593 matches
-
similară este recuperată pe turnantă în episodul urmăririi lui Bruno și Steve și al întâlnirii dintre o adolescență întârziată și o copilărie emancipată prematur, și acestea sunt, cred, și cele mai bune momente ale filmului, acolo unde regizorii focalizează momentul genuin al întâlnirii celor două lumi. În tranzacțiile care au loc între șeful bandei și membrii ei cu caș la gură , dar exersați în a-și negocia partea, ai uneori imaginea lui Gavroche prezentând celor doi copii ai străzii palatul lui
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
ora 23: House party cu Gino Manzotti și Maxx. Komodo, ora 22: House party with special guest. The Note plus Etage Trois, ora 22: Superclub cu Ben Boognar. Discoland, ora 22: Saturday Night Fever, Special Night. Hush, ora 22: Brit Genuine Grooves Party. Club 30, ora 22: Oldies but Goldies. Club Scarface, ora 21: Petrecerea de sâmbătă cu Piranda. Coyote Ugly, ora 21: Mega Iuresh Party. Stil Disco - Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Sinatra Club, ora 22: Glamour
Agenda2005-22-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283758_a_285087]
-
Oldies but Goldies. Lemon 2, ora 22: Hip hop party. Sinatra, ora 22: Glamour party. Sâmbătă, 25 iunie Heaven Outdoor Club, ora 23: Saturday party cu DJ L.S. No Name Summer Republic, ora 23: House Party. Hush, ora 22: Brit Genuine Grooves Party. Club 30, ora 22: Oldies but Goldies. Club Scarface, ora 22: Petrecerea de sâmbătă cu Piranda. Coyote Ugly, ora 21: Mega Iuresh Party. Stil Disco - Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Sinatra Club, ora 22: Glamour
Agenda2005-26-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283877_a_285206]
-
consubstanțiată cu materia uranică. Repetitiv, mecanizat, ideologizat, Cuvîntul descalifică: "Din ce eram eu aș spune/ Din rane, Doamne, ne-am aflat "/ Un Rîu de cuie ne-a descuiat/ Stam triști și proști ca-ntr-un citat" ( ibidem). În schimb Cuvîntul genuin identifică, absolvă, "scoate la mal": Ne-au scos cuvintele pe mal/ Eram goi ca la-nceput/ Din ce eram eu nenăscut/ Înger cu versul meu s-a văzut" ( ibidem). Cerul devine, pe rîu, "cursiv" cum un Text, "versul" se asociază
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
Ovidiu Genaru Inocenți și flecari Inocenți și flecari genuini bufoni paranoici nesupuși și crepusculari egoiști vanitoși eretici Adică noi noi poeții balastul ar trebui să ne ardem singuri pe rug Maica noastră cea bună măicuța mileniului trei patria ne dă o mână de ajutor deja ne pregătește chibritul Vânt
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
seniorală, a coabita cu mulțimea. Să fie orice "democratizare" de atitudine sau limbaj o înstrăinare de practica lirismului, egotic prin definiție? - Antilirică e, numai, ironia; umorul, dimpotrivă,-i liric. Humour derivă, în engleză, din termenul francez humeur "umoare". Hipocratică, accepția genuină a umorii va fi fost aceea de "lichid organic al corpului uman". Între umorile acestea, nu puține: saliva, sângele, melancolia ("fierea neagră"), sudoarea, lacrima și alte câteva secreții, sunt lirice prin excelență. Ele produc, de-a binelea, lirism(ul)... Nu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
o normalitate băltită, de indiferență și mare plictis. Cît despre reflecțiile lui Lucian Raicu, ele merg, ca și altădată, în vremea lor fastă, contra curentului, de nu paralel cu orice curent. Critica lui se naște dintr-un exces: apropierea țintit genuină de textele literare, ignorînd grilele la modă, care nu fac decît să încorseteze lectura, cartea, ideea. Practică această lipsă de măsură cu o intensă voluptate, încredințat că literatura trebuie să se confunde cu viața, că și ea trebuie trăită la
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
fața sa?". Capitolul XII Nu e muțumită acum Clarita? Nu se distrează ea acum fără vreun motiv anume? Răspunde, nu la ce o întreabă Apolodoro, ci la ceea ce crede ea că ar întreba-o, și deși asta este în mod genuin feminin, nu indică asta ceva? Dar nu poate să-i vorbească lui Federico, nici măcar să îl lase, pentru a nu se bănui ceva. Însuși don Epifanio n-a apărut mai puțin în fața puținilor prieteni? Trebuie să-și dubleze sensibilitatea. Tu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
scenei. Decorul burghez cu o notă aristocratică adaugă un fel de demnitate bizară scenei, iar aici regăsim, de fapt, alchimia decadentă a regizorului: suprapunerea excitației pe care scena pornografică o introduce prin contrast în cuprinsul vetustului ceremonial burghez, a fascinației genuine a monștrilor săi pentru „artă", și în special arta cinematografică, peste modul retro în care Balabanov filmează în spirit postmodern. Calitatea picturală a cadrelor impresionate într-un sepia aurit precum dagherotipurile macerate de oxizii melancoliei, reluarea unor imagini obsesiv-maladive care
