870 matches
-
Flota neceeană intră imediat în oraș. Ultimul împărat al Constantinopolului, Balduin al II-lea, fuge. Orașul a fost recucerit. Tratatul dintre Niceea și Genova a stat la originea declinului imperiului, căci acesta ajungea o anexă a economiei orașelor italiene.Negustorii genovezi obțineau avantaje vamale considerabile spre deosebire de negustorii bizantini . La mijocul secolului XIV, genovezii se instalează în cartierul Pera. De la Andronic al II-lea primesc și dreptul de a-l fortifică. Treptat, genovezii reușesc să atragă cea mai mare parte a traficului
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
II-lea, fuge. Orașul a fost recucerit. Tratatul dintre Niceea și Genova a stat la originea declinului imperiului, căci acesta ajungea o anexă a economiei orașelor italiene.Negustorii genovezi obțineau avantaje vamale considerabile spre deosebire de negustorii bizantini . La mijocul secolului XIV, genovezii se instalează în cartierul Pera. De la Andronic al II-lea primesc și dreptul de a-l fortifică. Treptat, genovezii reușesc să atragă cea mai mare parte a traficului care se desfășoară prin strâmtori. La mijlocul secolului XIV, Nicephor Gregoras spune că
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
acesta ajungea o anexă a economiei orașelor italiene.Negustorii genovezi obțineau avantaje vamale considerabile spre deosebire de negustorii bizantini . La mijocul secolului XIV, genovezii se instalează în cartierul Pera. De la Andronic al II-lea primesc și dreptul de a-l fortifică. Treptat, genovezii reușesc să atragă cea mai mare parte a traficului care se desfășoară prin strâmtori. La mijlocul secolului XIV, Nicephor Gregoras spune că genovezii obțineau din taxele vamale 200 000 hyperperi anual, bizantinii abia obțineau 30 000. Se înregistrau pierderi importante și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
se instalează în cartierul Pera. De la Andronic al II-lea primesc și dreptul de a-l fortifică. Treptat, genovezii reușesc să atragă cea mai mare parte a traficului care se desfășoară prin strâmtori. La mijlocul secolului XIV, Nicephor Gregoras spune că genovezii obțineau din taxele vamale 200 000 hyperperi anual, bizantinii abia obțineau 30 000. Se înregistrau pierderi importante și prin cedarea comerțului pontic.Primind dreptul de a aduna și cerealele, a pornit o criză alimentară în statul bizantin, care depindea tot
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
tratat cu Pietro Orseolo II în reglarea taxelor vamale.Între secolele XI-XII , imperiul a avut condiții privilegiate în comerțul cu Veneția, Genova și Pisa . Cruciada a patra și dominația venețiană a comerțului în zonă a creat condiții noi. În 1261, genovezii au primit privilegii vamale generoase . . Paleologii au încercat să revigoreze economia, și să se restabilească formele tradiționale de supraveghere politică și de orientare a economiei. Statul bizantin târziu a fost în imposibilitatea de a obține controlul deplin al forțelor economice
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
, turnat în bronz, amplasat lângă Farul Genovez, pe un soclu din travertin, cu înălțimea de 3 m, a fost realizat în anul 1930 de către sculptorul Oscar Han și dezvelit în august 1934 pe faleza cazinoului, în apropierea mării. Pe soclul bustului se profilează chipul statuar al uneia
Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța () [Corola-website/Science/310364_a_311693]
-
flotă în misiune de pace, organizată de Castilia. Călătoria a fost plină de peripeții: în 31 august flota a fost nevoită să se refugieze la Portland, Anglia. Când în cele din urmă flota se apropia de Middelburg, Zeelanda, o caracă genoveză care transporta 700 de oameni, hainele și multe din efectele personale ale Ioanei, a eșuat pe un banc de nisip și a trebuit să fie abandonată. Ajunsă în țările nordice, Ioana nu a fost primită de către logodnicul ei, datorită opoziției
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
august 1192) și nu era departe să o și cucerească, dacă Richard nu ar fi prins de veste și nu ar fi fost transportat, în grabă, cu o oaste de 2000 de luptători la locul bătăliei, de către galerele pizane și genoveze, aflate în porturile Palestinei. Lupta decisivă a avut loc la 5 august, în urma ei Saladin fiind din nou înfrânt. Saladin, temutul sultan de altădată, îmbătrânea și pe zi ce trecea era tot mai puțin ascultat. La 2 septembrie 1192, el
