3,294 matches
-
se spunea după numele ministrului de externe al Angliei), o geantă diplomat (lucru foarte rar pe atunci) de care nu se despărțea niciodată și în care, se spunea, păstra manuscrisele traducerilor sale din dramaturgia shakesperiană (integrale) îi completau silueta. Amfiteatrul gemea de lume (nici G. Călinescu n-a avut chiar atît public) și rămînea cu ușile deschise și după începerea cursului. La catedră, profesorul cu un costum impecabil, cu o cravată în culori sobre, cu părul negru, modern briliant, își întîmpina
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
Ziua tuturor defuncților în Ardeal, la 1 noiembrie. Ziua consacrată celor duși dincolo e, de fapt, 2 noiembrie, dar, după apusul soarelui, spre seară deci, începe de-acum ziua următoare, biblic socotită. La Cluj sau în alte orașe vestice, cimitirele gem de flori, de lume care aprinde lumânări, cum știm toți, sărbătorind "Iluminația", devoțiune de origine romano-catolică. Dinu Flămând compunea, student, un poem mult apreciat, Ceața, publicat în "Echinox", nr. 1, 1968, pe acest motiv "De ziua morților e târg de
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
Kalina se retrase un pas. El se apropie și mai mult. Kalina îl privi furioasă drept în ochi, apoi încercă să se strecoare pe lângă el, dar bărbatul o prinse și o strânse de mână. - Ce faci? strigă ea. - Asta vreau, gemu el prinzând-o de mijloc și trântind-o pe spate. Ea încercă să se descotorosească de greutatea lui, dar îi fu imposibil. Atunci se strânse în poziția în care dormea. Dar el îi sfâșie geaca și-i strecură mâna la
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
grea, o pătrunse cu brutalitate. Simțindu-l înăuntrul ei, ea avu câteva frisoane de scârbă și, după ce icni de câteva ori, îi vomă direct în față. Dar el nu ținu cont de asta și așa, murdar pe față, continuă să geamă de plăcere: - O, ce carne ai, ce carne! Tăcu apoi câteva clipe și avu câteva spasme animalice. După care se ridică pe jumătate, cu ochii împăienjeniți, și începu să-i mângâie din nou coapsele. În vremea aceasta ea plângea, iar
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
care vrea să stingă focul. Destul de des la începutul stimulării, glandul clitoridian este mult prea sensibil pentru o stimulare directă. Linge mai degrabă zona de jur împrejurul lui, tachinează-i labiile interioare, degustă-o. Nu te grăbi, ascultă-i răspunsul. Unele femei gem, altele nu. Va trece un timp până vei învăța exact ce îi place partenerei tale când vine vorba de sex oral, scrie sexgen.ro Unele femei doresc stimulare suplimentară - un deget sau două în vagin sau poate chiar în anus
Cu ce viteză trebuie stimulat clitorisul () [Corola-journal/Journalistic/66527_a_67852]
-
Cristina Alexandrescu Cercetătorii de la Universitatea din Leeds susțin că au aflat de ce țipă femeile atunci când fac sex. Femeile gem, chiuie, țipă și se manifestă sonor în timp ce fac sex pentru că sunt convinse că asta face parte din spectacol și partida va fi una de neuitat, scrie click.ro Una din zece femei crede că atunci când țipă și respiră sonor își
Cel mai mare mister al femeilor, dezlegat. De ce țipă atunci când fac sex by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65049_a_66374]
-
lumina lunii, când albe, când albăstrii. De jur-împrejur, oștenii, fermecați de spectacol, băteau din palme în ritmul daulei și, strigând „uh", „uh", însoțeau urletele dansatorilor. Unii dintre derviși se rostogoleau la pâmânt și rămâneau acolo. Se târau pe jos și gemeau. Alții stăteau nemișcați și-ți era greu să-i deosebești de cei loviți de epilepsie. Când dintr-o parte, când dintr-alta, se auzeau tânguieli ascuțite. Într-un alt grup, oștenii, acoperiți de sudoare și de praf, se stricau de
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
unul dintre multele cazuri de delapidare din sănătate. Aș avea și eu totuși o întrebare: - Domnilor de la DNA, ați dormit până acum? După această măreață victorie de la Rovine din Câmpii, o să vă culcați la loc!? Sistemul de Sănătate din România geme sub povara corupției transpartinice, fără culoare politică, a unor neica nimeni în viața de zi cu zi, puși șefi peste medici, care cumpără farfurii de sticlă la preț de Porțelan de Sèvres. Am zis că poate gândesc eu greșit, și
Spitalul Obregia, de la Flacăra Violet, la ”jafuri” de milioane de euro by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64790_a_66115]
-
