540 matches
-
guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul organizațiilor. „Deutero-învățarea” (deutero-learning) sau „a învăța cum să înveți”, nivel superior al învățării, constă în reflectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate promova învățarea generativă, cu buclă dublă. De asemenea, rigiditatea structurală și inerția sunt obstacole în inovare și schimbare, împiedicând adoptarea și introducerea de noi proceduri și politici pentru atingerea obiectivelor. Un număr mare de niveluri manageriale - adică o structură prea „complexă” - influențează calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul organizațiilor. „Deutero-învățarea” (deutero-learning) sau „a învăța cum să înveți”, nivel superior al învățării, constă în reflectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu oferă angajaților posibilitatea de a avea o imagine globală asupra a ceea ce se întâmplă, este favorizată învățarea cu buclă unică, ce presupune conformare la normele, comportamentele și rutinele existente. Însă o structură descentralizată, deschisă și flexibilă poate promova învățarea generativă, cu buclă dublă. De asemenea, rigiditatea structurală și inerția sunt obstacole în inovare și schimbare, împiedicând adoptarea și introducerea de noi proceduri și politici pentru atingerea obiectivelor. Un număr mare de niveluri manageriale - adică o structură prea „complexă” - influențează calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ciudată scufundare în mâlul frisoanelor, lăsându-se acoperită de ridurile unei maree albă. [...] (Paul Cornel Chitic) 1991 VINOVATUL Studioul de Creație Solaris Film Există în creația fiecărui regizor o operă care, ca o matcă vie, nutrește operele lui ulterioare. Filmul generativ al lui Alexa Visarion este, după părerea mea Vinovatul (așa cum este Reconstituirea la Lucian Pintilie sau Filip cel Bun la Dan Pița). Puțini sunt criticii care (precum Călin Căliman în Film sau Mircea Morariu în Teatru), atenți la evoluția unui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
interacțiunii; ele sunt, poate înainte de orice, o chestiune de politică, de decizie și de orientare către anumite obiective 34. Așadar identitatea apare, se construiește și capătă relevanță și sens în cadrul proceselor de interacțiune socială, tranzacționale. Din acest motiv, studiul proceselor generative și de conservare a identității trebuie să își mute atenția de pe istoria internă a grupului pe granițe și menținerea lor. Cu toate că identificarea sau atribuirea unei identități se face și în funcție de anumite elemente culturale considerate semnificative sau de ceea ce Barth numește
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
punct revine întrebarea: cum este posibil și ce anume face ca imaginarul să se fi configurat și să fi fost eficient în condiții de disparitate socială și de slabă comunicare? Ne pot oferi un prețios instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reflectă sunt simptomatice în raport cu gândirea colectivă. Ce anume au în comun cele două rețele (folosesc alternativ în funcție de contexte și noțiunile de schemă, sau model, sau matrice) și ce diferă, în afară de faptul că doar una are o referință temporală specifică? Forme generative (arhetipuri), unități narative și simbolice, structuri funcționale (precum ritualurile) se întâlnesc în amândouă, atât în grila generală, cât și pe "harta" imaginarului medieval. Ceea ce în primul sistem constituie forma, în modelul imaginarului medieval românesc este reprezentat prin rezultatul și conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o valabilitate (gândită în termeni de "obiectivitate") limitată, recunoscând de fapt, uneori chiar explicit, valabilitatea "locală" a adevărului; desigur, și a celorlalte "valori" (bine, frumos etc.), în numele acestora căpătând semnificație însăși cunoașterea care trece drept ideologie. Matricea ideologiilor, structura lor generativă, are, sub aspect ontologic, semnificația unor relații stabile între faptele umane pe baza unor factori primari, care pot fi ei înșiși de natura ideologiei; doar că noi avem deja o indicație în privința naturii posibile a acestor fundamente: judicativul constitutiv, prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
