705,845 matches
-
UDMR au înființat Consiliul Național al Maghiarilor, cerînd autonomie teritorială și culturală în sîmbăta dinaintea Paștelui ortodox. Nici premierul Năstase nu s-a lăsat mai prejos. După cum titrează ADEV|RUL, Chiar în prima zi de Paști Adrian Năstase pune Parchetul General pe urmele extremiștilor din UDMR. Luînd în serios ucazul guvernului cu zilele de vacanță, ne-am fi așteptat ca Parchetul să reacționeze cu o săptămînă mai tîrziu. Nici gînd. Parchetul nu doarme în asemenea împrejurări. Dar, ca observație mai largă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
este nevinovat. Și continui imediat: pentru că dsa nu este pictor. Remarcați că nu folosesc cuvântul artist. Până la artă este un drum enorm, pe care mulți pictori serioși, profesioniști, nu l-au putut parcurge. Dsa nu este nici măcar pictor. ( Pentru cultura generală, aș da numai un exemplu: marele Theodor Pallady spunea despre marele Gheorghe Petrașcu că nu este artist, ci numai pictor Veți înțelege astfel mai bine ce înseamnă exigența în artă.) Arta este un lucru serios și grav care nu are
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
că n-a părut normală ierarhilor B.O.R., dar, din contra, ei au dorit s-o facă irealizabilă. Vă amintiți care a fost principala preocupare a preoților în lunile și în anii de imediat după căderea comunismului? O sfeștanie generală: de la clădiri publice la monumente de artă, de la guvern la primărie și de la școală la obor, totul a beneficiat de pămătuful muiat în apă sfințită. De curînd, un cotidian ne-a arătat pînă unde poate merge acest spirit de sfeștanie
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
care n-a mai avut rezonanță și nici importanță în peisajul moldav, întotdeauna dulce, din Despre Orașul meu. ( Romel-Ion Vulpeș, Onești) * Toate bune și frumoase, activitățile extrașcolare, studiul, traducerile, patima bună a lecturii. Versurile însă nu trec deocamdată de nivelul general hărăzit adolescenților: "Un vânt se strecoară/ Mintea o-nconjoară/ Pereții se despică în petale.../ Și tu, chiar poți să zbori spre visare./ Deasupra: cerul purpuriu și nori albaștri/ Dedesubt, copii pe plaiuri ce-au în mână praștii./ Ochiul perfid și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
de verva citatelor, găsite în perimetre de lectură cu destine proprii. Jurnalul anului 1915 debutează cu voiajul în Anglia al Marthei Bibescu. Scena debarcării la Denver a prințesei, însoțită de colonelul conte Ignatiev este parcă anume căutată să pregătească atmosfera generală a "jurnalului" care, pentru ziua de 3 august, semnala trecerea unui an de la declanșarea primei conflagrații mondiale. De la stricta puritate lineară a descrierii omului de veghe situat la jumătatea catargului, în caz că e solicitat să semnaleze apariția unui periscop al vreunui
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
și angrenarea vaselor aliate în Mediterana răsăriteană. Dar mai interesant este războiul văzut de diferitele personalități politice și militare, care se perindă la Mogoșoaia, Comarnic, Posada, București. O adevărată mitologie modernă, rezumată de Martha Bibescu: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier General rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General german... Spun și eu ca țiganul: "Doamne, împacă-i pe împărați." ( Ultimul îndemn, scris românește). Adevărat jurnal de război
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
războiul văzut de diferitele personalități politice și militare, care se perindă la Mogoșoaia, Comarnic, Posada, București. O adevărată mitologie modernă, rezumată de Martha Bibescu: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier General rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General german... Spun și eu ca țiganul: "Doamne, împacă-i pe împărați." ( Ultimul îndemn, scris românește). Adevărat jurnal de război se declanșează către sfârșitul anului, și poate fi urmărit în disputele
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
sînt asemănările, explicabile prin formația și mai ales prin interesele convergente ale autoarelor. De altfel, ambele proiecte din care este publicată acum doar o mică parte, zeci de ore de înregistrare fiind ( încă) netranscrise se încriu într-o mișcare mai generală, adunări și cercetări de corpus făcându-se în prezent pentru multe alte limbi, și permit viitoare studii contrastive de analiză a conversației. Textele sînt dialogice ( majoritatea) și monologice, de comunicare directă ( față în față) și mediată ( telefon, radio, televiziune). Volumul
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