începu să se simtă de parcă cineva i-ar fi sucit gîtul. Coborî și ținu drumul drept prin burnița tîrzie, urmînd șinele ude de tramvai pînă la Peanut Bar. Abia aștepta să vorbească ceva în engleză. Peanut Bar era mare și gemea de marinari și soldați tineri spilcuiți; vocile acestora i se îngrămădeau în cap și fumul îi umplea plămînii. Îl zări pe James aproape de scenă și se duse la el cu mîna întinsă, să-l salute. - Plec din Yokosuka, bătrîne! Mă
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
ea în biserică/ ne privește lumea cum aducem căruciorul pe brațe/ după slujbă iar o să primim/ zeci de colaci mere/ biscuiți cu cremă// locul i se pare familiar/ privește liniștită icoanele acoperind pereții de lemn/ nu mai strigă, nu mai geme/ din când în când țipă scurt/ vrând să cânte laolaltă cu preotul...// îi iau mâna stângă și o închin/ încercând să-i reamintesc gestul/ ea descrie doar un cerc uriaș în care/ ne cuprinde pe toți privind/ cu atenție undeva
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
ales de ei în noaptea aceea depărtată, în acest moment al spațiului meu de demult, ce se întâmplă cu ei în clipa asta? Nu pot să știu, nu pot să merg în odăile lor ca să văd că încă respiră sau gem, a sunat oare telefonul ca să mă anunțe nenorocirea ori a fost doar sunetul visului meu tulbure? Ca să mă anunțe că nu mai sunt în viață, că au fost expulzați din timp, ce s-a întâmplat, și cum aș putea să
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
universal!... Puterile adîncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră asupra pămîntului îngrozit furia lor prăpăditoare... Uraganele umplură jghiaburile largi ale munților și, ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; viforul șuiera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frîntă ale fulgerelor spintecau, pe linii fantastice și
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Thomas Mann// dead man walking with an walkman.” (p. 45) Apocalipsă, fără îndoială. Fără imagisme fumate. Fără viziuni. Una a minții. Și, în consecință, cum anticipam deja, una a limbajului. Există, în cel de-al treilea ciclu din Orice, Paper Gem, câteva versuri de a căror înțelegere corectă depinde înțelegerea în profunzime a cărții: „nu știu dacă mă-ndoiesc, deci nu știu dacă gândesc, deci nu știu/ dacă sunt/ eu nu știu. Eu nu vorbesc de fapt nici o limbă/ eu nu
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
și ploicica de octombrie, picături care nu cădeau, își schimbau poziția sub cerul de leșie, bărbați cu sape, crucile soldaților care au murit în Franța într-o parcelă unde arbuștii creșteau fără să fie toaletați și ai fi zis că gemeau iar tata pe câmp hăituit de lătratul câinilor și zăpăcind găinile el care nu vorbea cu mama, nici măcar nu o saluta, dormea în odaia de lângă bucătărie învinovățind-o de indiferența fratelui meu care stătea cu mine în casa asta de unde
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
paradis: programul prelungit (ca în orice magazin american, de altfel), de la 9 dimineața până la 10 seara, adică treisprezece ore (iar duminicile „numai” de la 10 dimineața la 9 seara, respectiv unsprezece ore) îți permite să petreci momente fabuloase printre rafturile care gem de noutăți. Dar nu numai noutăți: e suficient să te gândești la o carte și o găsești, cu siguranță, în galantarele amenajate tematic sau cronologic. Pe mesele plasate în centru îți fac cu ochiul „new arrivals”: cărți strălucind de frumusețe
Despre decență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5054_a_6379]
-
bunică-mea Pe lângă ea plângea o Sfântă tinerică Lacrimile i se prefăceau în peștișori de aur Bunica pusese pe foc o tigaie Uleiul sfârâia Ea apuca peștișorii, îi da prin făină Și-i arunca în untdelemnul încins Aceia la-nceput gemeau Apoi, mai potolindu-se, Prindeau a-i vorbi cu vocile noastre. - Ce faci tălică, bre mamaie, colo-n cer? - Ia, ziulica-ntreagă tot prăjesc la pește Doar-doar oi avea niscai vești de la voi Da’ noaptea, cu oloiul din tigaie Aprind
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
a plecat mai departe, trist, încet, a intrat în birou, a mirosit scaunul, s-a dus la un fotoliu unde stam adesea seara, cu el la picioare, a stat așa o vreme, ca dus pe gânduri, cu ochii închiși, a gemut ușor, apoi abătut de tot, cu capul trist și greu, a plecat afară.” (p. 91) Pornind de aici, Ștefan Cazimir ajunge la concluzii remarcabile: „Mylord pornise, în ceasul din urmă, în căutarea timpului pierdut; simțul olfactiv al câinilor fiind de