biologică "Baza" cuprinde: ... a) plantațiile mama de seminceri, butași, marcotiere, drajoniere, ramuri altoi, obținute din materialul biologic "Prebaza" sau "Baza"; ... b) materialul biologic de înmulțire rezultat din plantațiile de mai sus; ... c) materialul biologic de plantare rezultat pe cale vegetativa sau generativa destinat plantațiilor mama din categoria biologică "Certificat". Articolul 15 (1) Materialul Certificat, plante mama, clasificat că "liber de virus" sau "testat de virus", este materialul care îndeplinește următoarele condiții: ... a) a fost obținut direct din materialul de Bază, sau care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
serologice. Articolul 16 Portaltoii vegetativi pot fi încadrați în categoriile Prebaza, Baza sau Certificat, clasificați că "liber de virus" sau "testat de virus", daca îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 12-15 din prezenta secțiune. Secțiunea a V-a Condiții privind portaltoii generativi Articolul 17 (1) Portaltoii generativi sunt eligibili pentru certificare dacă: ... a) au fost produși din sâmburi, semințe sau plante certificate oficial de către un inspector al ITCSMS sau LCCSMS; ... b) cultură este uniformă și are o puritate suficientă a soiului, genului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
pot fi încadrați în categoriile Prebaza, Baza sau Certificat, clasificați că "liber de virus" sau "testat de virus", daca îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 12-15 din prezenta secțiune. Secțiunea a V-a Condiții privind portaltoii generativi Articolul 17 (1) Portaltoii generativi sunt eligibili pentru certificare dacă: ... a) au fost produși din sâmburi, semințe sau plante certificate oficial de către un inspector al ITCSMS sau LCCSMS; ... b) cultură este uniformă și are o puritate suficientă a soiului, genului sau speciei, ori hibrizilor acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
puritate suficientă a soiului, genului sau speciei, ori hibrizilor acestora; ... c) sunt suficient de liberi de boli și alte organisme dăunătoare indicate în Anexa nr. 2; ... d) cultură nu prezintă goluri datorate afectării de organisme dăunătoare de carantină. ... (2) Portaltoii generativi certificați pot fi considerați că "liber de virus" (v.f.) atunci cand: a) În cazul genului Prunus, provin din semințe certificate că "Testate pentru Virusuri Transmisibile"; ... b) În cazul genurilor Malus și Pyrus, semințele pot fi considerate că "liber de virus" (v.f.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
a Materialul de plantare Certificat Articolul 18 (1) Materialul de plantare fructifer poate fi încadrat în categoria Certificat de către ITCSMS sau LCCSMS, daca: ... a) a fost produs direct din material de înmulțire Certificat sau Baza - plante mama. Altoirea pe portaltoi generativi care nu provin din plante mama Baza sau Certificat este permisă atunci când în prealabil semințele au fost testate pentru virusurile transmisibile prin sămânță, iar portaltoii au fost inspectați oficial și găsiți tipici soiului și liberi de organisme dăunătoare; ... b) este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
altoiți pe portaltoi vegetativi trebuie să aibă un aspect caracteristic speciei de portaltoi, să fie bine dezvoltate, dispuse uniform împrejurul bazei portaltoiului, nedeshidratate, fără răni și fără pete brune pe secțiunea oblica. Lungimea rădăcinilor principale la pomii altoiți pe portaltoi generativi și pe rădăcini proprii, se măsoară de la inserție spre vârf și trebuie să aibă minimum 25 cm. La pomii altoiți pe portaltoi vegetativi nu se apreciază lungimea rădăcinilor. Acestea trebuie să fie dispuse de jur-împrejurul butașului sau marcotei plantate inițial. ... (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 65 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altor lucrări, sunt date ca note în josul paginii, la prima citare a studiului respectiv. Pentru a nu relua anumite puncte, am apelat la trimiteri de la un (sub)capitol la altul. Am păstrat abrevierile din limba engleză pentru conceptele din gramatica generativă, pe care le-am explicat în lista de Abrevieri. Am încercat să traduc în limba română conceptele