736 matches
-
reliefului din Podișul Moldovei subacțiunea proceselor de versant"; Comunic.Colocv. geogr. fr-rom; Aix-en-Provence. Mutihac C. (1966) "Cercetări geomorfologice asupra teraselor din bazinul Bahluiului"; Anale Șt. Univ. " Al. I. Cuza Iași,, sect. II-C, t. XII. Băcăuanu V. (1968) "Câmpia Moldovei, studiu geomorfologic"; Editura Academiei București. Băcăuanu V. (1973) "Evoluția văilor în Podișul Moldovenesc"; "Realizări în geografia României"; Ed. Șt. București Băcăuanu V., Donisă I., Hârjoabă I. (1974) - "Dicționar geomorfologic"; Editura Științifică București. Bejan V., Caraman C.(1988),"Locurile balneoclimaterice, nămoluri și ape
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
I. Cuza Iași,, sect. II-C, t. XII. Băcăuanu V. (1968) "Câmpia Moldovei, studiu geomorfologic"; Editura Academiei București. Băcăuanu V. (1973) "Evoluția văilor în Podișul Moldovenesc"; "Realizări în geografia României"; Ed. Șt. București Băcăuanu V., Donisă I., Hârjoabă I. (1974) - "Dicționar geomorfologic"; Editura Științifică București. Bejan V., Caraman C.(1988),"Locurile balneoclimaterice, nămoluri și ape minerale din județele Iași și Vaslui"; Iași. Bojoi I., (1983) "Relieful structural din Podișul Sucevei. Câteva probleme de geomorfologie aplicată" în "Studiul și cercetări de Geomorfologie"; Suceava
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C. și colab. (1982) "Vegetația rezervației forestiere Humosu din Dealul Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei și vinului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cercetări geologice în sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
protejarea elementelor naturale și menținerea unui echilibru favorabil deopotrivă omului și naturii. Începând cu anul 1930, când s-a adoptat prima lege de protecție a naturii în țara noastră, au fost delimitate numeroase rezervații naturale (floristice, forestiere, de faună, geologice, geomorfologice etc.). Au fost trecute în catalogul elementelor ocrotite numeroase specii de plante, animale, peșteri, unele fenomene naturale (vulcanii noroioși), a fost delimitat primul parc național în Munții Retezat, la care în ultimul deceniu s-a adăugat Rezervația Biosferei Delta Dunării
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fiecare din direcțiile menționate. Ocrotirea naturii are la bază o lege care a fost adoptată în anul 1930 și a fost completată ulterior. În prezent, există 16 parcuri naționale și naturale și aproape 600 de rezervații naturale (geologice, paleontologice, speologice, geomorfologice, de peisaj, de floră etc.). 142 ROMÂNIA PROBLEME ALE MEDIULUI Mediu modificat agricol la Golești STUDIU DE CAZ Aveți în vedere următoarele aspecte: • modul corect de depozitare a deșeurilor menajere; • factorii care contribuie la: - degradarea malurilor apei care curge prin
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt mult mai numeroase și mai diverse decît cele geografice. Aspectele cele mai frecvent folosite drept criterii de clasificare sunt: structura formativă (simple, derivate și compuse, numite și analitice), domeniul lexical de proveniență al formanților (apelative, antroponime, toponime), caracteristicile semantice (geomorfologice, floră, faună, cultură agricolă, căi de comunicație, construcții sau amenajări, aspecte social istorice etc.), derivative (sufixul -uș, -el, eț, -ior, -ișor, -uț, -uia, -uica, -ica, -ița etc.) sau gra maticale (singular > < plural, masculin > < feminin, nominativ > < genitiv > < acuzativ, substantiv + substantiv, substantiv
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au propus etimoane diferite pentru acest nume, aparținînd limbii romîne, substratului, limbii germane sau limbii slave. Finala -ova încadrează toponimul într-o serie bogată de nume (Craiova, Sadova, Brabova, Glogova etc.) de așezări umane sau obiecte geografice fizice (ape, aspecte geomorfologice), ale căror etimoane aparțin limbii slave (sufixul -ov, -ova poate arăta posesia, apartenența, dacă e atașat unui nume de persoane, sau caracteristica locului, dacă e atașat unui apelativ: glogova < glogov, „cu păducei“). O soluție foarte simplă este cea oferită de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