știai ce... - Mi-a povestit") de stilizările sale literare, chiar de cele mai vioaie și mai discontinue. Sînt convinsă că în cele două volume își vor avea sursa multe studii viitoare asupra românei vorbite. În ele se pot urmări fenomene generale ale oralității, ale conversației, verificabile în mai toate limbile ( repetiția, autocorectarea, construcții abandonate - "ea a zis că pleacă în..., pleacă... urma să plece pentru aproape o săptămînă"), dar și tendințe recunoscute ale limbii de azi. Cele mai interesante sînt fenomenele
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
postmodernism; dar și aici am de făcut o precizare: postmodernismul reprezintă epoca noastră în întregime. Există postmodernism în industrie, în structurile economice, în structurile politice, în construcția Europei... Filosoful francez François Lyotard a analizat tocmai condiția postmodernă sub acest aspect general. - Cred că acest concept este specific fiecărei epoci în parte, întrucât fiecare preia sau revine la anumite modéle anterioare, dintr-un secol precedent, sau chiar din secole foarte îndepărtate în timp față de prezentul epocii respective... - Sunt cu totul de acord
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
alte publicații conținând articole, capitole despre poezia românească; cataloage, caiete, alte publicații ocazionale. Volumul se încheie cu un interesant index al traducătorilor, un inventar ( mai degrabă, tezaur) de poeți români care și-au găsit o haină englezească și un index general. Volumul, extrem de dens, este o excelentă bancă de date pentru o ulterioară radiografiere a interesului pentru România în zonele de cultură anglo-saxone, dar și pentru dezvoltarea anglisticii, americanisticii în România și avatarurile ei istorico-politice sau geografice. Evoluția interesului pentru culturile
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
fel, e de dorit a înlătura unele mici scăpări. Printre numeroasele reviste inventariate sau menționate lipsește revista Poesis, publicație dedicată în întregime fenomenului poetic românesc și universal. Unele mici inexactități apar la numele unor traducători. Cristina Tătaru apare la indicele general sub numele "Cristina Taru", Mihaela Mudure e dublată, în același indice general, de o inexistentă "Mirela Mudure" iar angliștii Ioan Aurel Popa și Ecaterina Popa apar sub numele Ioan Popa, respectiv Kitty Popa. Marian Papahagi apare la indicele traducătorilor de
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
inventariate sau menționate lipsește revista Poesis, publicație dedicată în întregime fenomenului poetic românesc și universal. Unele mici inexactități apar la numele unor traducători. Cristina Tătaru apare la indicele general sub numele "Cristina Taru", Mihaela Mudure e dublată, în același indice general, de o inexistentă "Mirela Mudure" iar angliștii Ioan Aurel Popa și Ecaterina Popa apar sub numele Ioan Popa, respectiv Kitty Popa. Marian Papahagi apare la indicele traducătorilor de poezie românească în limba engleză, deși, conform Bibliografiei, nu are nici o traducere
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
că nu ne aude. Premierul Năstase declară periodic război corupției, fiindcă dă bine la presă, dar uită să și înceapă acest război. Președintele Iliescu aruncă, din cînd în cînd cîte o petardă, de care nu se mai sperie nimeni. Parchetul General se ocupă de mărunțișuri, Parchetul lui Amarie se ocupă de boschetarii corupției e tot mai limpede că P.N.A.-ul e o instituție avortată. Luați cu grijile războiului din Irak și pătrunși de importanța lor planetară, puternicii României s-au rățoit
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
la ce servește dl Dîncu: să rămînă ultimul care să ne asigure că totul e bine printre ruine." l COTIDIANUL titrează vesel: "O organizație a societății civile a căpătat dreptul de a primi date despre ascultările telefonice din România. Procurorul general, înfrînt în Justiție de APADOR-CH". Însă chiar în ziua în care în ziarul citat apărea acest titlu Parchetul Curții Supreme își dezvăluia preocuparea de a vedea în ce temei Curtea de Apel București a dat cîștig de cauză APADOR-CH. Cum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
cauză APADOR-CH. Cum nu numai Cotidianul a crezut că Parchetul CSJ va respecta legea, reacțiile au fost pe măsură în mai multe ziare. l NAȚIONAL și-a anunțat cititorii la începutul săptămînii trecute citînd-o pe Rodica Stănoiu, ministrul Justiției: "Procurorul general nu va mai putea înainta recursuri în anulare". Pînă aici totul ar fi în regulă. Numai că tot Rodica Stănoiu a anunțat că ceea ce i se va lua procurorului general se va da Curții Supreme de Justiție. Astfel că în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
începutul săptămînii trecute citînd-o pe Rodica Stănoiu, ministrul Justiției: "Procurorul general nu va mai putea înainta recursuri în anulare". Pînă aici totul ar fi în regulă. Numai că tot Rodica Stănoiu a anunțat că ceea ce i se va lua procurorului general se va da Curții Supreme de Justiție. Astfel că în România va fi în continuare posibil ca o decizie definitivă a Justiției să fie anulată de o suprainstanță, ca și pînă în prezent. l ZIUA își anunță cititorii că România
