684 matches
-
sticle de bere și vin de orez. Un muncitor chinez stătea pe vine lîngă focul de cărbuni, suflînd În el, pînă ieșiră flăcări și mirosul de grăsime caldă se Împrăștie În aer. Jim trebuia să prindă cumva privirea soldaților din ghereta de pază. Știa că, departe de a le păsa de prizonierii nedoriți, japonezii Îi vor lăsa acolo toată noaptea. Dimineața vor fi prea bolnavi ca să plece spre un alt lagăr, așa că vor fi nevoiți să se Întoarcă la centrul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se Întoarcă la centrul de detenție din Shanghai. Aerul serii se lăsă peste țarcurile de vite, acum pîrjolite. Muncitorii chinezi Își terminaseră masa și ședeau sub adăpostul de bambus, bînd vin de orez și jucînd cărți. Japonezii beau bere În ghereta de pază. Sute de stele sclipeau deasupra rîului Yangtze și, odată cu ele, luminile de navigație ale avioanelor militare. La vreo trei kilometri spre nord, dincolo de linia movilelor funerare, Jim văzu luminile de pe velatura unui cargou japonez care se Îndrepta spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
constelații. — Basie... Jim simți cum Îl cuprinde amețeala; cerul nopții aluneca peste el. Pierzîndu-și echilibrul, se rostogoli pe acoperișul cabinei, apoi se ridică În capul oaselor și-i văzu pe șoferul și pe soldatul japonez venind cu pași mari dinspre ghereta de pază. Țineau niște șipci În mîini și Jim crezu că veneau să-l bată pentru că stătea pe cabină. Alunecă repede În jos pe podea și se Întinse lîngă olandeză. Șoferul deschise parapetul din spate. CÎnd acesta căzu cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
șoferul Îi făcu semn cu bățul doctorului Ransome să se Îndepărteze de ele. Jim păși pe podeaua umedă și sări jos. Era gata să alerge după doctorul Ransome, cînd șoferul Îl prinse de umăr și arătă spre sergentul din ușa gheretei de pază. Acesta stătea În lumina lămpii de gaz cu un sac mic, ca o măciucă grea, În mînă. Jim se Îndreptă prevăzător spre sergent, care aruncă sacul pe pămînt, la picioarele lui. Jim Îngenunche În șanțurile adînci lăsate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se odihneau În magazia de cherestea, reaprinse soba cu cărbuni. Sub privirile plictisite ale muncitorilor chinezi, ațîță focul, apoi aruncă În el un braț de surcele. Doctorul Ransome și băieții englezi Îi aduseră o găleată cu apă din butoiul din spatele gheretei de pază. Deși doamna Hug băuse din găleată, Jim decise să aștepte pînă cînd se va răci apa de la cartofi. Doctorul Ransome Încercă să-l ajute cu oala mare de fier, dar Jim Îl Împinse la o parte. Femeile eurasiatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Îl descumpănise pe Jim, amintindu-i de cerșetorii de lîngă casele din Amherst Avenue. Fără să stea pe gînduri, Își scosese pantofii și Îi ascunsese printre morminte, În cimitirul spitalului. Jim și domnul Maxted Își ocupară locul la coadă. LÎngă ghereta paznicilor, o echipă de lucru formată din prizonieri englezi și belgieni Întărea gardul. Doi dintre prizonieri desfășurau un colac de sîrmă ghimpată pe care ceilalți o tăiau și o băteau În cuie pe stîlpii gardului. CÎțiva dintre soldații japonezi lucrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
la porțile de sîrmă ghimpată care se Întăreau Împotriva lor. Primii dintre acești oameni sărmani apăruseră În urmă cu trei luni. Noaptea, cei mai disperați se strecurau printre sîrme, doar pentru a fi prinși de către patrule. Cei care supraviețuiau În ghereta paznicilor pînă În zori erau duși la rîu de către japonezi și bătuți pe mal cu bastoanele pînă mureau. În timp ce Înaintau spre locul de servire, Jim se uită la chinezi. Deși era vară, țăranii mai purtau Încă hainele lor de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ai Guomindangului care dezertaseră din regimul marionetă chinez băteau drumurile, conștienți de soarta ce-i aștepta dacă ar fi căzut În mîinile foștilor lor camarazi naționaliști, dar atrași spre Shanghai de ajutoarele americane picate din cer. În timp ce Jim stătea În ghereta observatorului din turnul de pază, o companie din aceste trupe demoralizate se tîra pe lîngă porțile de la Lunghua. Încă Înarmați pînă-n dinți, În uniforme jerpelite de pe care Își smulseseră Însemnele, trecură la trei metri de mecanicul singuratic de la Packard, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu două tampoane ruginite din curtea fabricii de ulei, halva și ciocolată. O fetiță se uita zâmbind la el, În timp ce-și strângea pe după picioare tatăl, paznicul fabricii. Îi aduseră apă și o bucată de ciocolată. Paznicul scoase din gheretă o trompetă și Începu să cânte o melodie veselă. „O am de la talcioc!” spuse el Într-o pauză. „În ziua când am dat divorț, am fost la talcioc și mi-am cumpărat-o cu o nimica toată.” Și le cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
