673 matches
-
Față de aceste reacții - până la urmă de bun-simț -, teoriile geopolitice introduc o afirmație nouă, în care se ascunde atât fascinația, cât și eșecul lor ultim: relațiile dintre state și, ca urmare, politica externă sunt modelate de realitățile geografice. Pasul pe care geopolitica îl face este introducerea unui determinism dinspre mediu înspre acțiunile oamenilor și statelor, care nu sunt altceva decât proiecția ultimă a ființelor umane. În esență, geopolitica susține că politica internațională este un determinism geografic, iar politica externă a statelor este
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
state și, ca urmare, politica externă sunt modelate de realitățile geografice. Pasul pe care geopolitica îl face este introducerea unui determinism dinspre mediu înspre acțiunile oamenilor și statelor, care nu sunt altceva decât proiecția ultimă a ființelor umane. În esență, geopolitica susține că politica internațională este un determinism geografic, iar politica externă a statelor este constrânsă de cadrul natural în care acestea există. Prin însăși natura lor, afirmațiile geopolitice constituie, o formă simplă de determinism. Napoleon Bonaparte, unul dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
determinism geografic, iar politica externă a statelor este constrânsă de cadrul natural în care acestea există. Prin însăși natura lor, afirmațiile geopolitice constituie, o formă simplă de determinism. Napoleon Bonaparte, unul dintre cei mai însemnați practicieni avant la lettre ai geopoliticii, susținea încrezător că, înarmat cu harta regiunii în care se află o anumită putere, va putea descrie cu precizie politica ei externă. Același statut îl au și afirmațiile mai multor generații de istorici români: întrucât România s-a aflat mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
selecției naturale care încuraja o viziune agresivă, a războiului preventiv și a desconsiderării principiului westfalic după care toate statele se bucură măcar de o egalitate juridică formală. Din punctul de vedere al relațiilor internaționale, este util de reținut faptul că geopolitica face legătura între lupta pentru putere a actorilor internaționali și geografia politică. Termenul geopolitică și-a întârziat cu mult apariția față de formularea primelor reflecții legate de determinismul geografie - politică internațională. Primul care a folosit acest termen cu un înțeles apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politice care le ocupă, geografia politică afirma că cel mai adaptat stat la subansamblul geografic în care este situat va fi cel mai puternic actor zonal. Cele mai negative influențe politice ale reflecției naționaliste și darwiniste se vor regăsi în geopolitica interbelică germană, ai căror principali reprezentanți vor fi Karl Haushofer și Otto Maull. Haushofer - fost ofițer în armata wilhelmiană, fost atașat militar înainte de primul război mondial în Japonia și, de la începutul anilor 1920, un apropiat al ideologului național-socialist Rudolf Hess
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și, de la începutul anilor 1920, un apropiat al ideologului național-socialist Rudolf Hess - a făcut parte din curentul celor care încercau să justifice înfrângerea Germaniei în 1918 prin alte cauze decât cele militare. Împreună cu Maull, principala sa contribuție teoretică la dezvoltarea geopoliticii va fi alăturarea elementului rasial celui geografic în reflecția asupra politicii internaționale. Justificarea înfrângerii Germaniei în primul război mondial a fost formulată astfel: rasa pură, germanică, a fost înfrântă datorită „poluării genetice” a acesteia prin contactul cu alte rase impure
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
creșterea unei rase este determinată de trei factori, anume puterea, puritatea și adecvarea ei la un teritoriu determinat, iar creșterea rasei implică la rândul ei acapararea de noi teritorii. Întrucât maxima după care se ghidau practicienii și teoreticienii germani ai geopoliticii era legată de stăpânirea lumii prin acapararea teritorială, pentru ei nu exista o problemă legală sau morală în anexarea de teritorii aparținând altor state. Consecințele practice ale unei asemenea reflecții au fost instaurarea Protectoratului Boemiei și Moraviei, a Guvernământului General
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din Golful Persic de economiile industriale majore din Asia de Est (Japonia, China, „Tigrii” asiatici), punctul nodal al acestei rute fiind strâmtoarea Malacca; a treia rută comercială relevantă face legătura între Atlantic și Pacific prin Canalul Panamá. Autorul central al geopoliticii anglo-saxone rămâne geograful englez Halford Mackinder, creatorul faimoasei London School of Economics și al școlii de geografie de la Oxford. Într-un articol al său din 1904 intitulat „The Geographical Pivot of History”, Mackinder preia o serie din tezele lui Ratzel
