2,700 matches
-
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru fizică tehnică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru fizica materialelor, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru fizica pământului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare chimico-farmaceutică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru electrochimie și materie condensată, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru geologie și geocologie marină, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru științe biologice, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru microtehnologie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru tehnologii criogenice și izotopice, Institutul Național de CercetareDezvoltare pentru tehnologii izotopice și moleculare, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru inginerie
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Iași, pentru a îndeplini funcțiile publice încredințate, pe etape, direcții și departamente, corespunzătoare specializărilor, pregătirii, ambițiilor, dar și cunoștințelor sale multilaterale. Așadar, el n-a venit în Moldova doar pentru a-și pune în valoare bogata experiență acumulată în domeniul geologiei, al "montanisticii", cum era mai cunoscut termenul în epocă și cum i-a fost imprimată efigia în posteritate, ci în calitate de consilier guvernamental pe probleme tehnico-economice, chiar dacă această demnitate nu i-a fost oferită din start; a dobândind-o cu timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau a diferitelor articole și unelte de uz casnic; construcția velnițelor, a fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde, Stuttgart, 1841); minerit în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde, Stuttgart, 1841); minerit în general și exploatarea sării în special, cu ultimele noutăți referitoare la salinele de la Wielicka și Rotenfelde; metalurgie și siderurgie, din care nu lipseau manualele lui W. A
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe viitorime, în dregătorii, decât tineri ce vor urma cu ispravă un curs regulat". Amintindu-se, totodată, că la Academia ieșeană fuseseră acceptate două noi cursuri, unul de agronomie și altul de geologie (susținute, probabil, de același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că "Școala de arte și meserii începe a agiunge la țelul său de a introduce în țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au mai mărit". Iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Nürnberg, 1826, 2, 8; 11. W<ilhelm>. A<ugust>. Lampadius, Handbuch der allgemeinen Hüttenkunde <in theoretischer und praktischer Hinsicht> (Compendiu de metalurgie generală, în privință teoretică și practică), Göttingen, 1817, 6, 8; 12. C<h>arl<es> Lyell, Lehrbuch der Geologie (Manual de geologie), Quedlinburg und Leipzing, 1832, 5. 8; 13. <Wilhelm> Weinholz, <Vollständiges, theoretisch-praktisches Handbuch der> Mühlenbaukunst (Compendiu deplin teoretic-practic al științei construirii morilor), Ilmenau, 1832, 2, 12; 14. Dr. C<arl>. J<ohann>. B<ernhard>. Karsten, System der Metalurgie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8; 11. W<ilhelm>. A<ugust>. Lampadius, Handbuch der allgemeinen Hüttenkunde <in theoretischer und praktischer Hinsicht> (Compendiu de metalurgie generală, în privință teoretică și practică), Göttingen, 1817, 6, 8; 12. C<h>arl<es> Lyell, Lehrbuch der Geologie (Manual de geologie), Quedlinburg und Leipzing, 1832, 5. 8; 13. <Wilhelm> Weinholz, <Vollständiges, theoretisch-praktisches Handbuch der> Mühlenbaukunst (Compendiu deplin teoretic-practic al științei construirii morilor), Ilmenau, 1832, 2, 12; 14. Dr. C<arl>. J<ohann>. B<ernhard>. Karsten, System der Metalurgie <geschichtlich, statistisch, theoretisch
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Joseph Martenburg, Oeconomisches Universalkalender (Calendar economic universal), Hermannstadt, 1816, 1, 8; 33. Joseph Serviere, <Der theoretische und praktische> Kellermeister (Pivnicierul teoretic și practic), Frankfurt, 1817, 1, 8; 34. Carl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde <oder, Gemeinfassliche Darstellung der Mineralogie und Geologie mit besonderer Berücksichtigung ihrer Anwendung auf Künste und Gewerbe> (Minunea scoarței terestre sau prezentare comună a mineralogiei și geologiei cu privire specială asupra întrebuințării sale în meșteșuguri și profesiuni), Stuttgart, 1841, 1, 8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pivnicierul teoretic și practic), Frankfurt, 1817, 1, 8; 34. Carl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde <oder, Gemeinfassliche Darstellung der Mineralogie und Geologie mit besonderer Berücksichtigung ihrer Anwendung auf Künste und Gewerbe> (Minunea scoarței terestre sau prezentare comună a mineralogiei și geologiei cu privire specială asupra întrebuințării sale în meșteșuguri și profesiuni), Stuttgart, 1841, 1, 8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des> Salpeters (Introducere în extragerea și producerea salpetrului), Nürenberg