corelarea condițiilor locale cu cerințele speciilor respective. Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea solului. factorii geomorfologici: altitudine; expoziție; pantă; configurația terenului; factorii biotici: animali; vegetali. factorii antropici: poluarea mediului. Acești factori vor fi luați în considerare în mod diferit în spațiile verzi urbane, față de cele periurbane. Astfel, în spațiile verzi urbane, ce au întindere mult mai
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lunca Berhecilui de acum, cu gândul și cu nostalgia luncii care a fost, pentru că aspectul ei prezent este departe de frumusețea și bogăția de altădată. Actuala înfățișare a luncii, peisajul ei, au suferit modificări substanțiale datorită unor procese hidrologice și geomorfologice specifice, dar mai cu seamă datorită intervenției omului. Nu greșesc și nici nu exagerez atunci când spun că poate cele mai frumoase clipe din vremea copilăriei, ale multor generații de tărniceni, bărboșeni sau lăzeni, sunt legate de această luncă. Ele se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
configurarea unor tipuri relativ asemănătoare de medii naturale, din peninsula arabă până pe litoralul atlantic. Acest fapt induce o anumită monotonie peisagistică, întreruptă însă de o serie de “excepții de mediu”, reprezentate de unele discontinuități naturale, cauzate în general de factori geomorfologici. Astfel, unele catene orografice impun, pe restrânsele suprafețe pe care le ocupă, o azonalitate climatică, care generează la rându-i areale landșaftice atipice, intrazonale, situate de regulă, la marginile spațiului arab: catenele montane din sudul peninsulei arabe, munții Atlas din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
limite ea are o lățime maximă de 4 km (la nivelul ultimelor terase lățimea este de 1,2-1,3 km) și o lungime ce depășește 6 km. Energia maximă a reliefului atinge 560 m”<footnote Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Harta geomorfologică a depresiunii Vama, în “Lucrările științifice ale cadrelor didactice”, vol. I, Suceava, 1970, p. 359 footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
limitei de vest a Câmpiei colinare a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea,,Cercetări geografice și antropogeografice în depresiunea Jijiei, în care analizează și condițiile naturale din această parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bazinul Miletinului”. O altă lucrare în sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost elaborată în 1978, de Maria Schram, M.Pantazica, I.Ungureanu :, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipote, județul Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
jucat un rol apreciabil, deoarece cadrul natural a servit drept suport așezărilor omenești, având un rol important atât în formarea acestora, cât și în evoluția lor ulterioară. Așadar, relieful este un element primordial al condițiilor naturale. Dintre favorabilitățile anumitor elemente geomorfologice în relația cadru natural-așezare se poate sesiza preferința dominantă a așezărilor din cadrul comunei Șipote pentru terasele pârâului Miletin, care străbate această zonă. Astfel, satele Chișcăreni, Șipote, Iazu-Vechi,Mitoc, Hălceni sunt situate de o parte și de cealaltă a văii Miletinului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în dezvoltarea așezărilor din zona Șipote, aceste soluri reprezentând, de altfel, resursa naturală cea mai valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile naturale, raportate la condițiile social-istorice. Astfel, condițiile geomorfologice complexe, nivelul apei freatice, prezența solurilor de bună calitate, vegetația predominant de pajiște și fânețe naturale au jucat un rol determinant în apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de excavație antropică pentru exploatarea luturilor,nisipului și prundișului. Procese geomorfologice actuale Condițiile geologice și fizico -geografice ca și intervenția nechibzuită a omului în timpurile trecute, prin defrișarea în ritm accelerat a pădurilor și practicarea neștiințifică a agriculturii au favorizat dezvoltarea a numeroase procese geomorfologice, care contribuie la degradarea unor importante