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
există o anatomo-fiziologie a anorganicului), după cum regnul vegetal nu pregetă a se umaniza, în sforțarea unei comunicări cu ființa omenească. Însă, fapt cu deosebire relevant, consubstanțierea aceasta are loc și printr-o suspendare a stratului moral, prin reflectarea unei inocențe genuine a materiei în sine, care are funcția unei ironii obiective, deci inocente la rîndu-i, la adresa umanului tendențios prin configurarea conștiinței: "Muzică sacramentală, mortar, pe corpul meu/ Suprapun zilele./ Ploaia șchiopătînd pune la încercare verdele/ Care în zăpadă își arată caninii
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
a însoțit permanent, în seara audiției, spectacolul mâinilor plutitoare ale Elisabethei Leonskaia. Repet, înainte de orice lectură posibil manipulatoare! Să nu ne rătăcim prin literaturi. Deși tot literatura este a notă exuberanta, avântul, impulsivitatea; cascadele de note perlate care picura sunete genuine, energia salturilor largi, accentuarea diferențiată a disonantelor. Ele dau adâncime tabloului care nu rămâne o suprafață de decorațiuni, ci o suprapunere de sensuri ale planurilor simultane sau succesive. Interpretarea chopiniană a Elisabethei Leonskaia profita de îndelungul ei contact cu vocile
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
party cu Gino Manzotti si Maxx. Komodo, ora 22: House party with special guest. Park Place, ora 22: Saturday Party. The Note plus Etage Trois, ora 22: Superclub cu Ben Boognar. Discoland, ora 22: Erotic Show. Hush, ora 22: Brit Genuine Grooves Party. Club 30, ora 22: Oldies but Goldies. Club Scarface, ora 21: Petrecerea de sâmbătă cu Piranda. Coyote Ugly, ora 21: Mega Iuresh Party. Stil Disco - Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Le Dome, ora 22: Saturday
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
acestor interese practice. Perceperea intereselor femeilor și ale bărbaților ca fiind divergente în cadrul tranziției este întărită și de relația care - consideră Mihaela xe "Miroiu"Miroiu - ar trebui să existe între femei și putere. „Puterea asupra puterii”, întoarcerea la „sensurile primare genuine ale feminismului”, în care „ceea ce este politic este personal”, este sugestia pe care o face teoreticiana, deoarece „o limitare a abordării feministe la «capacitare» menține status quo-ul în relațiile de gen”, iar „în iluzia că micropoliticile «capacitării» sunt calea cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
față de unii dintre colegii săi de redacție, pentru a Înțelege, fără greșeală, unde, de ce și cum s-ar fi situat, acum. Sorin dispunea de un inatacabil bun-simț, de un sănătos și alert instinct al evaluării oamenilor și cărților, cu dreaptă, genuină măsură. Ironiza instantaneu prețiozitatea, dubioasele jocuri de vodevil politic, demagogia de orice fel, xenofobia de orice fel, inclusiv, și mai ales, cea „subtil” ambalată În țopenie elitară. Minciuna, discursurile patetice, de „nobilă”, imaculată intransigență Îl oripilau, ca și distanțarea retorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și mintea rece, cum se cuvenea. Citind primele poeme ale Martei, mă gândeam atunci la convorbirile lui Kafka cu tânărul Gustav Janouch, pe care tocmai le citisem. Kafka se referea la deosebirea Între poetul jongler al virtuozității și poetul „adevărat”, genuin, creație el Însuși a realității În al cărei miez tensionat Își scrie destinul. Poezia Martei Petreu se deosebea de la Început de fermecătoarea ingeniozitate lirică a talentelor din jur. Nu doar În legătură cu poezia ei aveam destule motive să meditez la spusele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
copil?”. Kafka vedea În poetul-jongler un comedian care atrage cititorul printr-o creație „distractivă”, rol pe care poetul adevărat nu-l acceptă. Adevăratul poet Încearcă, dimpotrivă, „să-și Întemeieze viziunea În experiența cotidiană a cititorului... povestirile lui Kleist sunt poezie genuină, limba perfect clară. Nu vei găsi Înflorituri verbale, nimic pretențios”. În „tensiunea vizionară Între om și destin”, Kafka citește refuzul iluziilor, ca și al acrobațiilor verbale. „Modestia, Înțelegerea și răbdarea se aliau la Kleist În puterea necesară oricărei nașteri reușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
curtenitor și aerian o ferventă formă de evaziune În literatură, un vechi și apropiat prieten al său Îmi spusese, zâmbind: „Bine, dar așa a fost dintotdeauna. Fals de la cinci ani!”. Această „falsitate” euforică și mistificatoare era, de fapt, o stare genuină a prietenului nostru; Însuși „scrisul” său (deloc diferit În scrisori de cel din proză sau eseu) nu era altfel, fără ca să solicite, neapărat, o evaluare de acest tip. Scriitorii nu sunt, obligatoriu, „autentici” și „falși”, ci talentați sau nu. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