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1828, 1, 8; 50. M. A. Schuster, Lehrbuch der Rechenkunst (Manual de artimetică), Kronstadt, 1842, 1, 8; 51. Friedrich Schwarze, <Die Kunst> Branntwein zu brennen (Arta distilării rachiului), Berlin, 1841, 1, 8; 52. Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen (Manual pentru pădurar și cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
A. Schuster, Lehrbuch der Rechenkunst (Manual de artimetică), Kronstadt, 1842, 1, 8; 51. Friedrich Schwarze, <Die Kunst> Branntwein zu brennen (Arta distilării rachiului), Berlin, 1841, 1, 8; 52. Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen (Manual pentru pădurar și cum trebuie el să fie), Wien, s.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adevărat tur de forță. O îndrăzneală nemărginită, aproape o impietate. Se pune, nici mai mult nici mai puțin, în pielea lui Dumnezeu și ne povestește romanul lumii. Multe idei, multe informații bine digerate din diverse științe (fizică, neurobiologie, chimie, antropologie, geologie etc.) și sisteme filosofice, fără urmă însă de vreo scorțoșenie academică, dimpotrivă, străbate printre rînduri o reală modestie, cum numai cei ce știu cu adevărat ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță activă, stimulantă, incisivă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din diferite insule erau însă mai mici decât deosebirile dintre speciile de pe insulele arhipelagului și cele de pe coasta Americii. Cum puteau fi înțelese toate aceste observații de către un tânăr naturalist care tocmai studia lucrarea monumentală a lui Charles Lyell, Principiile geologiei? Lyell, una din marile autorități științifice ale vremii, susținea că fiecare specie a fost creată separat pentru o anumită ambianță. Înțelegem foarte bine nedumerirea care răzbate din însemnările jurnalului de călătorie al lui Darwin: „Nu mi aș fi închipuit niciodată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Londra, ocupat îndeosebi cu descrierea și sistematizarea colecțiilor aduse din călătorie, precum și cu definitivarea redactării însemnărilor sale de călătorie. În acești ani și mai târziu, după ce s-a mutat la țară, Darwin raporta tot ce afla prin cercetări punctuale de geologie, zoologie sau botanică, tot ce auzea și citea, la întrebările sale privitoare la cauzele și mecanismele apariției și extincției speciilor. Nu se grăbea să elaboreze în mod sistematic contururile unei teorii proprii, la principiile căreia ajunsese deja în anii 1837-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
început în forma ei cea mai perfectă. Încă din tinerețe, Darwin a fost deprins să gândească în spiritul unui principiu al uniformitarianismului, în primul rând sub influența operei lui Lyell, cercetătorul care a impus un punct de vedere evoluționist în geologie, și apoi sub influența propriilor sale observații geologice făcute în timpul călătoriei și mai târziu. Se știe că studiul cărții lui Lyell Principiile geologiei a avut o influență covârșitoare asupra formării gândirii lui Darwin. Nu puține pasaje din Originea speciilor constituie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
primul rând sub influența operei lui Lyell, cercetătorul care a impus un punct de vedere evoluționist în geologie, și apoi sub influența propriilor sale observații geologice făcute în timpul călătoriei și mai târziu. Se știe că studiul cărții lui Lyell Principiile geologiei a avut o influență covârșitoare asupra formării gândirii lui Darwin. Nu puține pasaje din Originea speciilor constituie mărturii semnificative ale acestei influențe. Darwin observa că teoria selecției naturale poate fi supusă acelorași obiecții formulate deja împotriva explicațiilor date de Lyell
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
