3,603 matches
-
stiluri parentale sunt prezentate în primul capitol. În formarea personalității, influențele genetice și de mediu nu acționează independent, ci se întrepătrund încă din momentul nașterii. Deoarece părinții oferă copilului atât genele, cât și un mediu, există o corelație intrinsecă între genotipul copilului (caracteristici de personalitate moștenite genetic) și mediul respectiv. Cele trei procese dinamice ale interacțiunii dintre personalitate și mediu sunt: (a) interacțiunea reactivă indivizii diferiți, expuși aceluiași mediu, îl experimentează, îl interpretează și reacționează la acest mediu în maniere diferite
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să contribuie la perfecționarea calităților acestei rase de câini. Astfel, pentru a putea Înțelege noțiunea de ereditate, este necesar ca cel interesat de această problemă să cunoască mai Întâi alte două noțiuni legate de această problemă, și anume: ce este genotipul și fenotipul. Genotipul reprezintă Întregul material genetic pe care Îl conține fiecare celulă din organism. Dar, ce este materialul genetic, despre care auzim vorbindu-se mult În zilele noastre? Științific este demonstrat că fiecare celulă ce compune organismul viu conține
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
perfecționarea calităților acestei rase de câini. Astfel, pentru a putea Înțelege noțiunea de ereditate, este necesar ca cel interesat de această problemă să cunoască mai Întâi alte două noțiuni legate de această problemă, și anume: ce este genotipul și fenotipul. Genotipul reprezintă Întregul material genetic pe care Îl conține fiecare celulă din organism. Dar, ce este materialul genetic, despre care auzim vorbindu-se mult În zilele noastre? Științific este demonstrat că fiecare celulă ce compune organismul viu conține unele elemente ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
că În cromozomi, despre care s-a mai spus că reprezintă elementele principale din conținutul materialului genetic, se găsesc anumiți compuși chimici, ca proteine și acizi nucleici, ce reprezintă ADN - acidul dezoxiribonucleic și ARN - acidul ribonucleic, ambii cu rol genetic. Genotipul unui câine se modifică foarte greu. El rămâne relativ stabil toată viața lui, dacă nu se intervine prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv materialul ce Îl posedă, se poate determina fie după aspectul fenotipic, fie studiind părinții
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
proteine și acizi nucleici, ce reprezintă ADN - acidul dezoxiribonucleic și ARN - acidul ribonucleic, ambii cu rol genetic. Genotipul unui câine se modifică foarte greu. El rămâne relativ stabil toată viața lui, dacă nu se intervine prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv materialul ce Îl posedă, se poate determina fie după aspectul fenotipic, fie studiind părinții sau produșii lui pe baza datelor oferite de pedigreu. Fenotipul câinelui este o altă noțiune legată de ereditate. Când vorbim despre aspectul genotipic
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
caracteristicile sale morfologice și fiziologice, ceea ce mai simplu, Înseamnă forma și armonia diferitelor părți exterioare a corpului, calitățile și Însușirile pe care acesta le pune În evidență. Aspectul fenotipic este Într-o continuă schimbare, ca urmare a acțiunii reciproce dintre genotip și mediu. Materialul genetic este influențat de mediul În care este crescut câinele, pe parcursul vieții sale, În raport cu etapele În care crește și se dezvoltă. Variațiunea fenotipică. Dacă, În cazul câinilor crescuți sub influența acelorași condiții de mediu, aceștia Își pot
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Materialul genetic este influențat de mediul În care este crescut câinele, pe parcursul vieții sale, În raport cu etapele În care crește și se dezvoltă. Variațiunea fenotipică. Dacă, În cazul câinilor crescuți sub influența acelorași condiții de mediu, aceștia Își pot păstra un genotip relativ constant, nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nu se manifestă fenotipic. Gena dominantă este aceea care are un efect mai puternic decât perechea sa, gena recesivă, cu care ocupă același loc În cromozom. Când efectul acestor două gene diferite este identic, avem de-a face cu un genotip homozigot, iar când celula conține două gene diferite, una dominantă și una recesivă, În cadrul perechii, efectele cor fi diferite iar genotipul se naște heterozigot. Se știe că Începutul unei noi vieți se produce odată cu unirea spermatozoizilor cu ovulul, ca urmare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ocupă același loc În cromozom. Când efectul acestor două gene diferite este identic, avem de-a face cu un genotip homozigot, iar