576 matches
-
25). Hellmann argumentează că noul jurnalism este în mod fundamental un exemplu de nouă ficțiune așa cum era în mod curent în anii '60 ai secolului al XX-lea. Ipoteza lui este că forma de expresie se angajează într-o structură generativă de narațiune care derivă din conștientul colectiv și care se impune asupra experienței ca singurul mod de a ajunge la sensurile lumii postmoderne (xi, 140). Al treilea tip de abordare critică în care materia genului a fost teoretizată de cercetările
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
artei relaționale în practica artei sfârșitului de secol 20, Bourriaud constată efectele schimbării produse de utilizarea tehnologiilor computerului atât în modul de a percepe și de a procesa informațiile, cât și în privința mentalităților și atitudinilor influențate mai curând de puterea generativă a operațiilor computerului (calculation) decât de gesturile corpului uman. Astfel, grafica realizată pe computer, care are drept rezultat imaginea digitală, este mai curând rezultatul activ al unui program decât consecința retroactivă a unei urme fizice 55. Interesat să accentueze modul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetică a lui Burgin. Cât îi privește pe Bourriaud și Manovich, ambii constată efectele schimbării produse de utilizarea tehnologiilor computerului atât în modul de a percepe și de a procesa informațiile, cât și în privința mentalităților și atitudinilor influențate de puterea generativă a operațiilor computerului. La o privire de ansamblu, aceste tipuri de estetici apar ca niște modele pozitive de apelare a sensibilității și reflecției contemporane, descriind, în același timp, o nouă ordine a articulării relației dintre teorie și practica artistică. În
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
co(n)text; în lingvistica cognitivă sau în semantica interpretativă, un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Traité de la formation des mots composés dans la langue française comparée aux autres langues romanes et au latin, ed. a 2-a, Paris, 1894, pp. 6-9. 17 Dintre lucrările occidentale moderne care folosind metode diferite, de la cele clasice la cele generative, și făcând analiza din perspective diferite, de la cele semantice sau sintactice până la cele stilistice tratează elipsa ca omisiune a oricărui element sau segment al frazei sau propoziției, trebuie menționate următoarele: Robert de Beaugrande & Wolfgang Dressler, Introduction to Text Linguistics, London
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
of Linguistics, 1996-2001, pe www2.let.uu.nl/Uil-OTS, s.v. Absorption; autorii fac trimitere la N. Chomsky, Lectures on Government and Binding, Dordrecht, Foris, 1981. 28 Anna (Ania) Lubowicz, Infixation as Morpheme Absorption, comunicare prezentată la Conferința anuală a organizației Generative Linguistics in the Old Word (GLOW), Universitatea din Barcelona, Spania, 6-8 aprilie 2006; versiunea pentru publicare, cu același titlu, constituie cap. X al volumului Phonological Argumentation: Essays on Evidence and Motivation (editor: Steve Parker), London, Equinox Publishing House Ltd, 2009
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lumii, În sensul mimetic al cuvântului și al logicii binare ci face rizom cu lumea, Într-o evoluție aparalelă. Potrivit principiului cartografierii și decalcomaniei, Înțelese și ele ca trăsături ale gândirii rizomatice, un rizom nu este tributar modelului structural sau generativ. El este străin oricarei idei de axă genetică sau structură profundă. Este străin de unitatea pivotală obiectivă pe care se organizează straturi succesive. Este departe de modelul reprezentativ al arborelui care funcționează potrivit unei logici a calcului și a reproducerii
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
la sine, generând schimbarea cu instrumentul unei purificări prin introspecție, a unei adânciri (scufundări) în rezervorul de înnoire care este propria interioritate. El înfăptuiește o necesară eliberare a spațiului esențial în care urmează să se nască starea consecutivă, lăsând forței generative sufletești ocazia irumperii conținuturilor sale înnoitoare. Dacă se spune că orice schimbare autentică vine din interior este pentru că această forță a emergenței individuale nu poate fi trezită și susținută decât de supravegherea conștientă și voluntară a însuși subiectului acțiunii. El
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
termen cu nuanță plăpânda, leneșa, de surogat telenovelistic. În 2008 nu doar vom mai evadă spre alte lumi. Vom fi ÎN ele. Le vom cuceri, le vom crea, le vom trăi. Că vor fi ele lumi virtuale, vieți secunde, matrici generative de noi realități; sau tărâmuri reale și palpabile, pe care le vom vizită tot mai lesne și mai des, în vacanțe și deplasări de serviciu - ele ne vor îmbogăți cognitiv și ne vor da mai mult contur existențial. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