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
în seara caldă/ vîslele proptite-n valul/ zîmbetului care scaldă/ blînd întunecata casă/ cînd durerile te lasă.// M-am lăsat în voia apei/ și m-am dus în jos o vreme/ unde nimeni nu mai plînge/ unde nimeni nu mai geme.// Nu era nici noaptea aceea/ dar nici soare și nici nor,/ doar tăcerea se lăsase/ peste plînsul tuturor.// Ne-am privit în ochi tăcute/ cum privim spre marea moartă/ încălzită de curentul/ apelor care ne poartă/ fără știrea noastră-n
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
în sensul unui esențial repetitiv și incantatoriu. Versul e scurt și plin de vocale, suita venind cu un fel de legănare (a pruncului și a mortului, deopotrivă) peste apa care duce „unde nimeni nu mai plînge/ unde nimeni nu mai geme”... Cele două versuri din strofa finală au, în schimb, tăietură argheziană, cu un contrapunct decisiv, definitiv: „Am strigat după-ajutor./ A venit. Era tîrziu.”. Scenariul poetic al morții, văzută ca o călătorie legănătoare „ca-n vis”, se încarcă, progresiv, de dramatismul
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
a României. Aș încheia, îți amintești de poezia pe care, dacă nu mă înșel, ai publicat-o la Iași, în 1917, în Neamul Românesc - Patria! Mi-au rămas în minte două strofe finale: Prin noi răsufli-n marele elanuri./ Tu gemi când sângerările ne dor; / Ci-n veștejirea noastră dorm noianuri / De vieți ce-ar înflori la vremea lor. Sus cupa morții cu dureri amare! / Sorbind-o, te vom binecuvânta; / Ca râurile contopite- n mare / Noi vom muri în nemurirea ta
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
lui Benn, într-o limbă românească capabilă de multe ori de a primi foarte expresiv sunetul autentic din alte limbi. În anumite versuri, în traducere avem un sunet eminescian („sub mâini va reveni / al nopții tragic cânt” - amintind de va geme de patimi/ al mării aspru cânt), iar unii termeni nu sunt traduși în românește („se văd marea și mastele...”, unde termenul astfel tradus din germanul Masten semnifica mai cunoscutul „catarge”) mizându-se pe competența lingvistică a cititorului. Benn a fost
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
în repertoriul confraților bănățeni. Dacă originea acestui cântec poate fi relativ ușor trasată, lucrurile nu stau la fel cu altele. Versurile lui Bolintineanu, "Ca robul ce cântă amar în robie,/ Cu lanțul de brațe, un aer duios,/ Ca râul ce geme de grea vijelie,/ Pe patu-mi de moarte eu cânt dureros", unele ușor alterate de circulația orală, au pătruns grație prestigiului de care se bucura în epocă Anton Pann, care le-a inclus în Spitalul Amorului. Editorii volumului observă de altfel
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
-și găsesc locul în acest mediu de gingășii aspre, de avînturi jugulate printr-un limbaj expresionist: „din cele știute dincoace dincolo/ nu te vor părăsi norii virginității/ pe tine care ai strălucit în rolul prea maculatei (...) pagini atîtea asudă și gem în neștire/ răbdarea își pune proteză/ impură și sfîntă la pîndă/ farmazoanca ar face cu ochiul” ( Între lumi mai mult decît două). Aceluiași gust pentru tonalitatea severă îi aparțin un șir de paradoxuri: „cunoașterea lui Dumnezeu/ stă chiar în necunoașterea
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
gesturi smucite, mă îmbrîncea nemotivat la răstimpuri, mă îngenunchea lovindumă cu vîrful bocancului în dosul genunchilor. Fiecare agresiune părea să se nască în urma unui nou reviriment. Încă n-am înțeles de ce natură. Iar la fiecare izbitură el era cel care gemea, nu eu, de parcă eu l-aș fi maltratat. Să nu mă înțelegeți greșit: nu mă plîng. Am depășit faza fricii. Nu neg, a fost și aia. Față de ce mă așteptam la amiază, acum, seara, totul e suportabil, aproape delicat. Mai
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
povestea - l-a pocnit pe Jackson direct în osul nasului. Jackson s-a prăbușit de parcă ar fi fost făcut din cărți de joc, zvârcolindu- se și chircindu-se de durere pe punte. Sângele i-a țâșnit din nări și a gemut: un sunet surd, animalic, care a atras vreo cinci- șase spectatori, între care și Herman. Billy stătea deasupra bărbatului căzut, uluit de propria-i ferocitate. Nu știuse că are atâta forță și era ciudat de mulțumit de realizarea lui, deși
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]