când celula conține două gene diferite, una dominantă și una recesivă, În cadrul perechii, efectele cor fi diferite iar genotipul se naște heterozigot. Se știe că Începutul unei noi vieți se produce odată cu unirea spermatozoizilor cu ovulul, ca urmare a Împerecherii, dar până aici are loc procesul de formare a spermatozoizilor și a ovulelor, ce se numește gametogeneză. În procesul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ce se vor naște și Înaintașii lor, care transmit de la o generație la alta anumite caractere. Aspectul viitorului cățel depinde de genele dominante, care determină Înfățișarea și Însușirile acestuia. Mutațiile genetice. S-a arătat mai sus că genele care formează genotipurile sunt relativ stabile pe tot timpul vieții câinelui, Însă genele pot suferi modificări determinate spontan sau de unii agenți mutageni, care apar la generațiile următoare, Însă greu observabile. Totuși, la câinii din această rasă apar vizibile unele mutații genetice dramatice
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
schimbarea calității caracterelor cu altele mai superioare, implicit a Întregului material genetic. Potențialul productiv al câinelui-lup, respectiv capacitatea acestuia de a presta unele servicii utile omului, depinde de construcția și particularitățile lui funcționale, care la rândul lor sunt controlate de genotipul organismului său. Dar, modul cum se acționează asupra acestora, În sensul schimbării Înspre mai bine, constituie secretul ameliorării. Schimbarea dirijată a bazei ereditare este posibilă În procesul reproducției. Este nevoie să intervenim În așa mod În acest proces, Încât fiecare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
înlesnit răspîndirea soiurilor de viță de vie pe tot globul pământesc, unele rezistând în timp, iar altele mai puțin adaptate au dispărut. În prezent sunt înregistrate în Catalogul Internațional al soiurilor de viță de vie peste 18500 de nume de genotipuri și 23000 de sinonime (Erika Maul, 2003). Variabilitatea caracterelor morfologice la vița de vie și existența unui număr mare de soiuri, fac dificilă descrierea și recunoașterea lor. Ca urmare, ampelografii au încercat mai multe metode de identificare, mai ușoare, bazate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt concentrate în colecții ampelografice universale în localități geografice cu condiții climatice diferite. În aceste colecții sunt conservate resursele genetice existente, de la un moment dat pe glob, sub formă de material biologic tipic soiului, sănătos, evitându-se astfel, disparițiile unor genotipuri vechi, ancestrale. Prin dezvoltarea colecțiilor universale sau internaționale au apărut premisele elucidării în bună parte a sinonimiei și omonimiei soiurilor de viță de vie. Urmărind în timp, evoluția cercetărilor din domeniul ampelografiei, care au consolidat statutul de știință a acestei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Dezvoltarea biologiei moleculare și aprofundarea mecanismelor ce au loc la nivelul genomului viței de vie, au deschis noi perspective în ameliorarea genetică a soiurilor prin metode neconvenționale, biotehnologii moderne, oferind posibilitatea implementării unor metode intensive și eficiente în obținerea de genotipuri cu valoare economică asigurată (Bouquet, 1993, 1995). Datorită ușurinței cu care se înmulțesc pe cale vegetativă, soiurile de viță de vie s-au răspândit prin schimb de material biologic între diverse țări viticole, pe tot globul pământesc, lipsind un consens asupra
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viței de vie. Îmbinarea biotehnologiilor moderne cu metode de ameliorare clasică pot constitui premise care să conducă la obținerea unor rezultate mai valoroase la aprofundarea cunoașterii bazelor genetice specifice viței de vie, care vor contribui la diferențierea mai ușoară a genotipurilor, la stabilirea gradului de înrudire (filiație genetică), eliminându-se astfel confuziile ce apar în denumirea soiurilor cultivate în diferite regiuni viticole, zone geografice. 1.4. NECESITATEA DESCRIERII SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Familia Vitaceae se caracterizează printr-o mare diversitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Fregoni, 1991). De aceea multe dintre denumirile taxonomice sunt cunoscute după cele ale soiurilor vechi cu arii mari de răspândire (Alleweldt și Dettweiller, 1992), lipsind însă un consens asupra numelui acestora. De aici necesitatea identificării și diferențierii tuturor soiurilor și genotipurilor de viță de vie prin diferite metode, care să permită standardizarea informațiilor la nivel internațional, conservarea resurselor genetice în colecții ampelografice și prevenirea riscului de dispariție a acestora. În prezent sunt înregistrate în Catalogul internațional al soiurilor de Vitis vinifera
