1,633 matches
-
de minte în așternuturi imens de pânză avea chip de zbor în culoarea pruncului femeie fluture tângui lumina de palid răvășit căzut în cer gol nepotrivit schingiuit de ultimul albastru a îmbătrânit în patul tău de umbre florile cresc rotunde geamăt sfâșie culoare din tinerețea coapsei galbenul mut în formele pârgului îți sărută obrazul cu parfum de nălucă amăgești veșnicia doar pragurile au rămas până la urmă cartea de taină a visurilor tale nu au prins liniștea în palmă înfocat de șoaptă
GOL ABSOLUT DE NEGRU de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356609_a_357938]
-
s-a închis în urma mea. - Păi aicea e tragedia domnule, că la noi toți nebunii sunt în libertate și de aici necazuile. Hai că noi suntem patru, orice opoziție este inutilă. Șfichiuie prosoapele. Îmbulzeală, lupte. Se deschid ușă după ușă. Gemete, urlete. Cei patru pleacă, ducându-l legat pe targă, fără să mai facă vreo anchetă. Referință Bibliografică: Valentin și Valentina / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
Ioniță și-a desfăcut mantaua și a înfășurat-o, a strâns-o în ea și apoi în brațe. <Te implor, fată, să taci!>- striga el zadarnic. Ascultă ca un iepure la pândă. Mitraliera încetase. Se-auzeau strigăte, vaiete, țipete și gemete. De undeva de la Canton un cocoș cântă un cucurigu lung. Apoi vocea camaradului: <Soldat Ioniță Andreiiii! Soldat Ionițăăă Andreiii! Punea mâinile pâlnie la gură și striga cât putea: Soldat Ionițăăă Andreiii...> Tăcuse. Voia să salveze fata cu orice chip. Aștepta
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
că aveau parfumul morții și călcam florile în picioare ca și cum aș fi vrut să lovesc moartea, să mă răzbun ... Dincolo de gard lăsasem spitalul, rezerva în care zăcea trupul tău nemișcat și rece. Pașii mă duceau spre casă și mă obsedau gemetele tale, chemările vieții în lupta cu boala, agonia care se prelungise atât de mult ... Moartea intrase în viață, iar viața, ca un copil naiv, se încăpățâna să o accepte ... Așteptam să-mi strâng copiii la piept și să plâng în
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > GUST DE SINGURĂTATE Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului singurătatea apelor simte transfigurarea limpedelui în colțuitul geamăt neclar al înțelesului de om nu cunoaște liniștea glasului și luminile prăbușite-n glezne caută următorul infinit de alb dintr-un singur punct timp îngerii nu pot ajunge cu mâinile întinse de țipete în creștetul arborelui surd frânt de mărginirea
GUST DE SINGURĂTATE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355710_a_357039]
-
ne îndemna la iubit, pietrele ne dau binețe (străpungi o doma) Pe pielea mea simt cum înfloresc crinii roz pulsul meu e în tine mă înalți mă coborî îți faci drum pe coapsă mea (sunt o icoană) Țipat zvâcnet durere geamătul unei feline și bătaia inimii de greier cel mai senzual început de suspin (ritual carnal) Febra iedera pe pereții inimii suntem o clipă unită cu un singur destin (apogeu milenar) Fum de țigară vin sângeriu și umbre ce fac dragoste
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
cuvântului martor la aberațiile vorbirii și au început să stopeze schimonosirea termenilor, care continuă să se întindă rugători în plan vizual și auditiv, de către pseudointelectualii profani, legați la ochi de mâna balanței justițiare pentru a nu vedea și nu auzi gemetele puternice ale umbrelor nopților în care trăiesc, urmăriți de jale și dezgust. Din aceste umbre tenebroase se aleg personajele dureroase ale vieții noastre de astăzi, multe și greu definite. În casele lor se simte mirosul infernului, al oaselor putrezite înainte de
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
bolnav, are nevoie de ele, vă roooog! O oră a plâns Gențianne și a povestit, și s-a rugat și a explicat.Piața căpătase un aer tragic, parcă ar fi fost un abator cu animale vii înjunghiate, așa se auzeau gemetele răgușite ale femeii disperate. -Cum să mă duc acasă fără pungi? Tata abia le așteaptă, le luăm de la București! Vă rog, plătesc, numai scoate-ți-le de unde le-ați ascuns, că mă omor aici, în fața voastră.În momentul acela, Gențianne
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