sistemelor unitare ("gramatică", în sens larg, cuprinzînd fonologia și lexicografia), ci și descrierea celor trei mari tipuri de varietate (dialectologia, sociolingvistica, stilistica limbii). Istoriei limbii îi corespund, deci, în sincronie, (cel putin!) patru discipline diferite. Dimpotrivă, obiectul descrierii sistematice (structurale, generative, etc.) este, în mod necesar, limba funcțională (sau o limbă redusă convențional la o limbă funcțională), adică un sistem nu numai "sincronic", ci și "sintopic", "sinstratic" și "sinfazic". Distincția lui Saussure, luată în sensul ei propriu și prim este, desigur
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de parametri, printre care modul de codare al argumentelor, topica funcțiilor sintactice S(ubiect) - V(erb) - O(biect), marcarea actanței, parametrul "pro-DROP" sau al "subiectului nul" etc. Noam Chomsky include tipologia sintactica în gramatică generativ-transformațională, în varianta standard a gramaticii generative - GG și, mai ales, în varianta GB (Government and Binding, rom. guvernare și legare)13 "sub forma parametrilor abstracți de variație, care, alături de setul de module și de principii aparțin gramaticii universale" (DSL, 543). Gabriela Pană-Dindelegan crede că " Ideea chomskyană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Press, Oxford, 1999. Nettle, Daniel; Romaine, Suzanne, Vanishing Voices. The Extinction of the World's Languages, Oxford University Press, Oxford, 2000. Neveu, Franck, Dictionnaire des sciences du langage, Armand Colin, Paris, 2004. Newmeyer, Frederick J., Possible and Probable Languages. A Generative Perspective on Linguistic Typology, Oxford University Press, Oxford, 2005. Nichols, Johanna, Linguistic Diversity în Space and Time, University of Chicago Press, Chicago/London, 1992. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Paliga, Sorin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Polirom, Iași, 2005. Muysken, Pieter, Funcțional Categories, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Nagy, Rodica (coordonator), Dicționar de analiză a discursului, Institutul European, Iași, 2015. Neveu, Franck, Dictionnaire des sciences du langage, Armand Colin, Paris, 2004. Newmeyer, Frederick J., Iconicity and Generative Grammar, în rev. "Language", vol. 68, nr. 4, 1992, pp. 756-796. Olender, Maurice, Limbile paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, Prefață de Jean-Pierre Vernant, traducere din limba franceză de Ion Doru Brana, Editura Nemira, București, 1999. Paliga, Sorin, Lexicon
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
morala). în favoarea unor astfel de abordări pledează orientarea disciplinei înspre formarea atitudinilor și a valorilor, orientare ce structurează integral unele dintre proiectele curriculare actuale» <endnote id="4"/> (autoarea făcând referire la programul educativ semnat de Vito Peronne și Bena Kallik - Generative Topics for Process Curriculum - și structurat din finalități supraordonate mai multor discipline, din care și citează câteva obiective pentru adecvarea la studiul limbii și literaturii române.) însă, în afara acestui capitol (cu tratări mai mult sau mai puțin explicite și ingenios
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
de descalificare a actelor și discursurilor adversarilor politici. De asemenea, frazele arborescente, alcătuite prin acumulare, sunt un mijloc formal de mistificare a realităților politice, de ocultare a subiectelor sensibile pentru imaginea emitentului și de manipulare a interesului auditorului. Potrivit gramaticii generative, care așează în centrul preocupărilor dialectica competență-performanță, locutorul este capabil, pe baza unui număr finit de reguli sintactice, să construiască un număr nelimitat de fraze. Această concepție evidențiază potențialul limbajului verbal care, punând la îndemâna vorbitorilor mijloace limitate, oferă posibilități de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor), cu realizarea lor neîmpiedicată de vreo constrîngere exterioară care să greveze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
23, creativitatea unei persoane constituie rezultatul procesului creator și, totodată, o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare. Șchiopu U.24 afirmă că actul de creație se produce sub forma unei tensiuni interioare, generative, exclusiviste, ca trăire profundă a datelor unei situații ori probleme, ce trebuie subiectiv rezolvate și care angajează toate forțele psihicului. Diversitatea definițiilor creativității este generată de raportarea acestui concept la o anumită dimensiune sau nivel de creativitate. Constatăm că majoritatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