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
denumirea de Tokay, pe care o întâlnim în Ungaria pentru soiul Furmint, în Alsacia pentru Pinot gris sau în California pentru soiul Ahmeur bou Ahmeur. În procesul de creare de noi soiuri de viță de vie, au rezultat sute de genotipuri, cărora de cele mai multe ori li s-au dat nume identice, a unor soiuri vechi, sau a căror denumire diferă prin câteva litere (de exemplu Olimpia - Olimpiada etc). Asupra acestora trebuie intervenit pentru stabilirea unui nume pentru a fi autorizate la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie cumulate pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. De asemenea, necesitatea descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie decurge și din faptul că aceste elemente conduc la identificarea unor genotipuri valoroase, neglijate multă vreme și în același timp la menținerea variabilității genetice în cadrul soiurilor de viță de vie. 1.5. METODE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN AMPELOGRAFIE Cercetarea ampelografică este strâns legată de soi sau specia din care provine, în relație
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Chile (de unde ideea că soiul Merlot din Franța nu se înrudește atât de mult cu cel din Chile, cu toate că acesta din urmă își are originea direct din Franța. Aceasta înseamnă că varietățile de Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs (Ungaria) s-a folosit amprentarea microsatelitară a 101 genotipuri de Vitis vinifera (din care 97 erau autohtone, iar 4 internaționale) pe 6 loci microsatelitici. Din numărul total de soiuri s-au obținut amprente microsatelite doar la 95. Tot în cadrul aceluiași institut (Koksis M. ș.a., 2005) s-a studiat diversitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aceluiași institut (Koksis M. ș.a., 2005) s-a studiat diversitatea genetică a 12 soiuri autohtone din bazinul carpatic prin metoda RAPD, iar rezultatele obținute au fost comparate cu clasificarea taxonomică și cu sinonimele soiurilor, contribuind astfel la identificarea și diferențierea genotipurilor studiate. Rezultate notabile au fost obținute în Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
orientarea regională (Lefort și Roubelakis - Angelakis, 2000) sau de bazele de date axate pe literatura de specialitate. Și în România au existat și există preocupări în analiza genetică a soiurilor de viță de vie în scopul stabilirii originii genetice a genotipurilor autohtone și a polimorfismului existent la nivel molecular. Astfel, Pop Rodica și colab, 2004 studiind polimorfismul la nivel molecular la 10 soiuri de Vitis vinifera, cu ajutorul markerilor RADP, determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2. METODE GENETICE DE INVESTIGARE A SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE. Identificarea soiurilor în primele stadii de dezvoltare este greu de realizat, deoarece plantațiile tinere nu posedă toate caracterele morfologice tipice unei plantații adulte. De asemenea, unele soiuri aparținând unor genotipuri (populații) cu aceiași descendență sunt foarte asemănătoare din punct de vedere morfologic, ceea ce face foarte dificilă diferențierea lor prin comparare vizuală (Loureiro ș.a, 1998; Borrego ș.a., 2002). Chiar și între clonele din interiorul unui soi pot apărea diferențe considerabile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Metodele clasice care au la bază caracterele fenotipice nu sunt suficiente să rezolve aceste probleme, ca urmare a instabilității caracterelor morfologice sub influența factorilor de mediu, precum și a faptului că în identificarea plantelor tinere informațiile nu pot fi utilizate. Deoarece genotipul nu este influențat de condițiile de mediu, identificarea cultivarelor la nivel ADN este extrem de utilă, deoarece rezultatele obținute reflectă direct individul. Polimorfismul ADN, este determinat de numărul de secvențe de nucleotizi și poate fi ușor de relevat din aproape orice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aspectul uniformității și stabilității sale. Preluarea tehnicilor de analiză la nivel molecular de către UPOV, organism care se ocupă cu protecția noilor varietăți de plante este încă în discuție, motiv pentru care ele nu au fost încă acceptate pentru caracterizarea noilor genotipuri de plante, deși este recunoscut faptul că acestea vor înlesni pe viitor determinarea distanței genetice. Analiza diversității genetice între diversele soiuri cultivate și rudele lor din flora spontană, reprezintă o preocupare a cercetărilor, în scopul preîntâmpinării fenomenului de reducere a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]