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
cazul. Totul e bine cînd se termină cu bine, s-ar putea spune. După părerea cronicarului, însă, lucrurile nu s-au terminat cu bine, ci în coadă de pește. Așa cum s-a sesizat din oficiu împotriva lui Andrei Gheorghe, Parchetul General trebuie să se autosesizeze împotriva procurorului său, Mircea Petrescu, pentru a vedea în numele cui a organizat el tot acest circ judiciar împotriva lui Andrei Gheorghe. Cronicarul se grăbește să adauge că e de această părere nu pentru că la mijloc se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
lustruiți perfect/ țîșneam șlogic ar fi țîșneau, n.m., R.R.ț columbe sidefii,/ sub aripi ascunzînd copii/ cu ochii reci ca un concept") și, inevitabil, Eminescu ("Hotar nu mai văzui atunci/ dorinței mele de-a zbura/ cu stolu-naripat de prunci/..."). Tonul general al poemului este grav-visător, promițător de lucruri esențiale și asigurarea lui pe tot parcursul poemului se face, în mare parte, prin ritmul clasic (metri iambici, cu rimă încrucișată). Dar pe alocuri, poetul inserează zglobii interludii în ritm popular, probabil cu
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
altele privind generația anilor '50-'60, activitatea în mișcarea comunistă, din care autorul făcea parte pentru a se despărți apoi definitiv de ea, în 1957. Amintirile cele mai persistente din această epocă sunt reuniunile militanților ca niște "slujbe profane", impresia generală e "cenușie și disciplinată", limba e de "beton", iar din această vreme autorul păstrează o oroare sacră față de termenul "ședință". Pentru cititorul român e deosebit de interesantă intrarea festival care evocă Festivalul mondial al tineretului din București în epoca Gheorghiu-Dej. "În
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
femeia înseamnă nu doar frumusețe botticelliană, ci și ciclu menstrual, tampoane, prezervative, fâșii de hârtie igienică proaspăt utilizate. Inhibițiile verbale au dispărut și, pe urmele lui Jean-Jacques Rousseau din Confesiuni, cea mai tânără generație poetică își propune să reveleze adevărurile generale ale condiției umane, prin experiența particulară a unui om surprins în intimitatea secretelor și a vulnerabilităților sale. De unde se vede, încă odată, așa cum a demonstrat-o Mihai Zamfir în romanul său Se înnoptează. Se lasă ceața, că nu este chiar
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
net). Tipică este - ca în exemplele de mai sus - folosirea termenului ca epitet depreciativ, cu precizarea obiectului, în construcția o rablă de... În DEX nu este înregistrată specializarea semantică rablă = mașină; ea poate fi totuși dedusă în context din sensul general indicat de dicționar: "lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură". Dicționarul (care citează un termen bulgăresc ca sursă pentru românescul rablă; etimologia este totuși controversată) cuprinde și semnificații mai puțin actuale (,animal bătrân și slab; gloabă"; "om îmbătrânit și
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
cadre care de multe ori și-au asumat mari riscuri, pomenindu-le elevilor de Doina lui Eminescu sau de importanța lui Maiorescu pentru dezvoltarea culturii naționale. Evident că perioadele de oarecare liberalizare au fost benefice și pentru învățământ, dar nota generală era menținerea acestui domeniu sub stricta supraveghere a partidului, deoarece el trebuia să contribuie decisiv la formarea omului de tip nou. Nu vreau să se creadă că absolutizez, căci vorba istoricului latin Tacitus, chiar și în cele mai negre perioade
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
eroare constatând bucuroasă: -Iracan di mini! Io am crezut că e alt an an... -Păi, sigur că e, mami!, se enervează Haralampy. Matale nu pricepi calendaru' ? E luna iulie și o căldură încât majoritatea demnitarilor români sunt dați în urmărire generală prin Caraibe, Malibu-ul pacifico-losangelesian, Las Vegas, Coasta de Azur, Cipru, Spania, Honolulu, Beverly Hills, Thailanda, Australia... După ce au scotocit prin chimire căutând ultimul bănuț al șmecherului de contribuabil, acum stau pitiți prin vecinătatea vreunor mangrove, se pregătesc osârdioși, cum cu
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
rânduiala creștină, în ziua trecerii lor la viața veșnică. În cinstea martirilor nu numai că s-au ridicat locașuri de cult, ci numele lor a început să se dea și ca nume de botez<footnote Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Introducere generală la Actele martirice, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. XI, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 14. footnote>. Ni s-au păstrat până astăzi colecții cu Viețile Sfinților, în paginile cărora găsim
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]