieten Geacă, pensionar ca și mine, fost, până mai anii trecuți, antreprenorul iscusit și pri copsit o vreme a două mari și elegante localuri de noapte ale Bucureștiului: „Monte Cristo“ și „Melody Garden“. E un copil al mahalalelor, ca și mine - și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
una, Întreținuta grecului, baro san bătrân cu „muscal cu cauciuc“ aștepându-l la poartă, iar Marioara sculând mahalaua pe la ferestre cu automobilul ei de casă, unul din cele douăzeci de automobile ale Bucureștiului din acea vreme. A câștigat parale multe prietenul Geacă cu comerțul lui de plăceri pentru pântec și pentru subpântec. și câștigau parale multe „directorii“ lui de local, chelnerii și picolii, orchestranții și dizeurii și, cel mai puțin, mult mai puțin dintre toți, câștigau bietele femei „artiste“, Încheindu-și mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
maniere alese, bun soț și părinte, a cărui candidatură gândeam să o propun odată la Premiul de Virtute al Academiei Române dacă virtuțile sale proprii n ar fi avut la temelie acel specific național: bacșișul. Fără bacșiș, nici chiar prietenul meu Geacă, patron al unei clase sociale trăind și Îngrășându se din bacșiș, nu s-a pricopsit până la urmă. și-a desfăcut la timp o parte din mobi lierul de stil, tacâmurile din argint, fețele de masă din olandă și farfuriile Rosenthal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
le-naintea cutezanțelor imperioase ale acestei june copile cu ochi verzi și păr bălai, ca În povești. Alta se Încumeta a se culca cu amantul ei În chiar după-amiaza zilei de căsătorie civilă cu un alt bărbat, Îmi spune prietenul Geacă, mare hârbar cu femeile, dar care adaugă: „Ei, vezi? asta n-ar face-o nici un bărbat!“ (Geacă este un decepționat și un scârbit de femei, după ce le-a cultivat cu asiduitate până la amiaza vârstei lui de astăzi, când alungă femeia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Alta se Încumeta a se culca cu amantul ei În chiar după-amiaza zilei de căsătorie civilă cu un alt bărbat, Îmi spune prietenul Geacă, mare hârbar cu femeile, dar care adaugă: „Ei, vezi? asta n-ar face-o nici un bărbat!“ (Geacă este un decepționat și un scârbit de femei, după ce le-a cultivat cu asiduitate până la amiaza vârstei lui de astăzi, când alungă femeia de lângă el, după ce i-a dat tot ce-i putea da.) Influența lui temperantă asupra lirismului cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceva, adică, amintind de lupta grea și fără succes Împotriva păcatelor acestei lumi, grămădite și ispășite de o singură ființă răstignită pe o cruce, dar fără nici un tâlhar, bun și consolator, lângă dânsele. Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l fericească pe acest nefericit sceptic și ratat al amorului, care le face, după aceea, cum Îmi spunea, „vânt pe scări“ - prietenul Geacă, otrăvitul, de douăzeci de ori otrăvitul În suflet și În toate mărun taiele lui din atâta muierlâc practicat din simplu nărav și fără convingere, posedă Însă, ca toți curvarii inteligenți și atenți la nesfârșitul treapăt licențios al acestui neam de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rochie demodată și cu pantofii lor prea mult purtați pe ulițe. (Îmi vine să las cât colo pe Stendhal și pe Jules Michelet, cu ale lor analize clasice ale fenomenului amoros, când ascult În nopțile astea, pe stradă, confidențele prietenului Geacă, cele mai crude, mai dezgustătoare și mai deprimante confidențe ce am auzit despre femei. Fiindcă prietenul Geacă s-a ținut de ele mult mai stăruitor decât mine, și-a purtat printre ele chipiul Într-o parte, cizmele Chantilly și cravașa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe Stendhal și pe Jules Michelet, cu ale lor analize clasice ale fenomenului amoros, când ascult În nopțile astea, pe stradă, confidențele prietenului Geacă, cele mai crude, mai dezgustătoare și mai deprimante confidențe ce am auzit despre femei. Fiindcă prietenul Geacă s-a ținut de ele mult mai stăruitor decât mine, și-a purtat printre ele chipiul Într-o parte, cizmele Chantilly și cravașa lui de ofițer sedentar, reușind a se introduce În intimitatea alcovurilor femeilor snoabe din societatea bucureșteană, a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în care am fost socializat să înțeleg cultura. Pot detecta în mulțime imagini care reprezintă diferite grade de "europenitate estică" din modul în care blugii sunt noi sau uzați, adidașii sunt roși sau nepurtați sau din modul în care o geacă de piele este purtată. Pot împărți îmbrăcămintea în "mai estică" (din fosta Uniune Sovietică) sau mai "vestică" (din Ungaria sau Cehia). Din acest punct de vedere, românii arată mai degrabă precum slovacii. Pot să aplic și categoriile de nord-sud, pentru
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