scriitorului sub comunism, onorată cu Închisoarea, devine firească, după trezirea din Întunecata vrajă legionară, tocmai pentru că nu se produce În numele marilor „principii” retorice, lesne manipulabile, ci stă sub iradierea unui principiu mai curând implicit și imuabil, care este și instinct genuin, al frumosului. Adorația, iluminarea, iconoclastele exhibări provocatoare, senzualismul, intensitatea aspirației devin flăcările unei existențe care nu poate sta decât sub Înalta benefică turmentare: frumusețea ca libertate, libertatea ca supremă frumusețe. Experimentul jubilației gregare rămâne doar „deviere” inițiatică, pregătind novicele ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
furnizează un amplu dosar biografic, cu multe date noi de detectivistică și bârfă literară, incapabil, Însă, să aducă nimic nou În interpretarea operei. Criticul reamintea o remarcă din cuvântarea lui Bellow la primirea Premiului Nobel: „Există o altă realitate, cea genuină, pe care o pierdem din vedere. Această altă realitate insinuează continuu ceva ce, fără ajutorul artei, nu putem percepe”. Mi-am dat seama cât de sensibil era la perspectiva unor atacuri În presă și cât de detașat rămânea, totuși. „Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Varșovia, ca un supraviețuitor din Budapesta, cineva care nu face mare tam-tam despre supraviețuirea sa, nu se simte dator să depună mărturie, să-i confere semnificație - da - s-o transforme Într-un triumf oricât de discret și personal, singurul, totuși, genuin, posibil, prin care spraviețuitorul - adică eu Însumi - ar prelungi și multiplica supraviețuirea sa În descendenți - tu”... Adresarea devine, de data asta, directă, la persoana a doua singular, către copilul nenăscut, nedorit, căruia i se Închină Kaddish-ul convulsivei confesii. Nonexistența descendenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Profesorul are totuși timp să vadă chipul uluit al tânărului și să murmure: „Cum adică, cum, chiar credeai că aș putea să...?”. În neașteptata comportare „irațională” și „inexplicabilă” a Profesorului, care și-a anulat șansa dublă, naratorul vede „singura șansă genuină”, de fapt, a acestuia de a supraviețui, cu adevărat. Lepădarea de „principiul interior” al adevăratei supraviețuiri nu ar fi fost de fapt o șansă. „Profesorul nu dorea să trăiască astfel și, probabil, nu ar fi putut trăi.” Conceptul interior la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
în baladele sale, Doinaș nu a imitat edificii întregi și strălucitoare, ci a construit ruine măcinate de vreme, decoruri butaforice cu cartonul mucegăit, statui cu nasul și degetele de mult pierdute. Criticii care au interpretat poemele sale ca fiind balade genuine "reînviate", cu forma lor, cu apartenența lor la clasicism sau romantism, cu feelingul lor specific, s-au lăsat înșelați de aparențe. Mi se pare ridicol să cauți simbolistică și filozofie în poeme ca "Balada lui Sf. Gheorghe fals" sau în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ascunde dincolo de suprafața eclatantă nu sânt altceva decât căldura degajată de acest creier plin de componente electronice și care știe al naibii de bine să facă poezie. Nimic nu este "autentic" în poezia acestui poet în care unii 136 mai văd un genuin: ne mișcăm aici pe o planetă străină, artificială, inumană, monstruos de estetică. Un paradis artificial mai înspăimîntător decât cel al lui Baudelaire, din vis. în 1984, al doilea volum (cu o copertă, desigur, de Florin Iaru), La cea mai înaltă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
doar un om care scrie niște cărți cu bruma de energie care i-a fost dată. Care vrea ca efortul să-i fie respectat. Ai vrea uneori să fii un complet necunoscut, un debutant a cărui carte să fie citită genuin, fără încărcătura afectivă prin care îți sânt discutate acum, la un colț de masă sau într-un colț de revistă, cărțile. Ai vrea ca singurele probleme care să intre în discuție să țină de realizarea cărții, de miza ei interioară
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în spirit prin (vorbe de) spirit. Cu încetul, lumea filmului prinde contur. E o lume îngustă și artificială ca aceea produsă de oceanul gânditor din "Solaris", străbătută de șinele căruciorului de traveling și luminată de reflectoare. Naturalismul ei nu e genuin, ci sintetic, recreat la modul postmodernist, cu mare discreție însă. Câteva clădiri risipite pe maidane și legate prin drumuri clisoase. Paragină și mizerie de necrezut, în care se complace subumanitatea personajelor. Kitsch-ul interioarelor a fost cu grijă recompus după
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]