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 și au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice și mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăști, moldovene, muntene sau turcești atestă rolul militar, politic, administrativ și economic pe care l-a îndeplinit cetatea. Sepulturile dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
emis ipoteza că puterile interesate de ridicarea unei cetăți situată în cadrul sistemului de fortificații din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, au fost mai întâi bizantinii, apoi în a doua jumătate a secolului al XIV-lea genovezii, care dispuneau de mari sume de bani câștigate din comerț și care erau deținătorii monopolului navigației pe Marea Neagră. Cetăți asemănătoare, cu turnuri poligonale, se mai găsesc și mai la sud de-a lungul coastelor Mării negre, în actualele Bulgarie și
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
sume de bani câștigate din comerț și care erau deținătorii monopolului navigației pe Marea Neagră. Cetăți asemănătoare, cu turnuri poligonale, se mai găsesc și mai la sud de-a lungul coastelor Mării negre, în actualele Bulgarie și Turcian unde bizantinii și genovezii au stăpânit porturi și orașe. Zidurile de incintă, turnurile și bastioanele cetății, parțial conservate și restaurate, se păstrează în cea mai mare parte pe o înălțime de 5 - 10m. Atrage atenția, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porții principale, de origine
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
zonă din slavul "dolu" (vale) și râul "Jiu" („Jiul de vale”) - de la tribul celtic al "galilor", care locuiau prin aceasă zonă în antichitate - de la regiunea Galiția - din limba cumană "gala(t)", provening din arăbescul "kalhat" (fortăreață) orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre; numit după Sf. Gheorghe ("san Giorgio"), patronul orașului lor natal. de la slavul "gora" (munte) și râul „Jiu” („Jiul de munte”) posibil din "har" ("deal" sau "munte" în limbile semitice și turcice
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
copil educat și de aceea s-a inițiat în lumea navigării de la o vârstă foarte fragedă. Informațiile despre începutul carierei sale de navigator sunt însă nesigure. Între anii 1474 și 1475, a efectuat prima sa călătorie spre insula Chios, posesiune genoveza situată în Marea Egee. În 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. În timp ce se află în dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirați și navă pe care se află Columb s-a scufundat, însă acesta a înotat până la
Cristofor Columb () [Corola-website/Science/298301_a_299630]
-
Cei ce vor să se încredințeze despre aceasta pot cerceta Tratatul de la Karlovitz, și anume stipulațiunile privitoare la Polonia și la Moldova. Polonia își deschisese totodată o cale bătută și sigura pentru comerciul său cu înfloritele orașe italiane prin intermediul coloniilor genoveze din Cetatea Albă, Chilia și Tighina. Această cale comercială se ramifica lângă Prut în două drumuri, al Dunării și al Mării Negre, respective a gurilor Nistrului. Dar pe acea vreme industria omenească era mărginită la lucru cu mâna, produsă cu unelte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și am fi foarte bucuroși ca să se reînoiască acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută, pe când republica Veneției întreținea atât de puternice relațiuni cu Ștefan Vodă pomenească-l! E drept că un ziar nu e vrun lucru mare, - puțin schimbă din cursul fatal al evenimentelor, ba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rosetti nu se sperie cu una cu două. Toate căile duc la Roma - zice proverbul - cum putea dar d-lui să nu se ducă acolo unde duc toate căile? Acolo d-sa s-a recomandat ca strănepot al unui negustor genovez, anume Giorgio, care la anul una mie o sută unu a deschis prăvălie de mărunțișuri lângă. Dunăre și că de atunci acel loc se cheamă Giurgiu. După ce în fiecare italian a găsit o rudă mai de aproape sau depărtată, și-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din sudul Europei aveau mare nevoie să dezvolte comerțul, În special cu Asia (China, Indiile): erau În căutare de mirodenii, de mătăsuri și, mai presus de toate, de metale prețioase. Pentru aceasta, trebuiau Însă să concureze cu venețienii și cu genovezii și să cadă la Înțelegere cu turcii, care controlau Orientul Mijlociu. Portughezii și spaniolii au Început așadar să caute o cale maritimă pentru a ajunge În Asia: primii, Înconjurând Africa (Începând cu 1485 și mai ales cu 1497, prin Vasco da