urmă la el, din compasiune : avea cele mai multe defecte - un ochi i se deschidea mai puțin decît celălalt, iar coada părea să-i fi fost fracturată și sudată apoi strîmb. și pe el l-am cărat în tren (în buzunarul de la geacă, pe care, desigur, mi-a udat-o), și el a avut tot felul de paraziți, de la viermi la purici (pentru viermi am mers cu el la veterinar pe un viscol uriaș și niște nămeți de aproape un metru), și cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și eu, cînd l-am condus la taxi, însă am interpretat-o ca pe reacția unui „străin” care a fost informat de cele ce se întîmplă acum cînd mergi pe stradă la o oră tîrzie de noapte. îmbrăcat într-o geacă albă, groasă, cu fermoare multe și late, Corneliu arăta, la acea întîlnire, ca un om care a parvenit la o stare materială bună. Sînt convins că nu puțini din cei ce l-au văzut atunci l-au invidiat. Acum, cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dedublarea?”, i-am replicat. „Are, cîtă vreme mi-e frică să vorbesc despre anumite chestii chiar cînd merg pe aici, prin parc!” în această privință, dezacordul nostru e net. *E aproape plină strada cu ei. Au ieșit „pe centru”. Poartă geci îmblănite, cumpărate de la polonezii aflați în trecere pe la noi. Merg, firește, cu mîinile vîrîte adînc în buzunare. Cei mai mulți sînt, nu încape îndoială, vagabonzi, bișnițari. Acești barbari iviți din socialismul nostru, inși crescuți în afara ideii de muncă („astă pleavă, ăst gunoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru copii. În momentul în care etalonul de mărime va corespunde cu vârsta copilului, atunci bărbații vor prelua chiar mai mult din piața de desfacere a hainelor pentru minori. Tatăl va fi acela care își va răsfăța copiii - va cumpăra geacă de catifea pentru băiețel sau rochiță de petrecere pentru fetiță. Iar când se apropie sâmbăta dimineață și tata merge să împacheteze sticlele, biscuiții, scutecele și pudra pentru bebeluși; uleiurile și șervețelele și toate lucrurile astea, ce ia cu el la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
Monaco vinde cosmetice, gândindu-se probabil că femeile cumpără cosmetice indiferent unde sunt, mai ales dacă sunt deja într-un magazin care este conceput să le evidențieze frumusețea. Oficiul poștal din Mall of America vinde dubițe de poștă de jucărie, geci de piele, ursuleți în uniformă de poștaș și alte produse asemănătoare. Într-o zi astfel de strategii vor susține întregul sistem. Sau am putea împrumuta ideea de la magazinele de casete video care vând floricele de porumb, cola și alte gustări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
Unde trebuie să stea curelele? Lângă pantaloni. Dar șosetele? Lângă pantofi. (Dar unde stau pantofii? Pe piciorul tău.) Bulionul? Lângă paste. Multe magazine universale expun eșarfe la parter, în special pentru femei. Dar eșarfele trebuie să fie lângă costume și geci, însă este surprinzător că nu le găsești pe aproape. Este o mare greșeală, pentru că de multe ori trebuie să vezi și să atingi eșarfa colorată, ca să te imaginezi în costumul gri sobru. Oricum, nimeni nu poartă doar un costum: ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
2007) Pumnul și palma Femeia se îndreaptă agitată spre scenă, cu o hârtie făcută sul, în mână. Zice ceva de faptul că a fost nedreptățită și că no ajută nimeni, deși are și un copil handicapat. Domnul de pe scenă, cu geacă portocalie, se lasă pe vine și îi întinde mâna femeii. Femeia continuă săi vorbească. Domnul o ascultă, dar, cu privirea spre ea, lovește fulgerător un copil din apropiere. Acesta dă capul pe spate, fațai devine albastră, apoi se retrage râzând
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pe spate, fațai devine albastră, apoi se retrage râzând. Mâna pornește din nou spre fața copilului, aceasta se albăstrește. Și încă o dată. Capul copilului este smucit în spate. Și puștiul rânjește. Femeia se îndreaptă spre scenă, către un domn în geacă portocalie. Acesta o observă, ia sulul de hârtie, apoi se apleacă șii întinde mâna. Femeia îi explică, îl prinde de mână, îl lasă și continuă să gesticuleze. Domnul se uită în spate, spre scenă, apoi din nou spre femeie. Apoi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cu părerea pe marginea lui. Astfel, fața copilului a fost lovită de zeci de mii de ori. Unii ziceau că ar fi primit un pumn în gură, alții că a fost vorba doar de o palmă, alții că domnul cu geaca portocalie l-a împins pe băiat, alții că doar la alungat, cum ai alunga o muscă, alții că totul e un trucaj ordinar. Că mâna lovește prea repede, cu o viteză mai mare decât a unui boxer profesionist, că fața
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
chemați să analizeze filmulețul, martori luați prin tele fon sau aduși în studiouri, cercuri roșii care marchează lucruri importante pe imagini. La cadrul cu numărul 241 se întâm plă ceva, la cel cu numărul 242 se întâmplă altceva. Mâna cu geacă portocalie se îndreaptă fulgerător spre fața puștiului. Și capul dat pe spate. Și lumina albastră. Și rânjet. Si dăi, si luptă, puicusorule, de o parte și de alta a baricadei, la datul din gură. Trăim întro societate isterică și violentă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mult - osoasă, mobilă și expresivă; închipuiți vă un rubicond în rolul „durului“ Popescu și o să vedeți că nu vă iese deloc personajul). De aici, pe de altă parte, îmbrăcămintea pauperă în care sa afișat ani la rândul Cristian Tudor Popescu (geaca ieftină gri și bluzele de trening) sau Dacia veche pe care spune că o conduce cu mândrie. Desigur, CTP nu este nici pe departe un om sărac, dar rolul omului sărac pe carel joacă îi aduce numai profit: cei mulți
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nici un grad de rudenie cu arta coregrafică și mai ales cu bunul simț al românului. Tineretul a renunțat la frumosul costum popular tradițional pe care ciobanii noștri l-au păstrat cu sfințene mii de ani. Asta, în favoarea blugilor, ginșilor, adidașilor, gecilor și a atâtor alte inovații în domeniu, practice nu zicem ba, dar care nar fi trebuit să trimită în desuetitudine toate comorile portului nostru popular care de multe ori întrecea la vremea lor prin noblețe și eleganță, costumația multor prințese
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]