teoretice, indicând între paranteze, acolo unde am considerat că este cazul, denumirea originală din engleză și, mai rar, din franceză. Pentru numele rolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între paranteze, acolo unde am considerat că este cazul, denumirea originală din engleză și, mai rar, din franceză. Pentru numele rolurilor tematice, am folosit inițiala majusculă numai în situațiile în care este vorba clar de numele acestor roluri în teoria generativă, iar pentru conceptele intuitive (de tipul agent, pacient, cauză etc.) am folosit inițiala minusculă. Termenul Caz apare cu inițială majusculă când se referă la Cazul abstract, și cu minusculă, când se referă la cazul morfologic. În anumite situații, am folosit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv gr. = greacă GU = Gramatica Universală I = Inflection (engl.), categoria funcțională flexiune (a verbului) intranz. = intranzitiv IP = Inflectional Phrase (engl.), grupul flexiunii (verbale) ISA = Ierarhia Selecției Auxiliarului, propusă de Sorace (2000) it. = italiană K = categoria
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și Marantz (19931, 19942), care urmărește să sublinieze subspecificarea morfologiei în raport cu sintaxa. În această teorie, se propune o funcționare specială a componentelor Gramaticii: morfologia interpretează rezultatul (engl. output) derivării sintactice, adăugând conținut fonologic pozițiilor din structura ierarhică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din nod va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon extrasintactic în care să aibă loc orice tip de formare a cuvintelor sau derivare de la un cuvânt la altul. Alternanțele aparțin deci sintaxei. În teoria adoptată de Embick (2004a) există și un alt component al
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tip acuzativ, Agr1 este activ, Nom. = subiect; (b) în limbile de tip ergativ, Agr2 e activ, Ac. (numit Abs.) = subiect. Abs. și Nom. sunt asemănătoare numai pentru că sunt Cazuri obligatorii în cele două tipuri de limbi. 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice acuzativ/ergativ Levin și Massam (1985) analizează ergativitatea de suprafață în cadrul teoretic GB. Teoria celor două autoare este că în limbile acuzative verbul atribuie Cazul acuzativ argumentului intern care rămâne in situ, iar argumentul extern trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazul structural este atribuit în anumite poziții structurale, indiferent de rolul tematic atribuit în D-Structură și de categoriile care atribuie rolul tematic. Cazul inerent este echivalent cu atribuirea rolurilor tematice. 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice Teoria generativă nu a fost folosită numai pentru a explica fenomene majore, ci și pentru aspecte de detaliu care privesc specificul limbilor ergative, de exemplu, partiția morfologică acuzativ/ergativ determinată de semantica și de statutul grupurilor nominale (vezi Capitolul 1, 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de probleme pentru teoria Cazului: probleme legate de terminologie și de stabilirea unor corespondențe între Cazurile din limbile acuzative și cele din limbile ergative, precum și dificultăți de încadrare a Cazului ergativ într-unul dintre tipurile de Caz recunoscute în gramatica generativă (abstract vs morfologic, structural vs inerent/lexical). 3.1. Probleme și soluții terminologice Dificultatea de a folosi denumirile Cazurilor cu referire la cele două tipuri de limbi a fost remarcată în numeroase studii. În cele mai multe dintre acestea s-a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poziție determină și interpretarea semantică; (b) Caz structural (Chomsky 200024, 200125, 200426), atribuit prin c-comandă celui/verificat de cel mai apropiat DP aflat într-o poziție tematică. Programul Minimalist (teoretizat de Chomsky 1995 [1993]) este varianta curentă a gramaticii generative, centrată pe economia derivațională și economia reprezentării (Principiul Economiei). PM a fost publicat inițial în 1993, dar cunoscut mai pe larg începând din 1995. În 1995, Noam Chomsky publică la The MIT Press o carte numită The Minimalist Program, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]