parau” la Sasu, tai la dreapta cărărușa: Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru încă să samce sufletu” ge la mătușa. Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapce Ce-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre. Firongu* ge la fereasta timpul l-o
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
pielii și blândețea mângâierilor în voia cărora mă lăsăm uitând de mine... N-am vrut să citesc. În ochii mei iubirea și-a scris notele iar sufletul meu citește partitura ridicându-și glasul... Îmi șoptea o frunză la geam de geamătul nopții ce răscolea câmpiile cerului strigându-te; de încremenirea munților ce-și doreau să-nvețe tăcerea de la tine; de lacrimile izvorului ce-ți căuta urmele în iarba crudă a uitării. N-am vrut s-o ascult... Speranța își ținea pledoaria
DE DOR... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368923_a_370252]
-
E un vers ce curge-n suflet, E un amurg prelins în lut. Viața mea e-o așteptare, E-un poem plin de iubire Ce e picurat de doruri În răni de dezamagire. Viața mea e numai jale, E un geamăt în surdină, E o lacrimă ce moare, E o noapte fără tihnă. Viața mea e-un plâns în hohot, E un chin născut din doruri, E o doină ce-și jelește Trist pierdutele amoruri. Viața mea este o taină Printre
VIAȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369086_a_370415]
-
Acasă > Poeme > Emoție > IUBIM CĂ PIETRELE Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Geamăt de frunze, lacrimi pe parbriz, Toamna plânge iarăși peste ochii limpezi, Cerul ni se urca în cosciugul galben, Noi zburăm în toamnă, rupți de oameni. Firele luminilor, ce- au reunit plecarea, Scânteiază și - s mai adânci că marea, Toamna ne
IUBIM CA PIETRELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369106_a_370435]
-
din sufletul celor ce-l iubesc, subliniază Petru Baciu. Pământul îi templul în care odihnesc osemintele strămoșilor noștri, cu nestinsele lor măriri. Duhul lor ne veghează cu lacrimile lunii, cu nisipul de aur al stelelor, cu razele soarelui, murmurul apelor, geamătul de altădată al codrilor, care în vremi de primejdii le-a fost casă, îmbărbătare și altar. Din adâncul pământului răsună și azi larme de clopot precum iureșul biruințelor de la Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Șelimbăr, Codrii Cosminului, Mărăști, Mărășești și Oituz
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
cercetezi... să așterni pe hârtie năzuințe să răscolești istoria locurilor... să înveți trecutul să știi cum să iubești prezentul... Peretele dinspre nord - est, pe care, cu peste treizeci de ani, s-au instalat rafturile bibliotecii, începuse să scârțâie prevestind un geamăt de durere sub povara noianului de cărți. Din când în când, povara rafturilor răsuflă ușurată tocmai acolo unde spațiile au mai multă libertate, acolo de unde cărțile sunt preluate sunt frunzărite ori citite fie și pe diagonală! Esențializând câte ceva, Ion Călătorul
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
gură, ar spune desigur și povești cu călugări răstigniți și cu domnițele ce au împletit cosita albă tot așteptând vești de la cavalerii plecați spre Ierusalim. În nopțile fără luna, paznicii obiectivului sususțin că se aud, amestecate, urlete de lehuze și geamăt mocnit de prizonier. Doar bisericuța în formă de turn a rămas în picioare și constituie mostră palpabila din ceea ce a fost la apogeu, incinta arhitectonica, lovită pe rând și fără de milă, de Hoara de Aur, de răzmeritele iobăgești, războaiele mondiale
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
face corp comun cu liniște aproape primitivă, se simte ca într-o baie călduța și în care plutesc petale din flori de rozmarin. În zilele noastre, nu mai este nimeni că dansa, om care știe să asculte singurătatea împletita cu gemetele de orgă vetusta. Componentele instrumentului scrâjnesc că oasele îmbătrînite, încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sedimente pe clape, pe tuburi. Instrumentul geme de amintiri în liniștea densă. Numai Mărțina aude adevăra muuzică, melosul stivuit între acoperișul acoperit cu plăcute
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