drum. La Giurgiu plouă. Plouă peste Dunăre, plouă peste Podul Prieteniei. Podul Prieteniei este din fier și beton și are două etaje. Unul pentru mașini și unul pentru trenuri. Clasa ta merge pe drumul pentru mașini. Merge doar până la primele gherete ale grănicerilor. De acolo nu se vede bine Dunărea, dar mai departe nu se poate Înainta din cauza frontierei de stat cu Republia Populară Bulgară. Te uiți la puștile grănicerilor și scuipi de la Înălțime, de pe pod, Într-o mocirlă. Când iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te cheamă, despre satul Făget unde mergi În fiecare an În vacanță, despre unchiul tău care a fost prizonier În Dombas, Îi povestești despre preocupările tale științifice și despre faptul că vrei să faci un teatru de păpuși Într-o gheretă de santinelă care a rămas la tine În curte din vremea când acolo era Miliția. El spune că este foarte greu să cânți la vioară și că te doare mâna și gâtul, tu nu poți să-i spui despre ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se făcuse criță, prinsese un curaj monstruos și Îi luă pe amândoi cu o Tatră neagră spre Parcul 23 August ca să sară ei cu parașuta, pe pariu. Îl căutară pe paznicul turnului abia dat În funcțiune, Îl găsiră Într-o gheretă și-i băgară legitimații sub nas. Și uite așa pilotul, fost comandor, și tatăl lui s-au tot dat cu parașuta vreme de câteva ceasuri murdărindu-și hainele și julindu-și coatele Încrâncenați amândoi asupra punctului fix pe care făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
până la șaisprezece ani, la etajul al doilea, fesrestrele nu se văd, dau spre curtea interioară, dar așteaptă... Sărim peste un gărduleț din cărămidă și ajungem în curte. — Uite, aceea era fereastra mea. Să urcăm, zice Italia. — Nu... — Portarul este în ghereta lui, să-l rugăm să ne lase. Cei din casă o să-ți deschidă, fii sigur că o să-ți deschidă. Mă trage după ea până la ușă. Ne deschide o fată, n-o privesc, mă uit în spatele ei. Ne lasă să intrăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de dramaturg aspirant. Gândul acesta Îi provocă un hohot de râs tare, ca un lătrat, la adresa propriei persoane, care făcu un trecător să Îl privească atent și dezaprobator, evident convins că era beat. Își continuă drumul spre teatru. Bărbatul din ghereta de la intrarea actorilor Îl recunoscu. — N-a venit nimeni din trupă, domnu’ James. Se odihnesc toți după-amiază. — Știu, zise Henry. Mulțumesc. Vreau doar să mai văd niște detalii la decor. Se Învârti o vreme pe scenă, făcându-și de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
două luni, de cînd am ieșit din spital. De modelat nu mai modelez, nu se mai găsește lut, doar chit, nu mai sînt melancolic, nici la ghitară nu mai cînt, deși aș putea Încerca măcar pentru vînzătoarea din colț, de la ghereta de unde-mi cumpăr țigări, e șatenă, provocatoare, stă În permanență cu degetul arătător de la mîna dreaptă cu care-mi dă restul bandajat, prin gemuleț Îi văd mai ales pantalonii mulați, are fese grațios curbate și o fetiță. Așa că i-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de asta și detest anii tinereții, inclusiv armata care face crevase de dor pe culmile amintirilor celor mai mulți, la Topraisar, unde-a trebuit să Îndur gerul și cei mai imbecili oameni din lumea vizibilă, militarii de profesie, stăteam de gardă În gheretă-n noapte și nu mă gîndeam să mă sinucid ci cum să-i Împușc pe ofițerii care sforăiau beți În clădirea lor albă chiar și pe-ntuneric, cum să-i mitraliez pe toți, eram un cetățean al universului ca Lennon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