23, creativitatea unei persoane constituie rezultatul procesului creator și, totodată, o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare. Șchiopu U.24 afirmă că actul de creație se produce sub forma unei tensiuni interioare, generative, exclusiviste, ca trăire profundă a datelor unei situații ori probleme, ce trebuie subiectiv rezolvate și care angajează toate forțele psihicului. Diversitatea definițiilor creativității este generată de raportarea acestui concept la o anumită dimensiune sau nivel de creativitate. Constatăm că majoritatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
este o funcție a distribuției - verbe ca a spune, a declara, a explica au toate un sens dicendi și un amplu număr de contexte în comun, ceea ce înseamnă că studiul vecinătăților poate fi pus în relație cu sensul. în gramatica generativă, sensul este ansamblul a trei tipuri esențiale de unități de sens: mărci semantice, diferențiatori și restricții selective. De exemplu, substantivul casă, ale cărui trăsături semantice distinctive sunt spațiu de locuit, prevăzut cu încăperi, construit de om, are, între altele, ca
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
funcție de destinația sa, de receptor, care poate fi cunoscut sau nu. II. Formarea competenței de comunicare 1. Cadrul teoretic al competenței de comunicare Ideea de competență de comunicare se afirmă odată cu distincția operată de Noam Chomsky, creatorul gramaticii generative, între competență și performanță. După Chomsky, competența lingvistică înseamnă cunoștințele de bază ale unui vorbitor-ascultător ideal dintr-o comunitate de limbă perfect omogenă, care permit acestui utilizator să producă și să înțeleagă o infinitate de enunțuri pe baza unui corpus
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
gândirii”, sublinia N. Chomsky (1988). Caracterul limbajului și natura sa sunt fixate conform acestei teorii la nivel morfofiziologic. Prin urmare, limbajul uman este unul programat, în special sub aspect gramatical, fapt care a dus la completarea teoriei și mecanismului gramaticii generative și a programului de achiziție a limbajului. N. Chomsky a abordat problematica limbajului printr-o teorie care susține faptul că „omul este făcut să învețe limbajul, este predestinat”, ceea ce se poate traduce în capacități înnăscute (performance, skills) de producere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Chomsky prea limitată pentru a descrie comportamentul lingvistic ca un întreg, iar teoria lingvistică a acestuia, care nu ține cont de factorii socio-culturali sau de condițiile dintr-o comunitate de limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Chateau, M. Possibilité de la rééducation des troubles phonétiques fonctionnels chez l’enfant. Actualité d’ordonatostomatologie, Paris, 44, 1958, p. 551-554. 48. Chauchard, P. Le langage et la pensée. P.U.F., Pris, 1966. 49. Chomsky, N. Some methodological remarks on generative grammar, in H. Allen (red.). Readings in applied English linguistics, New -York Appleton - Century- Croft, ed2, 1964. 50. Chomsky, N. Aspects of the theory of syntax. M.I.T. Press, Cambridge, 1965. 51. Ciobanu, Eugenia Morfo și organogeneza embriologică normală și patologică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În mod previzibil, proiectul lingvistului german (ca și celelalte tentative similare din epocă) a dat rezultate nesatisfăcătoare, din cauza faptului, bine-cunoscut astăzi, că, spre deosebire de unitățile lingvistice infra-frastice, textul - și oricare altă unitate transfrastică - nu permite o formalizare adecvată după un model generativ 3. Prin urmare, fără a abandona termenul de textem, Koch și discipolii săi s-au reorientat, începând cu a doua jumătate a deceniului opt, către alte unghiuri de abordare a textului, precum teoria receptării sau semiotica antropologică 4. 1.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gramatica) textuală a lui Walter A. Koch nu numai că nu rezolvă chestiunea situării textemului în ierarhia nivelurilor limbii - potrivit cercetătorului german, textemul ar putea fi și o unitate lingvistică infra-frastică (o sintagmă, de exemplu), dar și un întreg tipar generativ transfrastic (mărcile dialogale ale reprezentării scenice, de pildă) -, ci, mai mult, încearcă să extindă domeniul de aplicație al termenului și asupra unor coduri semiotice non-verbale, precum muzica sau filmul 7. În schimb, reprezentanții Școlii de la Tel-Aviv trec prea ușor cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]