770 matches
-
patronul, știa și el tot atât de puțin ca și noi.” (M. Eliade, 496), „Abia atunci mi-am adus aminte cine sunt: un condamnat pe care-l așteaptă o altă noapte de furtună și o nouă aruncare în mare.” (G.M. Zamfirescu, 171) • genitiv: „Mă doare că-i sosită vremea lor, A gândului și-a lacrimilor.” (T. Arghezi, 350) • dativ: „Și așa de puternică era la dânsul acea vedenie că pe dată ne-o împărtășea și nouă - lui Pantazi și mie.” (M. Caragiale, 113
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund al relației de apoziție se situează uneori în cazul genitiv, deși termenul-bază, exprimat printr-un adjectiv, calificativ sau pronominal, stă în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea și libertatea.” (E. Barbu, 401), „Și omul a făcut o mare descoperire
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Complicarea jocului: Se pot distribui cartonașe pe care sunt scrise cuvinte, iar elevii trebuie să găsească perechea potrivită (bun-rău, omenie-cinste). Observație: În maniera prezentată, putem desfășura cu elevii jocuri didactice urmărind: formarea deprinderii de a folosi corect substantivele la cazul genitiv, respectând acordul gramatical în gen și număr în cadrul propoziției (jocul „Al cui este?”); formarea deprinderii de a utiliza corect în exprimare și scriere substantivele în cazul dativ („Cui dau?”) etc. ¾ „SPUNE CE ÎNSEAMNA!” Scop: Formarea capacității de a sesiza sensurile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
utilizarea majusculelor în descrierea bibliografică? R: * limba română Pentru publicațiile în limba română, se vor respecta regulile din „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație", ultima ediție. Dacă în componența denumirii editurii intră substantivul Editură, urmat de un substantiv comun la genitiv sau un adjectiv, acordat în gen și număr cu cuvântul „editură" * limba engleză Primul cuvânt al titlului, chiar dacă este articol se scrie cu majusculă, excepție făcând situația când acesta începe cu trei puncte. Pronumele „I" (eu) se scrie cu majusculă
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
îl scoaseră, dar el murise) (n.tr.). 3 5 4 5 Asupra reformulării, v. Adam 1990: 170-187. 6 Vezi aici M. Heintz (2003) și Kleiber (2004). A se vedea, pentru limba română, distincția de gen, prezentă la pronumele personal în Genitiv: lui/ei, respectiv omonimia genurilor posesorilor în posesivele său/sa, și păstrarea distincției de gen pentru obiectul posedat (n.tr.). 5 7 6 7 8 7 9 8 10 11 În schimb, este o eroare frecventă în numeroase compuneri școlare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un soare urca într-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o întrețin cu un verb (a fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor plătite); 3) nevoia de a fi interpretate ca o frază. Este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor plătite); 3) nevoia de a fi interpretate ca o frază. Este același lucru cu sensul lor "procesiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor plătite); 3) nevoia de a fi interpretate ca o frază. Este același lucru cu sensul lor "procesiv", dinamic: revendicarea concediilor nu provine din verb decât dacă trimite
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor plătite); 3) nevoia de a fi interpretate ca o frază. Este același lucru cu sensul lor "procesiv", dinamic: revendicarea concediilor nu provine din verb decât dacă trimite la acțiunea de a revendica (în schimb în Am rupt
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unui freamăt al penelor și cea a unei ape de smarald: cu substantivele deverbalizate, modificatorul substantivelor se interpretează ca subiect, pe când cel al termenilor ca apă are statut de atribut. De fapt, lucrurile sunt mai complexe. În freamăt al penelor, genitivul tinde să aibă o interpretare dublă: poate fi subiect, după cum am mai spus, dar se apropie și de grupurile nominale de tipul o iarbă de smarald. Așa cum smaraldul nu indică culoarea unui obiect anume, ci este un fel de etalon
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
expresia poate transmite informație 45: * semantică fie direct (părere de rău, a-și ieși din pepeni, cu capul în nori etc.), fie indirect (cine știe cine, cine știe ce); * gramaticală de tip categorial, marcând anumite categorii gramaticale: în fața, de-a lungul, de jur împrejurul [pădurii] (cazul genitiv), odată cu (cazul acuzativ), [frumos] de mama focului (gradul de comparație superlativ absolut) etc.; * gramaticală de tip raportual, marcând un anumit raport sintactic în propoziție sau în frază: [El] împreună cu [fratele lui au ajuns primii.] (raportul de coordonare copulativă în propoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Φ din cuvântul sufleur, sunetul ü din cuvântul tul etc.; * la nivel lexical: hamburger, mouse, reverie, a face knock-out etc.; * la nivel morfologic: terminația a în cuvinte precum coca-cola, agora etc.; * la nivel sintactic: apoziția în nominativ (în locul structurilor cu genitivul, specifice limbii române) Bulevardul Ștefan cel Mare (< Bulevardul lui Ștefan cel Mare). Familia lexicală a unui cuvânt (Zugun, 2000, p. 154) cuprinde toate unitățile lexicale formate de la cuvântul respectiv, constituit în cuvânt de bază: bun bunătate, bunicel, bunișor, bunicică, bunișoară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al cuvântului care indică posesorul, respectiv pentru genul feminin, numărul singular în cazul cuvântului care denumește obiectul posedat); articolele demonstrative-adjectivale au rol de marcă pentru categoria
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al cuvântului care indică posesorul, respectiv pentru genul feminin, numărul singular în cazul cuvântului care denumește obiectul posedat); articolele demonstrative-adjectivale au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: cel mai util (cel + adv. mai = marcă pentru gradul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
superioritate); * prepozițiile mărci pentru categoria gramaticală a modului, respectiv a cazului: a spera (a = marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți elevii. (este = marcă pentru diateza pasivă), ar vrea (ar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tematică reflectată în actul comunicativ respectiv/ persoana despre care se vorbește); genul face trimitere către genul natural și analogiile cu acesta (masculin feminin neutru); numărul presupune opoziția unicitate multitudine (singular plural); cazul reflectă raportul subiect obiect, determinat determinant (nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ); gradele de comparație presupun indicarea gradului în care apare o însușire la diferite obiecte sau la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în cazul nominativ); Pe ea, pe mama, o ai mereu în suflet. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al dumneaei, al mătușii. (substantiv în cazul genitiv); Celuilalt, copilului din banca întâi, i s-a dat premiul. (substantiv în cazul dativ); Tu, băiatul din prima bancă, vino aici! (substantiv în cazul vocativ); * complement direct: L-a lăudat pe nepoțel și i-a dăruit o carte.; * complement de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complement de agent: Compunerea cea mai apreciată a fost scrisă de prietena sa.; * complement indirect: Spune mamei vestea. (substantiv în cazul dativ); Se gândește la dorințele cele mai dragi. (substantiv în cazul acuzativ) Ea luptă contra incorectitudinii. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de loc: Merge la munte. (substantiv în cazul acuzativ); Cartea a fost pusă deasupra caietului. (substantiv în cazul genitiv); Stai locului! (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de timp: A sosit după colegul său cu două minute. (substantiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dativ); Se gândește la dorințele cele mai dragi. (substantiv în cazul acuzativ) Ea luptă contra incorectitudinii. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de loc: Merge la munte. (substantiv în cazul acuzativ); Cartea a fost pusă deasupra caietului. (substantiv în cazul genitiv); Stai locului! (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de timp: A sosit după colegul său cu două minute. (substantiv în cazul acuzativ), A sosit înaintea colegului său cu două minute. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Este vesel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]