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ordini tripolare bazate pe preponderența „triadei” comerciale formate din SUA (NAFTA și o eventuală implicare în Mercosur), Uniunea Europeană (Europa de Est și Africa de Nord) și Japonia (Asia și Pacific). Încheierea confruntării bipolare și declinul hegemoniei Statelor Unite sunt privite ca vestitorii sfârșitului probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Mackinder este „The Geographical Pivot of History”, The Geographical Journal, 23 (4), aprilie 1904, pp. 421-437; pentru considerațiile lui Spykman, vezi articolul său „Geography and Foreign Policy I”, The American Political Science Review, 32 (1), februarie 1938, pp. 28-50; pentru geopolitica germană sunt utile citatele și parafrazele din cartea ideologizată a marxistului est-german Günter Heyden Critica geopoliticii germane, Editura Politică, București, 1960. ∗ Autorul mulțumește unui grup impresionant de oameni a căror prezență, într-o formă sau alta, a fost indispensabilă scrierii
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru considerațiile lui Spykman, vezi articolul său „Geography and Foreign Policy I”, The American Political Science Review, 32 (1), februarie 1938, pp. 28-50; pentru geopolitica germană sunt utile citatele și parafrazele din cartea ideologizată a marxistului est-german Günter Heyden Critica geopoliticii germane, Editura Politică, București, 1960. ∗ Autorul mulțumește unui grup impresionant de oameni a căror prezență, într-o formă sau alta, a fost indispensabilă scrierii acestor capitole. În primul rând, sunt recunoscător editorilor acestui proiect pentru încrederea pe care au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în România trebuie să priviți atât într-o paradigmă geopolitică cât, și în una geostrategică. Avem parte de doi actori principali: Statele Unite ale Americii și Federația Rusă. SUA promovează valorile democratice și regimul democratic pentru a crea un spațiu de geopolitică care să se contrapună spațiului geopolitic sovietic. Doriți un model de societate în care drepturile individuale să fie respectate, în care voința exprimată prin vot liber să conteze, sau unul în care "Tătucul" să se implice până la nivelul voinței individuale
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
development" (aș a form of reassuring the internațional community and especially China's neighbours, regarding its peaceful intentions în the future). 33 Anna Eva Budura, Diplomația chineză. Chaogong, sistemul de relații ale Chinei cu lumea din afara ei, Annex 9, col. Geopolitică, Top FormPublishing House, Bucharest, 2008, pp. 216-217. 34 Stéphane Rosière, Géographie politique & Géopolitique. Une grammaire de l'espace politique, Ellipses, Paris, 2003, pp. 291-292. 35 Anna Eva Budura, Diplomația chineză. Chaogong, sistemul de relații ale Chinei cu lumea din afara ei
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Budura, op. cît., p. 216. 46 Anna Eva Budura, Spiritualitatea chineză, în Diplomația chineză, quoted op., pp. 147-148. 47 Idem, p. 148-149. 48 Ibidem, p. 150. 49 Ibidem, pp. 153-154. 50 Teodor Frunzeti, Sebastian Oprescu, Lumea marilor puteri (2011-2013), col. Geopolitică, Top Form Publishing House, Bucharest, 2013, p. 172. 51 Values based on respect for the ancestors, respect for the scholars, cultivating reason and high virtues, cultivating systems organized on the basis of meritocracy, governing by the example of rulers' virtues
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Policy, February, pdf. Brzezinski, Zbigniew (2006), Triada geostrategică. Conviețuirea cu Chină, Europa, Rusia. Translated by Sanda-Ileana Racoviceanu. Bucharest: Historia Publishing House. Budura, Anna Eva (2008), Diplomația chineză. Chaogong, sistemul de relații ale Chinei cu lumea din afara ei, anexă 9, col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing House. Budura, Anna Eva (2008), Spiritualitatea chineză, în Budura, Anna Eva (2008) Diplomația chineză. Col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing House, pg. 147-148. Budura, Romulus Ioan (2008), Afirmarea pașnică a Chinei că superputere mondială a sec
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
House. Budura, Anna Eva (2008), Diplomația chineză. Chaogong, sistemul de relații ale Chinei cu lumea din afara ei, anexă 9, col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing House. Budura, Anna Eva (2008), Spiritualitatea chineză, în Budura, Anna Eva (2008) Diplomația chineză. Col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing House, pg. 147-148. Budura, Romulus Ioan (2008), Afirmarea pașnică a Chinei că superputere mondială a sec. al XXI-lea, în Budura, Anna Eva (2008) Diplomația chineză, premise istorice și spiritual. Col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
2008) Diplomația chineză. Col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing House, pg. 147-148. Budura, Romulus Ioan (2008), Afirmarea pașnică a Chinei că superputere mondială a sec. al XXI-lea, în Budura, Anna Eva (2008) Diplomația chineză, premise istorice și spiritual. Col. Geopolitică. Bucharest: Top Form Publishing House. China's Position Paper on the New Security Concept, www.china-un.org/ eng/xw/t27742.htm Cohen, David (2014), "În a Fortnight. A Clash of Security Concepts: China's Effort to Redefine Security", The