răgaz ca să cumpănească. Avionul ateriză În Puget Sound. Jack luă un taxi spre McNeil. Urît: un monolit cenușiu pe o insulă din stînci cenușii. Ziduri cenușii, ceață cenușie, sîrmă ghimpată la marginea unei ape cenușii. Jack se dădu jos lîngă ghereta santinelei. Paznicul Îi verifică actele și Înclină din cap. Porțile de oțel lunecară În locașul lor din stîncă. Jack intră. Un omuleț uscățiv Îl Întîmpină Înaintea porții intermediare: — Sergentul Vincennes? SÎnt agentul Goddard de la Biroul Penitenciarelor. Strîngere energică de mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-i așa? — Direcția, spuse tata. — Uite, Michael, oi! Am parcat pe faleză. Fuoiarele de nori care se încolăceau pe cer m-au dus cu gândul la vata de zahăr, declanșând o asociație de idei care a dus inevitabil la o gheretă de lângă chei, unde bunicii mi-au cumpărat o bilă roz imensă din acea ambrozie lipicioasă și zahăr candel pe care l-am păstrat pentru mai târziu. În mod normal, tata ar fi găsit ceva de spus despre efectele nocive - dentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
hispanic. Și toată plăcerea de a-l fi făcut fericit pe taximetrist și de a fi aflat că am ajuns Înaintea Mirandei s-a risipit pe loc. M-am pomenit, ca În fiecare dimineață, dorindu-mi să Întind mâna până la ghereta lui și să rup mutra lui Eduardo fâșii-fâșiuțe. Dar, Întrucât eram așa o fată de comitet, iar el era unul din foarte puținii mei prieteni din clădire, m-am supus cam fără vlagă. — „I’ll tell you what I want
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o - mă gândisem În treacăt să iau metroul, dar nu eram prea sigură de rezistența rochiei Oscar sau a picioarelor mele În metrou - și m‑am cufundat extenuată, dar calmă, pe bancheta din spate a mașinii. Când am trecut pe lângă ghereta lui John, În drum spre lift, el a băgat mâna sub birou și a scos de acolo un plic sigilat. — Tocmai l‑am primit acum câteva minute. Scrie „Urgent“ pe el. I‑am mulțumit și m‑am așezat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din planul de pază și se va referi, în special, la amenajările și instalațiile existente cât și la cele necesare; la mijloacele tehnice de pază și alarmare existente și necesare și la dotările cu mijloace tehnice de pază și alarmare, gherete sau foișoare, uniforma și însemnele distinctive cu care sunt dotați cei din personalul de pază. Cel de al V-lea capitol al planului de pază se referă la Modul de acțiune, legătura și cooperarea cu alte organe cu sarcini de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
sau post de pază pentru asigurarea transportului unor va-lori importante. Postul de pază fix este acea zonă delimitată într-un teren unde se află situat un obiectiv sau mai multe și care poate fi supravegheată din tr-un loc (foișor, gheretă etc.) anume stabilit prin consemn. Postul mobil este tot o zonă delimitată în teren unde se află situate un obiectiv sau mai multe și care pot fi supravegheate și păzite prin deplasarea agentului de pază de la un loc la altul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
în Spitalul județean, fiindcă am senzația că lângă el, ascultându-i narația neobișnuită, devin asemenea acelor confabulatori nocturni ai poveștilor orientale, chiar dacă desfășurarea nu ar avea trama și măsura Istoriei lui Aladin și a lămpii sale fermecate. Trec prin dreptul gheretei portarului de la Spital și bat în ferestruică: Sunt inginerul X de la Exploatarea minieră Pietrosul. Am venit în problema minerilor internați la începutul săptămânii, îi explic eu, politicos, omului îmbrăcat în cafeniu, care, pe jumătate absent, scormonește într-o cutie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
operativă trupele germane din zonă. Cadrele medicale și bolnavii plecaseră, în locul lor apăruseră numeroase gărzi înarmate, însoțite de câini lupi, ce patrulau neîncetat perimetrul. Aleea principală de acces fusese blocată cu o barieră metalică iar soldatul ce o străjuia din ghereta dibaci ascunsă printre brazi, o ridica numai după studierea temeinică a documentelor celor care veneau pentru diferite treburi acolo. La intrarea principală, de o parte și de alta a ușii, puteau fi văzute permanent santinele, indiferent dacă era zi, noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
locotenent subțire, cu păr blond auriu, care apare grăbit în calea noului sosit. În timp ce își rectifică instinctiv ținuta, fără cusur de altfel, locotenentul gândește în sinea lui că trebuie să dea dreptate telefonului alarmant primit din partea santinelei ce străjuia în ghereta de la intrare. "Exact individul de care nu aveam nevoie. Ce dracu vrea și ăsta?" Deși abia îi ajunge cu nasul până la umăr, ofițerul se postează curajos în fața SS-istului oprit lângă o ușă capitonată, groasă ca blindajul unui cuirasat. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]