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
exploatarea luturilor,nisipului și prundișului. Procese geomorfologice actuale Condițiile geologice și fizico -geografice ca și intervenția nechibzuită a omului în timpurile trecute, prin defrișarea în ritm accelerat a pădurilor și practicarea neștiințifică a agriculturii au favorizat dezvoltarea a numeroase procese geomorfologice, care contribuie la degradarea unor importante suprafețe de teren. Modul de manifestare, amploarea și viteza morfogenezei în faza actuală,pe teritoriul comunei Șipote situează procesele de modelare a versanților pe primul loc,sculpturii și acumulării fluviale,acțiunilor antropice și proceselor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Modul de manifestare, amploarea și viteza morfogenezei în faza actuală,pe teritoriul comunei Șipote situează procesele de modelare a versanților pe primul loc,sculpturii și acumulării fluviale,acțiunilor antropice și proceselor sufozionale revenindu-le o însemnătate mai redusă. În literatura geomorfologică,procesele care contribuie la modelarea versanților poartă diferite denumiri:procese de pantă sau deluviale,gravitaționale,de transport în masă,degradări de teren(alunecări, surpări,rostogoliri,spălări,eroziune torențială ș.a.) Acestea creează forme caracteristice incluse în termenul de relief deluvial. Versanții
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
făcând din orașe locuri eminamente vulnerabile la oricare agent perturbator exogen sau endogen. În ceea ce privește numărul de victime, în ultimii 35 ani, circa 87% din pierderi sunt datorate fenomenelor naturale, împărțite aproape in mod egal între cele climato-hidrologice și cele geologo geomorfologice, restul de 13% relevând evenimente extreme de origine tehnologică (Grozavu, 2007). Catastrofele tehnologice nu se înscriu decât rar în clasa de riscuri extreme, statisticile evidențiind o medie de circa 30 victime pentru accidentele majore (catastrofele de la Cernobâl și Bhopal, cu
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE. ALTERNATIVE. INCERTITUDINI. SOLUȚII 1.Probleme actuale grave ale sistemelor naturale antropizate / 60 1.1.Disfuncții naturale / 60 1.1.1.Disfuncții produse de dinamica internă a Pământului / 60 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense / 63 1.1.3.Disfuncții produse de interacțiuni hidroclimatice excesive / 63 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală / 65 1.2.Evoluția impactului uman asupra sistemelor naturale / 66 1.3.Disfuncții determinate antropic și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
urmă pot avea însă și un rol benefic, dacă sunt orientate în sensul stimulării interacțiunilor echilibrate și al prevenirii conjuncturilor dinamice defavorabile. Spre exemplu, dacă într-un areal despădurit se fac replantări, vor fi prevenite perturbările microclimatice, hidrologice sau procesele geomorfologice agresive. Alteori, coincidența sau decalajul pragurilor pot diminua, periclita sau chiar distruge capacitatea de autoreglare, determinând apariția unor disfuncționalități grave. Spre exemplu, atingerea în același timp a debitelor minime pe râuri și a concentrației maxime admise a unor poluanți determină
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a reliefului specific (spre exemplu, Marele Canion, Peninsula Valdés din Argentina, Pamukkalé din Asia Mică, Cheile Bicazului, Detunatele din Munții Apuseni ș.a.). La fel de frecvent, se află în același tip de regim de conservare, areale cu patrimoniu complex, bio-vegetal, faunistic, geologic, geomorfologic (spre exemplu, Ngorongoro din Africa de Est, Gran Paradiso din Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
afectatși ansamblul arhitectonic unic din laguna Veneției. Chiar și o creștere a nivelului mării aparent minoră, de numai 25 cm, poate avea efecte dezastruoase asupra unor regiuni vulnerabile așa cum este delta Nilului 13. 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense Prin depășirea unor praguri de stabilitate naturală, ca urmare a unor impulsuri de natură climatică și pe fondul unei favorabilități litologice și structurale, o gamă diversă de procese naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]