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
issue 1, article 1, p. 18, http://epublications . bond.edu.au/cgi. Flegontova, Tatyana (2012), "Peaceful Rise of Chină: Greater Chină Strategy", Geopolitică, year X, nr. 44-45 (1), pg. 216. Frunzeti, Teodor; Oprescu, Sebastian (2013), Lumea marilor puteri (2011-2013), col. Geopolitică, Bucharest: Top Form Publishing House. Griffiths, Martin (ed), (2005), Encyclopedia of internațional relations and global politics. London and NY, UȘ: Routledge. Hiring, Joseph (2004), quoted în Nye, J.S. (2004), Soft Power: The Means to Success în World Politics. Public Affairs
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Peaceful development" (aș a form of reassuring the internațional community and especially China's neighbours, regarding its peaceful intentions în the future). 34Anna Eva Budura, Diplomația chineză. Chaogong, sistemul de relații ale Chinei cu lumea din afara ei, Annex 9, col. Geopolitică, Top FormPublishing House, Bucharest, 2008, pp. 216-217. 35Stéphane Rosière, Géographie politique &Géopolitique. Une grammaire de l'espace politique, Ellipses, Paris, 2003, pp. 291-292. 36Anna Eva Budura, Diplomația chineză. Chaogong, sistemul de relații ale Chinei cu lumea din afara ei, op.cit., pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Sellier, op. cît., pp. 147-152. 46Anna Eva Budura, op. cît., p. 216. 47Anna Eva Budura, Spiritualitatea chineză, inDiplomațiachineză, quoted op.,pp. 147-148. 48Idem, p. 148-149. 49Ibidem, p. 150. 50Ibidem, pp. 153-154. 51Teodor Frunzeti, Sebastian Oprescu, Lumea marilor puteri (2011-2013), col. Geopolitică, Top Form Publishing House, Bucharest, 2013, p. 172. 52Values based on respect for the ancestors, respect for the scholars, cultivating reason and high virtues, cultivating systems organized on the basis of meritocracy, governing by the example of rulers' virtues, respecting
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
din care capitalismul, așa cum îl cunoaștem, va ieși nu doar serios șifonat, ci modificat în profunzime. Mișcările marilor plăci tectonice în economia mondială, cu afirmarea noilor puteri globale, au început cu mult înainte de criză, con-figurînd o lume multipolară, sau minipolară. Geopolitica acestui secol se anunță extrem de in-teresantă. Vom vedea ce va deveni în timp acest capitalism de stat ce amintește de paradigma keynesiană. Un economist mai puțin cunoscut, Hyman Minsky, susține că, în mod ciclic și natural, sectorul financiar se dezlănțuie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai importantă variabilă în procesul de remodelare a lumii, influențînd și calea pe care ceilalți actori aleg să o urmeze. Niciodată după al doilea război mondial forma și natura aliniamentelor internaționale nu a fost atît de bulversată. Plăcile tectonice ale geopoliticii mondiale s-au deplasat, fapt cu puternice consecințe: ascensiunea puterilor asiatice și apariția unor noi puteri, Orientul Mijlociu a luat foc, diviziunile transatlantice sunt tot mai mari, Eurasia mocnește de conflicte, guvernarea națională se confruntă cu probleme noi, starea de insecuritate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mărci occidentale mult mai rapid și mai ieftin, datorită mîinii de lucru ieftine și a milioanelor de specialiști de care dispune. Împreună cu diaspora, China beneficiază de cele mai mari rezerve de resurse umane. De la economie, dominația Chinei va trece la geopolitică și securitate. Începe secolul chinezesc. Cel puțin așa susține Oded Shenkar, în volumul cu același titlu apărut recent la Editura Teora, București, 2008, în traducerea Oanei Maria Dan. Autorul este ti-tularul catedrei de managementul afacerilor globale finanțate de Compania Ford
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
începută de primul. Otto s-a întors în Europa falit, luând calea altor monarhi alungați din țările lor de tancurile comuniste. Fără un venit sigur, nu îi mai rămânea decât să își folosească erudiția și cunoștințele sale de istorie și geopolitică. Aceasta a făcut-o cu brio. În câțiva ani a reușit să-și reechilibreze financiar familia, fiind consultant, vorbitor și autor pe probleme de geopolitică europeană. În același timp, a crescut cinci fiice și doi fii, toți personalități speciale în
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
nu îi mai rămânea decât să își folosească erudiția și cunoștințele sale de istorie și geopolitică. Aceasta a făcut-o cu brio. În câțiva ani a reușit să-și reechilibreze financiar familia, fiind consultant, vorbitor și autor pe probleme de geopolitică europeană. În același timp, a crescut cinci fiice și doi fii, toți personalități speciale în felul lor. Dintre aceștia, Prințul Karl îi urmează la șefia Familiei Imperiale și Regale în prezent. În 1979, Otto devine membru al Parlamentului European, intuind
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]