gândul de a le chema, să iasă mai repede afară. În acel moment, acoperișul de deasupra ușii noastre sa dărâmat și a căzut pe scară, la picioarele mele troznind. Bucăți de zid, cărămizi și lemn s-au prăbușit într-un geamăt sfâșietor, unele rămânând suspendate deasupra intrării,agățate de sârme de la beton armat, ca în ghearele unei păsări de pradă hidoase, în timp ce praful și molozul în cădere, aproape că mă orbesc. Fratele meu se întoarce înapoi, pe scară, mă prinde de
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
25 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe trupuri împletite, ce freamătă-n mătase Luna-și odihnește geana de lumină. Rotunjimi muiate-n sudoare cristalină Tresar de fericire sub mângâieri duioase Un freamăt ca de aripi de fluturaș în zbor Se-mprăștie-ntr-un geamăt de fior iubit Suspin muiat în lacrimi de extaz vrăjit Se-nalță-n încăperea inundată-n... dor. In noaptea de iubire, departe de alean, Săgeată fermecată străpunge două inimi... Explozie albastră, luceferi plini de patimi Desfată, din adâncuri, fiorii din
PE COAPSELE CU... PERLE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369822_a_371151]
-
fir, Când sufletul e frunza care pică, Iubirea-i veștejitul trandafir. Când așteptarea se preschimbă-n spaimă Și sufletul se-ascunde-n colț de umbră, Când dorurile frânte-abia îngaimă, Iubirea-n ea se-nchide și e sumbră. Când așteptarea se preschimbă-n geamăt Și inima se face iarăși mică, Când sufletul întreg e numai freamăt, Iubirea nu mai știe ce să zică. Când așteptarea se preschimbă-n lacrimi Și inima se face foc și jar, Când dorurile se îmbracă-n patimi, Iubirea-și
ORA NOUĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369828_a_371157]
-
de-aici înainte, soare cu lumină prefirată printre ramuri aromate, de tei; dă-le lor puterea ca ei, numai cu șoapta, să vindece-n clipită cele mai cumplite suferințe, prefăcând bube puroinde în candele mirosind a floare de mirt, iar gemetele de durere în osanale ridicate Ție! Fă, Doamne, Tu, așa, ca draga mea dragă, aflată departe, să mă aibă-n gândul ei și-n inima ei, într-un loc undeva unde să se audă-abia - dangăt de clopot chemând la vecernie
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
greu, au revenit cu pasul la trap. Nu se știe câte secunde sau poate minute a durat această spaimă. Cert este că sperietura a fost reciprocă, pentru că și urletele lupilor au încetat. Rareori se mai auzeau din depărtări ca niște gemete înăbușite. Dar armăsarii tot mai sforăiau și alergau speriați. Domnul Ionescu ținea frâiele cu amândouă mâinile și încerca să-i strunească. Abia prin Valea Cucutei s-au mai liniștit caii și cei din sanie. Însă nimeni nu mai îndrăznea să
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
zări. Te-am căutat și prin taina-i adâncă Și prin sufletu-i rece eu te-am cătat, Și prin lacrimile-i pline de sânge, Și prin gându-i tulbur și-nvolburat. Te-am căutat și-n tăcerea-i în geamăt Și printre suspinele-i sugrumate, Am răscolit și prin urletu-i veșnic Și prin patima-i dinaine de moarte. Nerăscolit n-a rămas nici destinu-i, Nici ofurile-i pline de dor n-au rămas, I-am răscolit și printre pierdute amoruri
TE-AM CĂUTAT ÎN PRETUTINDENI DE MARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370014_a_371343]
-
să plece către Rai, Copil pribeag ce nu primise nume, Ci doar durere multă-n scurtu-i trai... În pumnișorul mic strângea cearșaful, Ce nu-i fusese casă și nici leagăn. Privea spre cer, nu-nțelegea oftatul, Al sufletului meu, amarnic geamăt. Priveam cu ochii-n lacrimi micul suflet, Ce-și întindea privirea spre lumină. Nu-nțelegeam, nici nu puteam să cuget, La viața ce-ncepuse și tocmai se termină... Mă întrebam, plângând cu lacrimi grele, Cu ce păcat venise-n astă
ÎNGER TIMID de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369994_a_371323]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > IUBIRI DE FRUNZĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Te simt aievea; frunză-n cochilii când din vlăstare-ți curg, doar umbre vii, și-un geamăt surd te arde în văpăi mușcând cu iarna peste pași-ți goi. Se-aude urlet lung de păpădii cocori-și fac mansarde-n zori de zi, pe sub genunchi de iarbă te strecori altar îți faci din umbre și din flori
IUBIRI DE FRUNZĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370057_a_371386]
-
coapse ca descântec loc de păcate ce absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]