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
au întins stăpânirea spre sud, vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor. În timpul lui Roman I teritoriul voievodatului atinge marea Neagră, prin trecerea cetății genoveze Montecastro (Cetatea Albă) din vasalitatea Tătarilor în cea a voievozilor Moldoveni. Stăpânirea moldoveană nu atingea Dunărea, fiindcă din 1330 gurile fluviului erau în stăpânirea voievozilor munteni, din familia Basarab, de unde provine și numele de Basarabia, care desemna atunci și regiunea
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Trotuș și în sudul râului Putna (bunăoară, de la vărsarea râului Șușița în Siret, la sud de pasul Oituz și de Bârlad). Alexandru cel Bun a consolidat accesul Moldovei la gurile Dunării și Nistrului, luând Cetatea Albă în deplină stăpânire de la Genovezi și extinzându-și domnia asupra cetăților Galați, Oblucița (azi Izmail) și Chilia. Ulterior aceasta din urmă a fost cedată regelui Matei Corvin al Ungariei, dar luată înapoi de Ștefan cel Mare, nepot al lui Alexandru cel Bun și văr al
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
că orașul kievean ocupa suprafața a circa 20 hectare . A devenit ulterior parte a Principatului de Halici și a formațiunii statale succesoare, Cnezatul Galiției-Volînia. Orașul a fost un centru comercial important grație localizării sale pe cursul Nistrului. O colonie comercială genoveză s-a stabilit acolo în jurul secolului al XIII-lea . Hotinul este menționat pentru prima dată în anul 1310, ca reședința unui episcop catolic, fiind ocupat în prima jumătate a secolului al XIV-lea de Regatul Poloniei, care a încercat să
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
iau locul schimburilor bazate pe mirodeniile portughezilor. Următorul oraș-univers a devenit Geneva care a preluat controlul economiei europene prin intermediul băncilor și nu al comerțului. Cantitățile imense de argint aduse de Spania din America au reclamat servicii bancare de calitate. Băncile genoveze aveau toate inovațiile care au modernizat sistemul bancar. Odată cu epuizarea argintului spaniol, economia s-a schimbat. Amsterdam a devenit noul oraș-univers marcând un nou avânt al Nordului asupra sudului mediteranean. În secolul XVIII va ceda locul Londrei ca oraș-univers al
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
doi gentilomi călare, care vorbeau germană, intraseră În vorbă cu contesa, cerând permisiunea de a o Însoți până la Udine, unde aveau treburi. Veneau de la Viena și se ocupau cu negoțul de mirodenii. Aveau oameni În Orient, În cetățile stăpânite de genovezi la Marea Neagră și la Marea Caspică, aveau afaceri cu negustori din Veneția și Padova. Lucrau cu corăbii Închiriate de la venețieni, cele mai bine construite - spusese unul din ei, Înalt, mustăcios, cu o pălărie neagră cu boruri largi, pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
absolut nefiresc pentru niște oameni care au de cărat niște lăzi. - Nu livrăm marfa până când nu-l văd pe messer Burcello, decise contele. - Mi-e teamă, signore, că lucrurile nu stau chiar așa... răspunse matelotul uriaș, trăgând o spadă scurtă, genoveză. Contele venise neînarmat. Făcu un pas Înapoi, apoi Își dădu seama că tâlharii nu voiau decât să ia marfa și să dispară pe mare, nu aveau nevoie În nici un caz de neplăceri În plus. - Genovezi... spuse contele cu dispreț. - Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
uriaș, trăgând o spadă scurtă, genoveză. Contele venise neînarmat. Făcu un pas Înapoi, apoi Își dădu seama că tâlharii nu voiau decât să ia marfa și să dispară pe mare, nu aveau nevoie În nici un caz de neplăceri În plus. - Genovezi... spuse contele cu dispreț. - Hai, se răsti matelotul, Încărcați și la drum. În acea clipă, se petrecu un lucru pe care nici unul dintre cei prezenți nu și-l putuse imagina. Ucenicul lui Burri deschise cu piciorul una dintre lăzi, luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o combinație de lovituri laterale, simțise În garda sabiei forța unor blocaje bine aplicate, schimbase tactica, trecând În defensivă, prinsese o străfulgerare de deschidere În loviturile prea largi ale agresorului și țâșnise Într-un salt, cu sabia trecând prin pieptul genovezului. Rămăseseră doar trei din cei opt mateloți, dar nici unul nu mai avea chef de luptă. Uriașul sărise În barcă, urmat de cei doi tovarăși ai săi. Dinspre Palatul Dogilor se auzeau cizmele gărzilor alergând spre docuri. În fața lor se ivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]