temeiurile pentru și împotriva generalizărilor pe care le conține. Autorul conducea discuția așa cum face un judecător corect și competent, urmărind să pună în evidență tăria și slăbiciunile fiecărui punct de vedere. Cititorul este invitat să judece dacă principalele date ale geologiei, anatomiei comparate, embriologiei, zoologiei și botanicii, cu deosebire cele cu privire la răspândirea geografică a speciilor, „concordă mai bine cu punctul de vedere comun al imuabilității speciilor sau cu cel al modificării lor lente și treptate prin variația și selecția naturală“. Darwin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Deja în perioada călătoriei cu vasul Beagle, cercetările lui Darwin au fost orientate de o asemenea viziune, pe care el și-a însușit-o, în primul rând, confruntând multe date de observație cu principiile formulate în cartea lui Lyell Principiile geologiei. Lyell a fost, de fapt, mentorul lui Darwin, cercetătorul pe care acesta l-a admirat cel mai mult, ale cărui concepții au avut o influență covârșitoare asupra formării propriei sale gândiri. Lyell s-a lăsat condus, în cercetările sale geologice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Pământului. Deosebit de semnificativ în această privință este un pasaj din Originea speciilor, în care autorul își avertizează cititorul că efectele acțiunii selecției naturale vor deveni vizibile doar în perioade foarte lungi de timp: „Este greu să expun cititorului nefamiliarizat cu geologia datele care duc întru câtva la înțelegerea perioadelor de timp scurse. Cine va citi marea lucrare asupra Principiilor geologiei a lui Sir Charles Lyell - căruia istoricul viitor îi va recunoaște că a produs o revoluție în științele naturale -, și totuși
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
efectele acțiunii selecției naturale vor deveni vizibile doar în perioade foarte lungi de timp: „Este greu să expun cititorului nefamiliarizat cu geologia datele care duc întru câtva la înțelegerea perioadelor de timp scurse. Cine va citi marea lucrare asupra Principiilor geologiei a lui Sir Charles Lyell - căruia istoricul viitor îi va recunoaște că a produs o revoluție în științele naturale -, și totuși nu va admite enorma durată a perioadelor trecute, poate să închidă pe loc cartea de față.“ Poate fi făcută
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sau cel puțin predominante în frecvență relativă, atunci acest fenomen macroevolutiv va reprezenta o provocare pentru premisa extrapolaționistă crucială a darwinismului, dovedindu-se mai frecvent, mai rapid, mai intens și mai diferit în efecte decât poate permite biologia darwiniană (și geologia lui Lyell).“ Ceea ce distinge, în primul rând, abordarea lui Gould și Eldrege față de cea a cercetătorilor evoluției care își prezintă poziția drept una consecvent darwinistă este răspunsul la întrebarea: Este selecția naturală o condiție necesară și suficientă pentru explicarea biodiversității
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că ele au constituit punctul de convergență al pozițiilor unor cercetători ai naturii și al unor cunoscuți gânditori umaniști și artiști. Merită menționate, în acest sens, reacțiile a doi contemporani mai vârstnici și cunoștințe apropiate ale lui Darwin, profesorul de geologie de la Cambridge Adam Sedwick și istoricul Thomas Carlyle. Penru Sedwick, creația implică armonia universului, deoarece, așa cum se exprima el, Dumnezeu „acționează pentru binele tuturor creaturilor sale după legi pe care le putem studia și înțelege“. Sedwick, care accepta de altfel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că multe explicații din Originea speciilor sunt susținute cu referire la ceea ce este posibil, probabil și pare plauzibil în lipsa unor „dovezi concludente“. Scriindu-i lui Darwin, după ce a citit exemplarul cărții sale pe care i-l trimisese acesta, profesorul de geologie Adam Sedwick observa că autorul „a abandonat adevărata metodă a inducției“. Iar îndrumătorul și protectorul lui Darwin din perioada studiilor sale la Cambridge, profesorul de mineralogie John Stevens Henslow, sublinia că în carte există multe inferențe legitime, dar autorul „împinge
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științifice. Multe din dezvoltările de mai sus au arătat de ce nu se poate susține o asemenea concluzie. Punctul de vedere al lui Popper este tipic pentru poziția acelor filozofi care cred că toate explicațiile istorice, din discipline ca biologia evoluției, geologia, oceanografia sau meteorologia, vor putea fi reduse la explicații prin legi. Autorii care, din diferite motive, resping explicațiile darwiniene ale istoriei naturii nu ezită să aducă în primul plan al discuției pretinsa lor calitate științifică îndoielnică, invocând, între altele, autoritatea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
accesibil și atrăgător în această carte. Ceea ce a făcut ca ea să fie mult citită, în numeroasele ei ediții. Lui Darwin i-a atras atenția, în primul rând, baza științifică șubredă a istoriei naturii din cartea lui Chambers, greșelile de geologie și de zoologie ale autorului. Concluzia pe care a tras-o a fost că o idee atât de îndrăzneață și de neconformistă nu ar trebui prezentată până ce nu poate fi sprijinită de dovezi puternice. Darwin a înregistrat însă, totodată, reacția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]